Silviu Gimiga: Noi construim și acele lucruri pe care le construim rămân pentru viitor

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 11:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gimiga, nu doar pentru că acum, în septembrie, s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea drumului vestit Transfăgărășan, vom vorbi despre arma geniu, sunt destul de puțini oameni care știu că, de fapt, acest drum a fost în mare parte realizat de către geniștii militari. Începem invers. Începem de azi și vom vorbi despre ce a fost acum 50 de ani. Ce înseamnă astăzi arma geniu?
Silviu Gimiga: În general, este o armă greu de accesat de către militari, deoarece nu înseamnă numai ordine și disciplină, ci și inginerie, anumite cunoștințe din toate domeniile chimiei, biologiei și altor materii pe care le facem în colegiile și academiile militare. Militarii geniști sunt o armă de sprijin de luptă și de-a lungul timpului au fost implicați în majoritatea activităților de amploare desfășurate de Armata României pentru țara noastră. Și mă refer aici, după Transfăgărășan, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, la Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, la unul din tronsoanele Autostrăzii Soarelui, la construirea metroului bucureștean și a altor drumuri de importanță deosebită, care erau considerate, și sunt și astăzi, infrastructuri strategice neapărat necesare pentru apărarea colectivă a țării. Arma geniu primește misiuni din ce în ce mai complexe, care poate nu se văd ca acelea din trecut, dar ajută foarte mult la desfășurarea activităților Armatei României pentru obiectivele la care este angrenată, și mă refer aici la pandemia de COVID, unde am construit un spital militar în 2 săptămâni, cu efortul mai multor structuri, am construit o bază militară, să zicem așa, asemănătoare teatrelor de operații Afganistan și Irak, unde majoritatea militarilor implicați în acea lucrare au desfășurat misiuni complexe de-a lungul timpului; crearea unor noi unități militare în care ne antrenăm alături de militarii parteneri din Alianța NATO, și mă refer aici la Poligoanele Cincu, Smârdan de la Galați, Poligonul Babadag.
Cristian Dumitrașcu:  Este un episod pe care ni-l propunem, în care să vorbim și despre prezent, dar și despre trecut, despre tradiție, pentru că la armată, și nu doar, tradiția este cea de care și în care ne ancorăm, ceremonia care a fost acum câteva zile la Poarta Geniștilor și la Poarta Întâlnirii, acolo unde colegul meu colonelul Florin Șperlea, redactorul-șef al ‘Observatorului Militar’, a vorbit cu câțiva dintre artizanii, din păcate, din ce în ce mai puțini, dintre artizanii construirii Transfăgărășanului și revenim.

Vince Deszo: Unitatea noastră, din care am făcut parte, a venit în 19 ianuarie 1971 cu 25 de cadre, din care mai trăim eu şi domnul colonel Coman, care am lucrat direct cu utilajele. Era un comandant de pluton la utilaje. Fiind condiții grele, era necesar ca să fie atacat din două părți – și din partea de sud, și din partea de nord. Utilajele nu se puteau aduce decât prin demontare în partea de jos, iar pe partea de sus cu mecanici și montam la loc și dădeam drumul la producție. Toate au fost numai utilaje românești. Aici ce s-a făcut prototipul buldozere 6500. În ’73 a venit o delegație din Polonia și când a văzut în ce condiții se lucrează, a făcut contract imediat acolo jos, la hotel – 300 de buldozere.
Nicolae Coman: Colonel Coman Nicolae. A fost foarte greu, nicăieri, în tot parcursul Transfăgărășanului, nu găsesc sector așa de greu. În partea cealaltă era efectiv prăpastie și la mijlocul prăpastiei, pe coasta aia trebuia să deschidem drumul. Când au reușit să urce buldozerele să se întâlnească ele, lamă în lamă, atunci am fost bucuroși și am știut că am deschis drumul. Au aflat și cei de jos, pentru că a fost o bucurie și am strigat „Ura” de aici, cred că o jumătate de oră. Am comandat o companie de la Batalionul de Pionieri, plus întăririle cu tehnică de la celelalte subunități. Și aici am rămas 2 ani. I-am spus la nepotul meu, care are acum 20 de ani, i-am spus: „Frăție, nu poți să vii cu mine acum, dar gândește-te la împlinirea a 100 de ani, vei avea 70, și să vii să le povestești celor care participă că bunicul tău a deschis drumul în sectorul Poarta Întâlnirii.
Cristian Dumitrașcu: Am revenit aici, în studioul Agenției Media a Armatei. Domnule colonel Gimiga, Armata României, în ultimii 15 ani, a cunoscut în sfârșit o dezvoltare din punctul ăsta de vedere. Este absolut vizibilă înzestrarea pe care o are armata. Se întâmplă și în arma geniu?
Silviu Gimiga: Sigur că da. O serie de militari îmbrățișează arma geniu pentru complexitatea ei și normal că acești oameni, inteligenți aș spune eu, fac orice este posibil pentru a atrage fonduri financiare pentru a achiziționa tehnică și tehnologie, astfel încât să fim interoperabili cu celelalte armate din cadrul Alianței, în special cu unitățile militare din arma geniu. Avem programe majore la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre care funcționează, avem un program de mare vizibilitate la nivelul Alianței NATO, unde avem un reprezentant care negociază posibilitatea achiziționării împreună a tehnologiilor emergente existente pe piața mondială și cred că suntem pe un tren ascendent, astfel încât noua generație de geniști să beneficieze de tehnologii mult mai performante chiar decât cele pe care le avem acum.
Cristian Dumitrașcu:  Este un concept interesant, pentru că arma geniu este una costisitoare și pentru că sunt utilaje care implică mari costuri, ați spus că e un plan de achiziție împreună, la nivel NATO.
Silviu Gimiga: Da.

