Școlile din Craiova au solicitat suplimentarea numărului de burse de merit, de studiu, dar în special a burselor sociale.
Se dorește o suplimentare de 365 de burse. Printre unitățile școlare care au depus recent solicitări se numără Școala Gimnazială „Decebal”, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” și Liceul Tehnologic Auto.
În Craiova, bursa socială este în cuantum de 200 de lei pe lună și sunt 2.411 elevi pe lista beneficiarilor. Cereri au fost depuse și pentru suplimentarea numărului de burse de merit.
Astfel de cereri au fost depuse de Liceul Teoretic „Henri Coandă” dar și de Liceul Energetic.
Bursa de merit este în cuantum de 200 de lei pe lună. De asemenea, Liceul „Henri Coandă” din Craiova a cerut încă o bursă de studiu care este în cuantum de 150 de lei pe lună.
Studenții Universității din Craiova care fac voluntariat pot primi bursă. Acest tip de bursă se alătură bursei pentru performanță, bursei de merit sau bursei sociale. Este primul an în care se acordă bursa de voluntariat.
În Consiliul de Administrație al Universității din 3 noiembrie au fost aprobate patru burse de voluntariat pentru acest an universitar. Banii nu au fost încă viraţi studenţilor. Potrivit reprezentanților Universității din Craiova, bursele se vor plăti la sfârșitul lunii noiembrie.
Bursa de voluntariat se acordă, potrivit Regulamentului pentru acordarea burselor pentru activitatea studențească, în vederea susținerii studenților cu rezultate deosebite în activitatea de voluntariat, organizatorică și în activitățile suport ale instituției.
Pot primi bursă de voluntariat și studenții care se implică în editarea și redactarea unor reviste, broșuri, produse software, produse multimedia care au avut ca rezultat promovarea universității.
O asemenea bursă se acordă și celor care se implică și în optimizarea activităților administrative desfășurate în căminele studențești, cantinele sau alte compartimente ale universității, precum și celor se vor participa la organizarea unor manifestări ale universității.
Anul acesta, bursa de voluntariat se acordă doar pentru o lună. Această bursă poate fi cumulată doar cu bursă din altă categorie, acordată din venituri de la bugetul de stat. Bursa de voluntariat intră în categoria bursă specială, ceea ce înseamnă 700 de lei.
Consiliul Local Municipal Tulcea se va întruni în ședință ordinară în ultima zi a acestei luni.
Printre proiectele de hotărâre ce vor fi supuse aprobării se va afla și cel privind modificarea și completarea HCL 358/2021 privind aprobarea numărului de burse și cuantumul acestora în anul școlar 2021-2022.
În semestrul II vor fi acordate 2.934 de burse față, de 3.387 de burse școlare câte au fost acordate în semestrul I.
Pentru semestrul II vor fi acordate 1.541 de burse de merit (cuantum 200 de lei/bursă/lună), 158 de burse de studiu (150 de lei/bursă/lună), 1.235 de burse sociale (200 de lei/bursă/lună) și nicio bursă de performanță.
Tinerii de 17-25 de ani din județul Alba au oportunitatea de a participa în mod gratuit la cursurile de formare în competențe digitale și dezvoltare web pentru începători sau avansați din cadrul programului național Generația Tech, derulat de Digital Nation.
Cele 60 de burse de formare și specializare în Competențe digitale și Dezvoltare web (nivel începător sau intermediar) sunt destinate tinerilor care au domiciliul în județul Alba, cunoștințe minime de limba engleză, pot susține un ritm intens de studiu timp de 4 luni și doresc să se antreneze pentru o carieră în domeniul tech.
Cum înveți o specializare digitală de la zero? și Cum avansezi în IT dacă ai deja niște cunoștințe de bază? sunt obiective pe care cursurile din programul Generația Tech îi ajută pe participanți să le atingă, în decursul a 4 luni de practică, mentorat și învățare online.
Programul va începe pe 15 septembrie 2021, iar tinerii care își doresc să se specializeze în acest domeniu se pot înscrie până la data de 12 septembrie pentru unul dintre cele 60 de locuri disponibile, la adresa GeneratiaTech.ro/ALBA.