Cristian Dumitrașcu:  Este și motivul pentru care aveți întâlniri destul de dese la nivelul Alianței, în diferite țări europene, cu specialiștii din NATO. Care a fost ultima întâlnire și cea mai, să zicem, interesantă din punctul dumneavoastră de vedere?
Silviu Gimiga: În fiecare an, reprezentantul armei geniu, și anume comandantul Brigăzii 10 Geniu, participă la un seminar de profil cu geniștii responsabili din fiecare țară membră NATO, unde se discută despre posibilitatea punerii împreună a tehnicii și tehnologiilor de geniu, astfel încât, în cazul unei amenințări asupra granițelor Alianței NATO, împreună să reușim să învingem, să acoperim toate cele patru domenii complexe ale armei geniu, și anume mobilitate, contra-mobilitate, menținerea capacității operaționale a trupelor, precum și sprijinul de geniu general al tuturor forțelor.
Cristian Dumitrașcu: Sprijinul de geniu general al tuturor forțelor – vă rog să dezvoltați!
Silviu Gimiga: Sprijin de geniu general înseamnă construirea unui spital ROL 2, așa cum am discutat mai devreme, înseamnă construirea de drumuri necesare asigurării mișcării forțelor pe câmpul de luptă, înseamnă instalarea unor poduri provizorii pentru trecerea marilor forțe luptătoare pe câmpul de luptă, precum și construirea de platforme, parcări și tot ceea ce este necesar pentru cartiruirea trupelor în caz de nevoie.
Cristian Dumitrașcu:  Ce lecții învățate sunt pentru geniști din războiul din Ucraina?
Silviu Gimiga: Foarte multe. E momentul să le introducem în regulamentele și manualele militare ale armei geniu. Sunt multe probleme pe linie de asigurare a mobilității, de asigurare a contra-mobilității, lucruri pe care nu le-am învățat din regulamente sau de la profesorii din academii sau colegii militare.
Cristian Dumitrașcu:  Sau nici măcar din lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial, de la care au trecut, iată, 80 de ani.
Silviu Gimiga: Îmbinarea acelor lecții identificate cu ceea ce am învățat noi cred că ne va aduce o plusvaloare într-un eventual conflict sau amenințare pe care o vom traversa vreodată.
Cristian Dumitrașcu:  Mie mi se pare, din ce-mi spuneți, că arma geniu e o armă atât de specială și de specializată încât selecția pare a fi, poate, cel mai greu de dus la bun sfârșit. Adică aveți nevoie de oameni specializați în domenii pe care nu le prea mai regăsim în România, pentru că știm că forța de muncă a plecat și ea în zone mai bine plătite.
Silviu Gimiga: În Academia Forțelor Terestre de la Sibiu, militarii de anul trei aleg această armă tocmai pentru complexitatea provocărilor cu care se vor confrunta în viitor și pentru faptul că această unică brigadă de geniu îți oferă niște satisfacții pe care la alte arme poate nu le întâlneşti. Și mă refer aici la infrastructura la care participi ca om care pune umărul la treabă și rămâne ceva în urma lui. Noi suntem una din armele care construim și acele lucruri pe care le construim rămân pentru viitor.
Cristian Dumitrașcu: Pentru că suntem la finalul interviului, nu pot să nu vă întreb despre faptul că sunteți o brigadă unică în Armata României și că aveți subunități, aveți un batalion subordonat în capătul celălalt de țară, de la Brăila, de unde este brigada, până la Satu Mare, la Batalionul Tisa, sunt o mulțime de kilometri.
Silviu Gimiga: Aș zice că suntem mândri pentru faptul că suntem responsabili cu asigurarea sprijinului de geniu în toată România. Avem unități subordonate la Satu Mare, Alba Iulia, București și Brăila. În plus, avem în coordonare și direcționare și batalioane în alte localități, precum Deva, Buzău, pe care le coordonăm și cooperăm astfel încât toate lucrările de infrastructură necesare să se desfășoare în volum complet, la timp și de calitate. Când am ales această armă, am știut că este complexă, am știut că este posibil să lucrăm la lucrări de artă, ca și Transfăgărășanul, Canalul Dunărea-Marea Neagă sau Palatul Parlamentului. Fiecare dintre noi, când am ales, ne-am asumat o anumită responsabilitate. Și eu, personal, până acum nu am întâlnit pe cineva care să se plângă de acest lucru.
Cristian Dumitrașcu:  La final, ce pledoarie ați avea pentru tinerii care să zicem că s-ar putea gândi să bată la porțile Academiei de la Sibiu, Academiei Forțelor Terestre, sau la porțile altor instituții care pregătesc geniști?
Silviu Gimiga: Un tânăr militar ar trebui să aleagă arma geniu pentru că poate fi repartizat oriunde pe teritoriul național și poate că va primi repartiția acolo unde își dorește, are posibilitatea să-și dezvolte viața personală prin beneficiile pe care le câștigă. Cred că te simți împlinit atunci când poți să-ţi sprijini colegii din forțele luptătoare. Aș vrea să închei cu mottoul „Luptăm acolo unde ni se cere și învingem acolo unde luptăm”.

Două aeronave ale Forţelor Aeriene au acţionat la stingerea incendiului de pădure din Caraş-Severin

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:34

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au intervenit din nou, miercuri, pentru stingerea incendiului de pădure declanșat în zona fondului forestier al județului Caraș-Severin.

Două aeronave C27 Spartan au fost solicitate de către Departamentul pentru Situații de Urgență pentru că zona afectată de incendiu este inaccesibilă mijloacelor rutiere de intervenție.

A fost cea de-a doua misiune de acest fel a aeronavelor armatei, în luna august, în județul Caraș-Severin, iar din anul 2017 și până în prezent Forțele Aeriene Române au mai intervenit pentru stingerea incendiilor de pădure în Mehedinți, Alba, Hunedoara, Buzău și Bacău, dar și în Franța, Slovenia, Grecia și Macedonia de Nord.

Sprijin al Forțelor Aeriene Române pentru stingerea incendiilor din Republica Macedonia de Nord

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:19

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Două aeronave ale Forțelor Aeriene Române, un C-27 Spartan configurat pentru stingerea incendiilor și un Hercules C-130 pentru sprijin logistic, au sprijinit forțele de intervenție din Republica Macedonia de Nord pentru stingerea incendiilor de pădure. Misiunea s-a desfășurat în urma unei hotărâri emise de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Forțele Aeriene Române au mai executat în ultimii ani astfel de misiuni pentru stingerea mai multor incendii de pădure din țara noastră, în județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și Buzău, dar și în Franța, Republica Slovenia și Grecia.

Costin Scurtu: Ceea ce se petrece astăzi, aici, în zona aceasta, numită Mihail Kogălniceanu, nu a venit peste noapte

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 14:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule Scurtu, bine ați venit!

Costin Scurtu: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Sunt onorat să fiu într-un spațiu deosebit și, mai ales, cu prietenii care iubesc istoria, arta militară și, mai ales, instituția Armatei Române.

Cristian Dumitrașcu: De aici pornim interviul despre această perspectivă istorică, pentru că s-a vorbit în ultima vreme despre o prezență substanțială, militară, aici, la Kogălniceanu. Sigur, cu toate controversele de rigoare, cu toate fake-news-urile care apar, nu de astăzi, cred că ar fi foarte interesant pentru ascultătorii „Jurnalului militar”, de la Radio România Actualități, să facem această paralelă despre tradițiile marinei, dar și  aviației. Împreună vom vorbi și despre „Operațiunea 60.000”. Se împlinesc, iată, 80 de ani, acum, în aprilie, de la marea debarcare dinspre Crimeea a trupelor române și germane și a altor trupe din acea vreme. Dar aș vrea, domnule Scurtu, să începeți să ne spuneți despre tradiția aviației și despre tradiția acestui loc, pentru că el vine pe locul unde a fost o bază de hidroavioane.

Costin Scurtu: Ceea ce se petrece astăzi, aici, în zona aceasta, numită „Mihail Kogălniceanu”, nu a venit peste noapte, nu a venit pentru că e un factor extern la care facem, acum, referire și în permanență avem o atentă organizare, pentru a putea să nu fim surprinși vreodată într-o situație nepotrivită, o situație cum în istorie s-a întâmplat, cum în istorie am avut de suferit. Pentru că ați amintit de „Operațiunea 60.000” din Peninsula Crimeei, când au fost nevoiți să fie retrași din zona de front pentru a putea să reorganizăm sistemul defensiv româno-german, la vremea aceea o contribuție importantă avea să aibă Marina. Atenție, Marina Militară, dar și Marina Civilă – cei care erau activi, dar cei care erau rezerviști. Pe lângă aceasta, ca să poți să-i aduci în viață pe tărâmul românesc, la Constanța, în portul Constanța, aveai nevoie de aviația care să fie, dacă se putea, zi și noapte în aer pentru a putea să protejeze acest flux. Pentru că nu a fost deloc ușor, era contratimp. Inamicul era superior din punct de vedere al capacităților de lovire și la nivel aerian, încât aviația noastră, și vorbim, aici, de Escadrilele 53-56 de Vânătoare, erau cele care aveau să înregistreze vestitele pagini de glorie, pentru că erau în situația în care luptau cu mai multe aeronave inamice. Aici, avem vestita poveste a locotenentului Bâzu Cantacuzino, care a fost în situația în care să fie și lovit, și să ajungă liniile inamicului și chiar să reușească și să scape de acolo. Dar avem povestea – care, uite, iar se împlinește un an… în anul acesta se face un secol – în care marinarii ofițeri au fost solicitați pentru a putea să se urce la bordul aeronavelor românești în Primul Război Mondial. Și îi găsim, în primul rând, în 1916, la Turtucaia, unde susțineau prin observarea directă a celor două maluri, pentru a putea să ajute trupele terestre române, sârbe și rusești care luptau împotriva inamicului format din Puterile Centrale. Vorbim, aici, de bulgari, de germani, de otomani, în care războiul avea să capete o altă valență. Aici, în Dobrogea, avea să fie prima provincie care să cadă sub ocupația inamică. Ei bine, acești dobrogeni aveau să se retragă în spațiul Moldovei libere, cât mai rămăsese, din România, la Primul Război Mondial. Iar acești dobrogeni, fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră, aveau să înregistreze victoriile de la Mărășești, de la Mărăști. Aveam să-i găsim la granița cu Bucovina istorică. Aveam să-i găsim între 1918-1920 în partea de nord a Basarabiei, luptând împotriva bolșevicilor. Iar în 1919, cei care au plecat la luptă, din Dobrogea, aveau să ajungă chiar în Transilvania, unde în luptele duse, în primăvara anului 1919, să elibereze pe frații români, care erau sub presiunea și, mai ales, sub amenințarea bolșevicilor maghiari, la timpul respectiv. Ei, acest fenomen avea să ducă la o complexitate și o dezvoltare a armei Aviației Militare, după 1920. Dar, atenție, nu a început de undeva de sus; „Gata, s-a terminat Primul Război Mondial, avem foarte multe aeronave!” Da, erau, numai că nu mai puteau să fie ridicate de la sol. Chiar a început dramatic povestea Aviației Militare românești în perioada interbelică, pentru că s-au înregistrat foarte multe incidente. Au fost multe dintre ele soldate și cu morți în rândul piloților. De aici s-a plecat, de jos.