Sursa foto: comunicat de presa
Structura programului Generația Tech este gândită să le ofere o formare rapidă participanților, într-un cadru de învățare care îi motivează să-și atingă obiectivele și să își poată găsi locul pe piața muncii digitală. La finalizarea celor 4 luni de program, fiecare participant va avea deja un portofoliu de proiecte care să îl ajute la angajarea în domeniul studiat.
În plus, participanții au acces gratuit și la atelierele de angajabilitate, unde consultanții de carieră Generația Tech îi ajută pe absolvenți să se pregătească pentru piața muncii și le obțin interviuri joburi și internshipuri digitale pe plan local.
În prezent, accesul în programul Generația Tech este disponibil exclusiv prin burse de studiu, disponibile momentan în județul Alba, în Pitești, București și pentru locuitorii din Zona Metropolitană Brașov.
În curând, peste 1.000 de noi burse vor fi disponibile și pentru locuitorii altor localități, cu sprijin de la partenerii publici și privați ai Digital Nation.
Pentru mai multe detalii despre burse, localitățile eligibile și curricula cursurilor puteți accesa www.GeneratiaTech.ro.
Digital Nation anunță lansarea programului de Burse Generația Tech, pentru forța de muncă locală în căutare de specializare și reconversie profesională în domenii cheie din IT.
În prezent, Bursele Generația Tech sunt disponibile exclusiv pentru locuitorii din Zona Metropolitană Brașov, unde Digital Nation, împreună cu Agenția Metropolitană Brașov și Primăria Municipiul Brașov, a deschis înscrierile la cele 100 de locuri gratuite din programul național Generația Tech.
Locurile subvenționate sunt destinate tinerilor, dar și adulților aflați în căutare de formare, specializare și chiar reconversie profesională în domenii cheie din IT.
Bursele Generația Tech oferă formare și specializare gratuită în Competențe digitale, Digital marketing, Dezvoltare web – nivel începător sau intermediar, Java și FullStack Javascript.
Cursurile sunt intensive, durează 4 luni, se desfășoară exclusiv online, după un program flexibil, și sunt susținute de mentori români practicieni în companii IT de renume.
Cursurile Generația Tech încep pe 15 septembrie 2021, iar pe plan național sunt disponibile peste 1.000 de locuri cu bursă, gratuite pentru cursanți.
Bursele Generația Tech sunt disponibile exclusiv pentru locuitorii din Zona Metropolitană Brașov, respectiv din Municipiul Braşov, Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, oraşul Râşnov, oraşul Ghimbav, oraşul Predeal, oraşul Zărneşti, comuna Sânpetru, comuna Hărman, comuna Prejmer, comuna Tărlungeni, comuna Bod, comuna Hălchiu, comuna Cristian, comuna Feldioara, comuna Vulcan și comuna Budila.
Cei care doresc să aplice la burse trebuie să aibă domiciliul în zona Metropolitană Brașov, să aibă cunoștințe minime de limba engleză și să aplice online până pe 12 septembrie 2021 la adresa www.generatiatech.ro/Brasov/.
Pentru mai multe detalii despre burse, localitățile eligibile și curricula cursurilor puteți accesa site-ul www.generatiatech.ro/brasov.
De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță continuarea programului 2020-2021 și lansează și ediția următoare, 2021-2022. Programul este realizat cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult.
După 22 de ani de la prima sa ediție, programul Bursele JTI pentru Jurnaliști este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, programul contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internaționale.
Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:
Un training specializat, susținut în România de către experți în problematici europene;
O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles.
La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul.
Programul invită în ediția 2021-2022 ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:
Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.
Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2021 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști.
Cuantumul burselor de performanţă, de merit, de studiu şi sociale a fost dublat la nivelul municipiului Brăila, în urma unui proiect de hotărâre votat în unanimitate de consilierii locali municipali.
„Mai mulţi bani în 2021 pentru elevii din Brăila – burse de performanţă, merit, studiu şi sociale!Primăria Brăila asigură din bugetul local bani pentru burse de performanţă, merit, studiu şi sociale, premii pentru excelenţă în educaţie – locurile 1, 2, 3 la olimpiadele şi concursurile naţionale/internaţionale organizate de Ministerul Educaţiei şi abonamente gratuite pentru elevii şi studenţii cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Brăila. Întotdeauna vom avea bani pentru elevi”, a scris primarul Brăilei, Marian Dragomir, pe contul lui de Facebook.