Cristian Dumitrașcu: Așa este.

Costin Scurtu: Din dificultatea aceasta. Din criza economică a României, în care, strategii noștri – cum, astăzi, suntem la alt nivel, aici, la Mihail Kogălniceanu – perspectiva de organizare defensivă a teritoriului național, așa s-a discutat și în perioada interbelică. „De câte escadrile ar fi nevoie, aici?” Dar acestea nu se puteau constitui peste noapte. Și pentru că ați amintit de prima structură aeriană, în Dobrogea este cea de hidroaviație. Cu ce am capturat din…. și am primit recompensa pentru despăgubirile de război de la inamic, așa s-a constituit prima escadrilă de hidroavioane. Am avut ingineri foarte buni la Constanța, care au venit să le îmbunătățească. Vorbim de vestitul model „Getta 1 și 2”, realizate de inginerii constănțeni. Din păcate, nu aveau să intre în acea competiție în care să devină producție de serie. Și cu toate acestea, statul român va ajunge din 1920, de când vorbim de prima structură de hidroavioane la Constanța, județul Constanța, vom ajunge în 1930, deja, să avem, aici, piloți de elită în hidroaviație – piloți care vor ajunge chiar la Istanbul, vor face Marea Mediteraneană, într-un mod în care onora această elită a piloților de aviație din Armata Română. Iar al Doilea Război Mondial avea să devină o necesitate strategică. În 1939 s-a pus în discuție foarte clar cum să fie apărat acest teritoriu. Dobrogea are întotdeauna – și a avut întotdeauna, din punct de vedere istoric, în cele mai vechi timpuri – necesitatea de a putea să fie apărată din aer, de pe apă și de pe uscat. Toți strategii, din punct de vedere istoric, au trebuit să țină cont de acest aspect. Gurile Dunării, nu mai discutăm despre ele. Podul de la Cernavodă avea să devină elementul strategic prioritar, încât în timpul celui de-al Doilea război Mondial, piloții… una dintre misiunile continue pe care le-au avut, a fost aceea să protejeze sectorul de cale ferată și Podul de la Cernavodă. Nu avea să fie chiar simplu. Dacă mai am un minut să-ți spun despre Al Doilea Război Mondial, ajungem exact la „Operațiunea 60.000” pentru că în prima fază, aici, unde aveam Escadrila 53, după aceea și 57 avea să vină. Ele se schimbau între ele în funcție de solicitările de pe front. La timpul respectiv puteau să fie la Constanța, în Mamaia. Puteau să fie la Buzău, puteau să fie la Ianca, unde era nevoie să participe la susținerea efortului terestru de luptă. Lucru care se petrece, și de aici a intrat în legendă povestea locotenentul lui Horia Agarici.

Cristian Dumitrașcu: Horia Agarici, sigur.

Costin Scurtu: Da, pentru că, aici, avem povestea în care o situație de luptă cu o întâmplare, cu un element neprevăzut, avea să transforme o situație de risc major pentru destinul Constanței, a județului Constanța, al Dobrogei, să fie întoarsă într-o victorie de înalt nivel, încât a rămas în conștiința neamului românesc, a rămas în analele istoriei aeriene, luptelor aeriene.

Cristian Dumitrașcu: Vestitul Horia Agarici care i-a bătut pe bolșevici. Erau și cântece.

Costin Scurtu: Erau și cântece. Și cântecul acesta a venit pe fondul în care presa a realizat valoarea simbolică a acestei victorii. De abia începuse, intrasem în război, România de-abia intrase în al Doilea Război Mondial. Se dăduse vestitul ordin de a se trece Prutul pentru a elibera pe frații din Basarabia și Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Și acțiunile militare, deja, intrau într-o dată componență… componentă a timpului specific. Iar, aici, această aeronavă n-a putut să decoleze odată cu celelalte, cu toată escadrila, dar avea să fie șansa pentru a putea să doboare bombardierele sovietice care aveau sarcini precise de a distruge toate punctele strategice din Dobrogea. Odată distruse atunci e clar că frontul românesc ar fi fost dat peste cap. Ei, tocmai acest gest al lui Horia Agarici avea să doboare, chiar trei bombardiere. Bineînțeles că a fost și o subestimare și lipsa de informație completă din partea inamicului, care era convins că nu mai e niciun avion de vânătoare, aici.

Cristian Dumitrașcu: În mod normal n-ar mai fi trebuit să fie.

Costin Scurtu: În mod normal, numai că acesta aflându-se în hangar, n-au putut să-l vadă la timpul respectiv de către aparatele de observare dinamică.

Gheorghe Ioniță: ”Viața bate filmul!”

Publicat de prosavioleta, 27 iunie 2023, 10:55

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Iată și o poveste despre piloții de vânătoare de ieri, mai exact de acum 20-30 de ani. Locotenent-comandor în retragere Gheorghe Ioniță a fost pilot militar, pilot pe MiG-21, MiG-23 și chiar pe elicopterele de luptă PUMA. Însă povestea domniei sale, oricât de des ar fi spusă, este bine venită, pentru că ne reamintește despre pasiune și despre vocația de militar. Sunt mulți cei care se visează la manșa unui supersonic și doar câțiva reușesc să-și îndeplinească acest vis. În interviul următor, realizat de Larisa Vasile de la „Jurnal Militar Timișoara”, ascultăm care sunt provocările acestei meserii. Vă mai spun doar că interviul integral poate fi ascultat de la ora 16:00, pe Antena Satelor, la „Feciori la oaste”, și, de săptămâna viitoare, poate fi găsit interviul pe pagina noastră de Facebook. Ascultăm interviul.
Gheorghe Ioniță: Faptul că am făcut sport de performanță la Buzău, eu sunt buzoian, toată ziua vedeam avioanele, că acolo era școala la Boboc, care forma piloți, dar nu m-am gândit vreodată că o să ajung în cabina unui astfel de aparat de zbor. Și, făcând sport de performanță, am avut șansa să fim în divizia școlară cu echipa de la Liceul Militar. Dommule, când apăreau ei în sală cu vipușca aia roșie de general și zic: uite, mă, dar de ce nu aș putea să fiu și eu îmbrăcat așa frumos, să joc și volei? Eu eram cu voleiul. Și uite-așa mi s-a părut o școală de formare deosebită Liceul Militar și cu un grad ridicat de educație, de cultură, în sensul că profesori foarte buni, atașați pentru cei care doreau să acceseze acest serviciu, serviciul militar erau o pepinieră și o școală de formare extraordinară. Cu atâta drag îmi aduc aminte de anii ăștia de liceu, pentru că am făcut și sport de performanță, am făcut și carieră și ne-au format cum trebuie. Cel puțin eu, cu totul, cu volei, sunt întrebat de cumnatul meu, care era profesor la școala de la Mediaș, Școala de Maiștri și preda aparate speciale, și cumnatul ăsta mă întreabă în casa a XII-a: mă, dar tu ce armă te duci, că tu ești viitor ofițer de carieră. Eu, cu voleiul în cap: mă duc la Sibiu, că aveau o echipă în divizia B. Zice: mă, dar dacă tot eșți cu sportul ăsta, am înțeles, dar tu nu o să fii sportiv de carieră, tu o să faci o activitate pe linie militară. Alege și tu o armă, dacă vrei tu, du-te la artilerie, tu ești cu matematica, du-te la o armă specială, uite marina, aviația și spune… Domnule, și mă gândesc, mă, dar are dreptate cumnatul ăsta al meu, ia să încerc eu la aviaţie. Domnule, și șansa și bucuria e imensă. Am fost sănătos, am fost acceptat și am început o carieră deosebită. Arma aviației este o armă a unor eroi. Vă spun sincer, că nu exagerez spunând eroi, pentru că cu avionul se moare la fel și pe timp de pace și pe timp de război. Numai că pe timp de război folosim muniţie reală, pe timp de pace nu tragem real, dar totuși sunt aceleași misiuni, cu greutate, cu sacrificii, cu viață echilibrată. Nu există să-ți poți permite să-ți bați joc de o asemenea carieră, de o asemenea meserie. Acuma este Academia de Aviație la Brașov, atunci era la Boboc. Admiterea a fost pentru mine o satisfacție extraordinară, pentru că, când am văzut ce înseamnă aviație și când am înțeles ce înseamnă să devii pilot, pentru mine a fost un vis. Şi faptul că am început cu, cum se începe, întâi cu avionul clasic, pe urmă a fost pentru prima dată folosit în anul I de școala militară avionul Zlin, Zlin 526-F, este un avion de înaltă acrobație, nu pentru începători care vin și văd prima dată avionul și pun mâna pe manșa aia zici că e un făcăleț. Deci, până la urmă ne-au format bine, pentru că era un avion cu mișcări mici, foarte fâșneț, foarte manevrabil, am învățat să zburăm. Și cine a trecut de acest Zlin, s-a demonstrat, a făcut carieră, avion care te formează. După aia, am zburat în anul II, L-29, un avion cehoslovac foarte bun de formare ca pilot de luptă. Ne-am făcut programul în totalitate. Am zburat atunci în anul doi de școala militară pe Ianca, se repara pista de la Buzău, și acolo am luat prima dată contact cu MiG-21. Într-o noapte cei de la Kogălniceanu, care aveau MIG-21, i-a prins o furtună și au aterizat pe drumul de rezervă Ianca. Şi când ne-am trezit cu supersonicele alea, noi care eram înnebuniți după MiG-21, domnule, nu mai știam cum să ajungem să zburăm MiG-21. În ’76 am terminat școala militară și în ’77 am pus prima dată piciorul într-un supersonic la Bacău. Era centrul de formare a piloților pe supersonice, un centru cu niște piloți deosebiți, niște instructori extraordinari, care ne-au învățat ce înseamnă un interceptor. Ne-am format pe MiG-21, un an de zile a fost trecerea acolo pe supersonice și după care am fost repartizați în unitățile de luptă. Noi, opt colegi am fost repartizați pe Borcea. Am fost fericiți, că acolo știam că e centrul de formare a elitei aviației românești. Așa a fost și așa va rămâne.
Larisa Vasile (realizator rubrică): Ce s-a întâmplat după cei cinci ani la Borcea, ați venit pe Timișoara?
Gheorghe Ioniță: Da, deci am fost selectat pentru escadrila, atunci pe vremea lui Ceaușescu, în ’81 am fost mutat aici. Ceaușescu a luat decizia să aibă două escadrile superdotate, care una era pe Timișoara, una pe Kogălniceanu. Am fost surprins că am fost selectat și chiar și întrebat: unde vrei, la Kogălniceanu? Poți să alegi, acum uite sunt două escadrile noi. Domnul comandant, vă spun sincer, mi se pare Timișoara dincolo de granița ţării. Mă duc la Timișoara, să cunosc și eu. Băi, copile, dar ai pe cineva acolo? Că acolo e altă lume. Nu, nu, nu, nu, n-am pe nimeni, dar mă descurc.
Larisa Vasile (realizator rubrică): Cred că e cea mai mare parte din cariera dumneavoastră în Timişoara?
Gheorghe Ioniță: Da. 10 ani am zburat numai cu MiG-23, până în ’91, când am fost mutat pe elicoptere, tot de luptă, Puma. IAR-330 H. Şi să zbori MiG-23 la Timișoara, domnule nu ştiu cum, eram şi tânăr, domnule, nu știu cum, dar așa îmi creștea inima. Făceam parte din elita bănățeană. Colegii de aici, zburători de elită, au reprezentat ţara pe tratat. Cu regimentul de la Giarmata am reprezentat de două ori în grupele de tragere. Am fost avansat la excepțional aici în Timișoara.
Larisa Vasile (realizator rubrică): Acum înțeleg și înțelegem cu toții de unde toată energia pe care ne-ați transmis-o astăzi. Vă mulțumesc foarte mult.
Gheorghe Ioniță: Eu vă mulțumesc pentru invitație și vă mulțumesc de două ori pentru că m-ați întors în timp. M-am simțit foarte bine, pentru că toate au fost trăite, și mă bucur tare mult pentru că viața bate filmul.