Astfel, bursa de performanţă va fi de 120 lei, faţă de 60 de lei cât a fost în 2020, cea de merit – 110 lei, crescând de la 50 lei, cea de studiu – 100 le, faţă de 40 lei anul acesta, iar valoarea celei sociale va fi de 100 lei, majorată de la 40 lei, bugetul total alocat pentru 2021 fiind de 4.790.160 lei, faţă de 2.142.840 lei, cât a fost în 2020.
Aproape 700.000 de studenţi europeni sunt înscrişi la universităţi de dincolo de ţara lor de origine – nu pentru un stagiu de schimb, ci pentru întreaga durată a studiilor lor de licenţă sau cursurilor de doctorat.
Mulţi se mută în Regatul Unit (şi Brexit va avea un impact asupra acestui aspect), dar şi Austria, Elveţia şi Danemarca atrag numere semnificative de studenţi internaţionali.
Pentru a înţelege importanţa fenomenului, gândiţi-vă numai că numărul de studenţi care se mută temporar în cadrul programului Erasmus+ este de numai 300.000 pe an.
Ce factori le determină opţiunile şi care sunt obstacolele cu care se confruntă studenţii europeni care vin din state nemembre UE?
Obstacole pentru studenţii de la „periferie”
Europa de sud-est este un caz interesant de studiat în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor, atât din cauza amplorii fluxurilor cât şi din cauză că regiunea este un sistem „închis”, caracterizat mai ales de fluxuri intraregionale.
Studenţii de aici tind să se mişte mai mult decât media UE – ei constituie aproape o treime din studenţii europeni care se înscriu la universităţi din străinătate. Această opţiune este deseori determinată de numărul limitat de universităţi de top din regiunea lor, care este în schimb invadată de instituţii de calitate slabă, gestionate de sectorul privat fără un control public adecvat. Totuşi, există şi alţi factori financiari şi culturali care joacă un rol în această privinţă.
În pofida cererii mari de oportunităţi de studiu mai bune în străinătate, există şi numeroase obstacole.
Dacă în cadrul UE studenţii sunt liberi să se înscrie într-o altă ţară şi primesc acelaşi tratament ca şi studenţii autohtoni, pentru cei din afara UE totul este mai complicat: taxe mai mari, mai multă birocraţie şi – cu excepţia cazului în care există acorduri bilaterale – acces limitat la burse şi cazare.
Potrivit datelor, cetăţenia UE face realmente diferenţa pentru studenţii sud-est europeni care doresc să plece în străinătate. Dintre cei care vin din state membre UE, doar 23% locuiesc în această regiune. Cifra este aproape dublă în cazul celor care nu sunt cetăţeni UE (45%).
Dacă ne uităm la fenomenul opus, adică studenţi din restul continentului care se mută în Europa de sud-est, principalii beneficiari sunt state membre UE precum România, Bulgaria şi Grecia – în vreme ce celelalte ţări cu greu reuşesc să atragă studenţi.
Oportunitate ratată?
Impactul pozitiv al mobilităţii studenţilor a fost recunoscut de mult şi promovat în Europa: studiul în străinătate stimulează educaţia, aptitudinile lingvistice, contactele interculturale şi oportunităţile de angajare.
Această viziune a dus la crearea Zonei europene de studii superioare şi a programului Erasmus+. Obiectivul UE este ca până în 2020 să aducă la 20% numărul de studenţi care petrec un timp în străinătate, fie pentru educaţie fie pentru practică.
Totuşi, studenţii sud-est europeni tind a obţine mai puţine beneficii de pe urma mobilităţii internaţionale, întrucât în general ei se mută pe cuprinsul regiunii proprii – majoritatea fluxurilor conectează ţările care sunt deja foarte apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.
Schimburile se fac deseori conform stadiului relaţiilor din zonă, acordurile bilaterale punând la dispoziţie fonduri şi locuri pentru străinii din vecinătate. De pildă, mulţi studenţi sîrbi bosniaci se mută în Serbia.
Paradoxal, aceste dinamici ar putea ajunge să reducă – iar nu să stimuleze – ocaziile implicate de schimburile culturale.
Dar în acelaşi timp, mobilitatea intraregională ar putea fi considerată ca o modalitate de reconciliere, de depăşire a diviziunilor şi de încurajare a contactelor reciproce. Obiectivele Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), creat în cadrul procesului Berlin, se înscriu exact pe această direcţie.