Raul Gherghe: Societatea pe timp pace trebuie să pună la dispoziţia celor care îşi îndreaptă paşii către cariera militară, uneltele cu care, atunci când sunt chemaţi, să poată să îşi îndeplinească menirea pentru care s-au pregătit

Publicat de Gabriel Stan, 7 noiembrie 2022, 14:47

„Subiectul în săptămânii” este legat de tradiționalul concurs între structurile de parașutiști din armată, competiție ajunsă la 34-a ediție și susținută de Fundația General „Grigore Baștan”, nume de legendă pentru parașutismul românesc.

La Baștaniada din acest an au participat 7 echipe, iar podiumul a fost ocupat, în ordine, de militarii Batalionului 53 Comando, de cei ai Batalionului 52 Operații Speciale și de ce ai Brigăzii de Informații Militare.

Am fost prezenți la Buzău, la Baştaniadă, unde am avut ocazia de a sta de vorbă cu locotenent-colonelul Raul Gherghe, comandantul Bazei de Perfecționare ISR, parașutiști și JATC, nu doar despre acest concurs, ci și despre cariera militară, cu reușitele, dar și cu privațiunile ei, despre oamenii din armată, întotdeauna aflați în serviciul țării și al cetățenilor ei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule locotenent-colonel Gherghe, bun venit la radio, bun venit la „Subiectul săptămânii”!

Lt.-col. Raul Gherghe: Mulțumesc pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aș vrea să vă provoc să le descrieți celor care ascultă la radio lucrurile astea pe care ei le văd doar în filme, de exemplu, ce înseamnă JATC, pentru că noi suntem plini de acronime: JATC, și ce face un asemenea militar, cât de mult ne ia să instruim un asemenea militar, care funcționează altfel și în condiții speciale.

Lt.-col. Raul Gherghe: JATC înseamnă Joint Terminal Attack Controller, în limba română înseamnă controlor aerian pe poziții înaintate. Este un om special pregătit, instruit și certificat să dirijeze avioane pentru atac la sol, în sprijinul forțelor care acționează în contact cu inamicul.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Iar aici, caz particular, că asta se întâmplă, ei trebuie să fie inserați în teritoriul inamic.

Lt.-col. Raul Gherghe: În general acționează în sprijinul unităților de la contact, dar în cadrul tactic mai larg pot acționa și în adâncimea dispozitivului inamicului, atunci când însoțesc grupuri de operații speciale sau grupuri de cercetare în adâncime.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Eu am realizat un interviu la un moment dat la unul dintre cursurile pe care militarii dumneavoastră le fac în cadrul acestei formări, inclusiv acela de a ști cum să reacționeze după capturare.

Lt.-col. Raul Gherghe: Da, în baza noastră se organizează și un curs de supraviețuire, evadare, rezistență în captivitate, unde militarii sunt pregătiți să facă față traiul în captivitate, cu scopul final să se întoarcă în dispozitivul trupelor proprii, să își păstreze moralul, să își păstreze capacitatea de efort fizic, să învețe să se organizeze în captivitate, în așa fel încât în timpul cel mai scurt posibil să revină în cadrul forțelor proprii.

Pentru a ajunge să avem un operator JTAC capabil să îndeplinească toată gama de misiuni procesul de instruire durează undeva între trei și cinci ani, în funcție de mai mulți factori, și este nevoie de personal cu un nivel de cultură generală mediu spre ridicat, care să cunoască limba engleză foarte bine, deoarece e limba care se folosește în comunicările dintre operatorul JTAC și aeronave, să parcurgă un curs de certificare, asta înseamnă în general parcurgerea unor cursuri prin străinătate, și de abia după aceea, în urma examenelor de licență pe care le dau cu Autoritatea Aeronautică Militară Națională, ajung să fie într-adevăr operatori JTAC sută la sută operativi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pasiunea și, dacă vreți, adrenalina sunt de ajuns acești doi factori pentru a obține un om motivat în această haide să îi spunem specialitate?

Lt.-col. Raul Gherghe: Nu. Ca în orice domeniu, în afară de satisfacţia de a face ce îţi place, mai este nevoie şi de o motivare financiară care să asigure un trai decent al militarului respectiv. Cu cât condițiile de muncă și de pregătire sunt mai bune, cu atât rezultatul e mai bun. Dar, în general, militarii noștri știu la ce să se aștepte și nu au pretenții foarte mari.

Unde se îndreaptă gândurile lor, către partea de tehnologie a meseriei, vorbim de aparatură de comunicații, de aparatură de orientare, de folosirea GPS-ului și a altor tehnologii destul de nou apărute pentru noi în domeniu ăsta al operatorilor JTAC.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că vă apropiaţi și dumneavoastră de finalul de carieră și știm cu toții ce dezbatere este în spațiul public atunci când vine vorba despre salarizare și mai cu seamă despre pensiile militare, atunci când vorbim despre pensii militare nu vorbim despre pensii speciale, una la mână, pentru că nu au același cuantum, dar faptul că o întreagă, nu știu, carieră de 30 de ani uneori se desfășoare în astfel de condiții, cumva lucrurile ar trebui puse într-o poziție corectă.

Lt.-col. Raul Gherghe: Da. Părerea mea personală este că o analiză bine făcută a ceea ce înseamnă o viață de militar întinsă pe 30 sau uneori și mai bine de ani trebuie făcută cu atenție, pentru că aici în militărie se îmbină perioade mai bune, să zicem, când activitatea se desfășoară în cazărmi mai bine sau mai slab dotate și cu echipamente, cu căldură, cu apă, curent sau nu, și partea practică a meseriei, când ieșim în așa-zisul câmp de luptă, că este exercițiu, că este simulare, că sunt alerte de tot felul, trebuie cântărite lucrurile astea foarte bine și văzut în ce măsură uzura pe care o produce viața cazonă în toate aspectele ei, uzura aceasta cam la ce vârstă apare, ce produce în viața militarului, ce boli apar, la ce vârstă apar, cum se manifestă ele, ce înseamnă tratamentul și îngrijirea unui militar de la o anumită vârstă încolo și cât de mult sau cât de puțin se reduc capacitățile fizice și intelectuale ale unui militar după 25, 30, 35 de ani de activitate.

Astea trebuie făcute după părerea mea, cântărite de oameni care se pricep la chestii de genul ăsta: medici, sociologi, psihologic și juriști și oameni care se pricep în domeniile lor și ale căror observații, studii, păreri puse împreună să genereze o imagine corectă a ceea ce înseamnă un militar după 25-30 de ani de carieră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule locotenent-colonel Gherghe sunteți un militar cu pregătire specială. Aș vrea să vă rog să vă închipuiți cum ați combate punctul de vedere pe care îl auzim des în spațiul public care spune: voi, militarii, cu armata, care nu a participat la nici un război, de ce ar trebui să fiți „voi speciali”? Şi vă întreb pe dumneavoastră, pentru că, evident, ca să nu fie război și ca să fim în siguranță, noi trebuie să ne pregătim pentru el.

Lt.-col. Raul Gherghe: Latinii au stabilit-o de mult, prin dictonul „Si vis pacem, para bellum”. E destul de complica t să explici unui om obișnuit, care nu şi-a dedicat ore de studiu înțelegerii importanței sociale pe care o reprezintă armata.

Sunt convins că mulți dintre noi nici nu își bat capul să înțeleagă nivelul de securitate sau ce înseamnă siguranța cetățeanului pe care o produce, o livrează, o asigură Ministerul de Interne, care sunt mult mai vizibili în viața zilnică a cetății.

Ce facem noi e un pic dincolo, mai în spate, mai puțin vizibil pe perioade de pace. Am participat și la misiune în teatrul de operații, acolo am văzut partea adevărată a războiului. Războiului este poate unul dintre cele mai urâte evenimente pe care le poate parcurge omenirea, o nație, o populație la un moment dat în existența ei.

Traumele, în afară de distrugeri, pagube materiale, cele mai grele sunt traumele psihice cu care rămân supraviețuitorii, prin pierderea apropiaților, prin dezorganizarea în anumite cazuri a societăților în care trăiau și pe care le-au cunoscut și ale căror reguli nu se mai aplică brusc și trebuie să învețe alte reguli, prin obligativitatea, de exemplu, de a trece de la limbă vorbită până atunci ca limbă oficială la o altă limbă, pe care nu o cunosc, trebuie să o învețe, li se impune cu forța chestia asta.

Pentru a evita ajungerea în situații din acestea trebuie să existe cineva, o structură, o organizație, o parte a societății care să poată răspunde amenințărilor şi riscurilor care pot duce la acea situație.

Până în acest moment istoria a demonstrat că armata poate rezolva această ecuație, dar ca să poată face, pe timp de pace trebuie să beneficieze de un pic de grijă din partea societății, grijă care se manifestă în ce?

În asigurarea condiţiilor de pregătire, de instruire, în asigurarea echipamentelor militare de tot felul, de la bocanci până la ce folosim, ce a apărut acum în ultimii ani, drone, sateliţi, aparatură de vedere pe timp de noapte şi toată tehnologia asta care vine peste noi şi care avansează foarte repede.

În domeniul militar al tehnologiilor ăstora mai noi lucrurile se schimbă la fel ca în viaţa normală, cam la doi, trei ani de zile trebuie schimbată partea de harduri, adică progresul este atât de rapid, încât foarte repede te trezeşti în posesia unor tehnologii şi a unor echipamente care deja nu mai sunt vârf de gamă.