Rolul relaţiilor bilaterale
Analiza fluxurilor de intrare şi ieşire a studenţilor din Europa de sud-est evidenţiază unele relaţii bilaterale puternice, deseori cu sens unic.
Este cazul Greciei, unde peste 85% din studenţii veniţi din alte părţi provin din Cipru (52%) şi Albania (36%). Pentru studenţii albanezi, factorul crucial este existenţa fluxurilor migratorii consacrate între cele două ţări, în vreme ce studenţii din Cipru sunt motivaţi în principal de absenţa barierelor de limbă şi de consideraţii financiare.
Dacă accesul la licenţe este liber în ambele ţări, diplomele de masterat costă în Cipru între 4.000 de euro şi 10.000, faţă de media de 3.660 de euro în Grecia.
Bosnia-Herţegovina primeşte foarte mulţi studenţi pentru dimensiunile sistemului său universitar. Studenţii croaţi se evidenţiază, constituind 40% din studenţii care vin şi aleg mai ales Universitatea din Mostar, iar alţi 25% sunt turci, care se concentrează în colegii particulare din Sarajevo şi Travnik (cu 1.218 şi respectiv 759 studenţi în 2016).
În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire, peste 50% din bosniacii care se înscriu la studii superioare în străinătate pleacă în Serbia, doar aproximativ 100 aleg anual Croaţia (dar aceştia sunt probabil mult mai numeroşi, mulţi având un paşaport dublu şi ca urmare nefiind înregistraţi ca străini).
Turcia ocupă poziţia a patra între cele mai populare destinaţii pentru studenţii bosniaci, care pot beneficia de burse dedicate aici – flux care ar putea creşte pe viitor, având în vedere recenta introducere a cursurilor de limba turcă în şcoli, în unele părţi ale ţării.
De asemenea, legăturile culturale şi de limbă dintre Moldova şi România se traduc printr-un flux constant, remarcabil de studenţi, susţinut de politici publice care rezervă 5.000 de locuri anual în universităţile române – majoritar finanţate (de stat) – pentru studenţii moldoveni.
Se poate spune că mobilitatea studenţilor în regiune rămâne până acum o oportunitate doar pe jumătate exploatată.
Opţiunile sunt în principal conturate de stimulentele lingvistice şi financiare condiţionate de stadiul relaţiilor bilaterale din zonă, limitând astfel potenţialul schimbului cultural.
Iniţiative precum programe de mobilitate în macro-regiunea adriatico-ioniană şi RYCO, care stabilesc că mobilitatea studenţilor este una din priorităţile lor, încearcă să iasă din acest şablon.
Extinderea programului Erasmus+ la această zonă este încă un semnal pozitiv, în aşteptarea deplinei egalizări a (şanselor) studenţilor din regiune cu ale colegilor lor care vin din UE.
Articol produs de Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa în cadrul European Data Journalism Network.
Câţi tineri din România nu au visat să studieze la universităţi de renume mondial, dar s-au lăsat descurajaţi fie de complexitatea procesului de admitere, fie de situaţia financiară precară? În emisiunea de astăzi, brăileanul Stoica Cristinel Popa ne descrie principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii universitare sau post-universitare la universităţi din Statele Unite ale Americii şi Europa de Vest.
Stoica Cristinel Popa este politolog, activist ONG şi preşedintele Asociaţiei Euroteens din Brăila. A fost bursier și este absolvent a trei universități americane: Stanford University (B.A.), Harvard University (M.P.P.) și University of Texas în Austin (M.A.), unde a fost şi asistent universitar. Are 29 de ani și, după opt ani de studii în Statele Unite ale Americii, s-a întors în 2015 în România pentru a forma generațiile tinere, prin intermediul mediului academic şi al sectorului ONG. Cu burse şi alte finanţări, a urmat programe internaţionale de instruire, cercetare şi voluntariat, în 26 de ţări, pe cinci continente: Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud.
Vorbeşte fluent două limbi străine și a publicat trei cărţi academice. Bursele sale, obţinute pe parcursul carierei, însumează peste jumătate de milion de dolari. Printre distincţiile pe care le-a primit se numără absolvirea „cu onoruri“ a licenţei la Stanford University, alegerea ca „cel mai probabil să fie un viitor preşedinte al ţării sale“ de către colegii de la Harvard University şi „Premiul de Excelenţă pentru Studenţii Angajaţi“, oferit de către Departamentul de Resurse Umane de la University of Texas. Astăzi este asistent doctorand la Universitatea „Dunărea de Jos“, din Galați, unde predă seminarii în diverse științe sociale și își face doctoratul în istorie.
Cristi ne-a explicat care sunt principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii la universităţi de prestigiu din lume. Dacă sunteţi interesaţi de povestea invitatului nostru, dar si sa aflaţi informaţii utile pentru obţinerea unor burse de studii, ascultaţi această ediţie a emisiunii România de nota 10, difuzată on-air, în acest weekend, pe posturile Reţelei Studiourilor Regionale!
Toate bursele studenţilor se vor acorda inclusiv pe durata vacanțelor, anunţă Alianța Natională a Organizațiilor Studentești din România.
De asemenea, studenții înmatriculați în ultimul an de studiu licență sau master, ce beneficiază de orice tip de bursă, vor primii banii până în luna septembrie a anului respectiv, indiferent când își susțin examenul final.
ANOSR a solicitat Camerei Deputaților să modifice legislația în luna martie, iar în luna iunie, Președintele a promulgat legea. Acum a fost semnat şi Ordinul de Ministru privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor.
Bursele studenţeşti au crescut anul acesta de la 83 la 201 lei/lună/student bugetat, fiind aproape de 4 ori mai mari decât în 2015.
Peste o sută de firme dar şi instituţii de învăţământ îşi prezintă oferta de joburi şi cea educaţională, la Camera de Comerţ din Arad. Joi şi vineri este programată, la Arad, o nouă ediţie a târgului Edu2Job for Life.
Vizitatorii vor putea consulta şi oferta unor structuri ale ministerului de interne, armatei sau serviciilor speciale. La capitolul educaţie nu vor lipsi ofertele de tabere şcolare în străinătate, cursuri de engleză pentru adulţi şi copii, examene IELTS, studii în Marea Britanie, formare profesională, Work&Travel USA, consultanţă educaţională şi altele.
La eveniment şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Educaţiei, Pavel Năstase.
Radio Iaşi: Ana Maria Dogaru, cel mai valoros student Erasmus al anului
Publicat de Camelia Teodosiu,
16 februarie 2017, 13:07 / actualizat: 6 martie 2017, 15:33
În această ediție a emisiunii România de nota 10, vă dăm intâlnire cu cel mai valoros student Erasmus al anului – Ana Maria Dogaru de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din Iaşi.
Tânăra a efectuat un stagiu de studiu Erasmus în Franța, la Universitatea „Joseph Fourier”din Grenoble, în anul academic 2015-2016.
Rezultate sale de exceptie i-au adus trofeul Studentul roman Erasmus al anului, oferit la cea de-a VIII-a ediție a Galei Ligii Studenților din Străinătate, desfășurată la începutul lunii ianuarie la București.
Pe parcursul programului Erasmus, Ana Maria Dogaru a avut oportunitatea de a cunoaște alt sistem educațional medical, axat mai mult pe componenta practică, de a interacționa cu studenți din țări diferite și de a se integra în spiritul european.
Experiența Erasmus a îmbogățit-o atât din punct de vedere profesional, cât și personal, i-a schimbat modalitatea de gândire și a devenit mult mai independentă.
Pe perioada şederii la Grenoble și-a făcut timp să descopere atracțiile orașului,împrejurimile lui și să practice ski-ul și saltul cu parapanta.
Pe lângă aspectul profesional, Ana Maria Dogaru s-a implicat încă din primii ani de studenție, în proiecte de voluntariat, în cadrul Societății Studenților Mediciniști Iași, cum ar fi: Micii sanitari, Ziua Mondială a Rinichiului, Campania „Donează sânge! Fii erou!”, Educație pentru o viață sănătoasă, Ziua prevenției cardiovasculare, Educație pentru o alimentație sănătoasă, Cinci minute de sănătate.
A coordonat departamentul de Relații Externe al Federației Asociațiilor Studențești de Medicină din România, avâd funcția de Ofițer Național de Schimburi de Cercetare și a fost prezentă cu lurcrări științifice la congrese, conferințe și seminarii, organizate în Iași, București, Tg.Mureș sau Bistrița.
La toate acestea se adaugă două burse de practică de vară, efectuate în Bangkok, Thailanda și, respectiv, Guadalajara, Mexic.
Pentru Ana Maria Dogaru, medicina reprezintă o vocație specială și a optat pentru acest domeniu din dorința de a vindeca suferința umană si de a schimba ceva în lumea aceasta. Nu întâmplător si-a ales ca motto în viață, „Lăsați lumea un pic mai bună decât ați găsit-o!”.
Pentru a afla mai multe despre Ana Maria Dogaru, vă invităm, pe pagina proiectului România de nota 10, să ascultaţi emisiunea realizată de Natalia Maxim.
Ambasada Statelor Unite ale Americii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi American Councils for International Education anunţă lansarea programului de burse FLEX (Future Leaders Exchange Program) în România.
Ambasada Statelor Unite în România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice alături de American Councils for International Education invită liceenii români să participe la programul FLEX – Future Leaders Exchange Program. Programul de schimb educaţional FLEX este finanţat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii şi îşi propune să ofere liceenilor din România ocazia de a studia la un liceu american și de a locui împreună cu o familie americană pe parcursul anului școlar 2016-2017. Participarea la programul FLEX este gratuită.
Ce este programul FLEX?
Programul FLEX a fost creat de Congresul Statelor Unite în 1992. În cei 24 de ani de la înfiinţarea sa, programul a oferit burse pentru peste 24.000 de liceeni din Europa, Eurasia şi Asia Centrală. Programul presupune un an întreg de studiu pentru liceeni în S.U.A. Obiectivul programului este să promoveze înţelegerea reciprocă între Statele Unite şi ţările din regiunile în care funcţionează programul FLEX. Liceenii vor învăţa mai multe despre Statele Unite şi le vor vorbi americanilor despre ţările lor de origine. În 2016-2017, aproximativ 800 de liceeni vor învăţa în S.U.A. în cadrul programului FLEX. Fiecare bursier va locui timp de un an împreună cu o familie americană şi va studia într-un liceu american.
Cine finanţează programul?
Acest program de burse este finanţat în totalitate de către Guvernul S.U.A. şi administrat de Biroul pentru Relaţii Culturale şi Educaţionale – Bureau of Educational and Cultural Affairs (ECA) din cadrul Departamentului de Stat. Programele ECA includ proiecte educaţionale şi de training ce promovează legăturile personale, profesionale şi instituţionale între cetăţeni şi organizaţii din S.U.A. şi din alte ţări.
Criterii de eligibilitate:
Competiţia este deschisă liceenilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
– au cetăţenie română;
– sunt născuţi între 1 ianuarie 1999 şi 15 iulie 2001;
– sunt actualmente în clasele a IX-a, a X-a sau a XI-a;
– studiază engleza în liceu;
– îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza S.U.A. şi nu au stat în S.U.A. mai mult de 3 luni în ultimii 5 ani.
Liceenii cu dizabilităţi sunt încurajați să candideze la FLEX, infrastructura de recrutare şi derulare a programului permiţând evaluarea şi plasarea acestora în condiţii care răspund nevoilor specifice.
Elevii interesaţi sunt invitaţi să-şi depună candidatura online, până pe 16 octombrie, 2015 la https://ais.americancouncils.org/flex.
Doctoranzii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi au ocazia de a se înscrie la un program finanţat prin POSDRU care oferă burse lunare timp de şase luni, în valoare de 1.800 de lei, pentru o serie de cercetări doctorale.
Proiectul, denumit „Prin burse doctorale spre o nouă generaţie de cercetători de elită”, este implementat în parteneriat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2015.
Procesul de selecţie a început la 9 iulie 2015, fiind eligibili doctoranzii care îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii: sunt cetăţeni ai UE cu domiciliul sau reşedinţa legală în România, sunt doctoranzi în anul I de studii, la frecvenţă, şi nu au mai beneficiat anterior de sprijin financiar prin burse doctorale finanţate prin POSDRU.
În afară de bursa lunară de 1.800 de lei, doctoranzii vor mai beneficia de sprijin financiar şi pentru participarea la conferinţe, fiindu-le decontată taxa de înscriere, transportul şi cazarea.
Aceştia au de asemenea posibilitatea de a pleca două luni în străinătate pentru aprofundarea cercetării, moment în care vor primi o bursă de 4.200 de lei pe lună şi 1.600 de lei pentru decontarea cheltuielilor de transport.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