Vorbeam de grija societăţii pe timp pace, să asigure, să pună la dispoziţia celor care, din patrotism, din considerente personale, îşi îndreaptă paşii către cariera asta militară, către profesia militară, să aibă uneltele cu care, atunci când sunt chemaţi, să poată să îşi îndeplinească menirea pentru care s-au pregătit și cu care au fost de când au depus jurământul militar de acord.

Este un contract social: noi ne punem la dispoziţie persoana, existenţa – şi multe alte lucruri intră în joc aici – ca, pe lângă perioada de pace, când doar ne pregătim, acumulăm, exersăm și folosim ce ni se pune la dispoziție, la momentul când este nevoie, să venim să completăm partea asta de contract social făcând ceea ce ne-am angajat să facem; inclusiv să ne riscăm viaţa, dacă e nevoie.

Şi, cu siguranță, nu prea există conflicte, mai ales cu forțe militare în care sunt implicate forțe militare regulate, în care să nu fie și pierderi. Am acceptat de la început și riscul de a ne pierde viața. Ideea este ca acest contract social să fie respectat de ambele părți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Într-o oarecare măsură, războiul din Ucraina a venit cumva cu un grad de simpatie către armată, către Armata Română, pentru că oamenii au realizat de fapt ceea ce spuneaţi mai devreme: ce poate să însemne un război, și pe de altă parte suntem încă la momentul la care încercăm să le spunem câteva lucruri despre care nici nu auziseră înainte, cum ar fi și acest contract social despre care spuneți.

Foarte puțini știu că, deși spuneam mai devreme că sunteți la final de carieră, contractul ăsta social înseamnă că în caz de război dumneavoastră, fiind în rezervă, veți fi chemat în activitate.

Lt.-col. Raul Gherghe: Da. Asta este o altă parte a carierei. Până la vârsta de – dacă nu mă înșel – 60 de ani, chiar dacă suntem trecuți în rezervă, în caz de necesitate trebuie să fim pregătiți să ne reîntoarcem în sistemul militar și acolo să devenim utili din nou sistemului militar. Împreună mergem fără ezitare acolo unde va fi nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Gherghe, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Lt.-col. Raul Gherghe: Mi-a făcut plăcere să stau de vorbă cu dumneavoastră!

Noaptea Cercetătorilor Europeni are loc în peste 20 de orașe din România!

Publicat de Andra Radu, 29 septembrie 2022, 13:00

26 de oraşe din România vor fi vineri gazda celui mai captivant eveniment despre ştiinţă şi cercetare, Noaptea Cercetătorilor Europeni, care aduce mai aproape de publicul larg cei mai prietenoşi cercetători, alături de care vizitatorii vor învăţa cât de interesantă poate fi munca de cercetare, dar şi cât de utilă este aceasta pentru viaţa de zi cu zi.

Știinţa şi cercetarea îşi dau întâlnire cu publicul larg la București, Alba Iulia, Arad, Bacău, Bârlad, Bumbeşti-Jiu, Buzău, Călăraşi, Câmpia Turzii, Constanţa, Deva, Galaţi, Hunedoara, Negreşti-Oaş, Oradea, Petroşani, Piatra Neamţ, Ploieşti, Suceava, Sulina, Târgu Jiu, Târgu Neamţ, Timişoara, Titu, Tulcea şi Zalău.

Astfel, publicul curios şi dornic de cunoaştere este invitat să exploreze lumea ştiinţei împreună cu cercetătorii. Experimentele inedite îi vor ajuta pe participanţi să-şi însuşească cunoştinţe de bază despre lumea înconjurătoare.

Astronomia îşi va dezvălui toate secretele, prin intermediul telescoapelor ce vor cerceta cerul plin de mistere, iar noile tehnologii îi vor ului pe vizitatori prin beneficiile pe care le aduc vieţii cotidiene.

Educaţia pe teme ecologice nu va lipsi nici ea de la eveniment, publicul având ocazia să conştientizeze mai bine problemele de mediu cu care se confruntă societatea actuală şi să afle cum se pot implementa soluţii utile.

Cele mai premiate invenţii ale cercetătorilor români vor fi la îndemâna vizitatorilor, publicul având ocazia să afle rezultatele muncii de cercetare desfăşurată în diverse muzee, universităţi şi institute din România.

Toate detaliile privind locaţiile şi programul de desfăşurare, precum şi agenda activităţilor din fiecare oraş se găsesc pe www.noapteacercetatorilor.eu.

Armata a dat onorul poporului român în toată țara

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 12:49

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata a dat onorul poporului român în toată țara, de Ziua Națională. În capitală, 1500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, militari din alte armate și 130 de mijloace tehnice au defilat la parada militară națională. Mii de persoane au urmărit trecerea detașamentelor pe sub Arcul de Triumf.

Dragoș: Dragoş. Mi s-a părut foarte frumos, mi-a plăcut foarte mult. Am văzut multe mașini și mulți soldați pe care nu i-am mai văzut până acum. Mi-a plăcut mult.

Aida: Aida. Armata mi-a plăcut foarte mult, marşul. Abia acum, la 25 de ani, am devenit patrioată. Am stat un an în Anglia și după aceea am apreciat România.

Toma Ion: Toma Ion. A fost bine organizată, cam scurtă, dar e bine că a fost și ne-a primit. Am participat cu drag. Ne bucurăm, am fost în fiecare an. Mă mândresc că sunt român. La mulți ani, România!

Spectatori: La mulţi ani, România, La mulţi ani, români!

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot în București, cu ocazia zilei Naționale a României, s-au depus coroane și jerbe de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol. La Alba Iulia, o ceremonie militară cu 550 de militari și personal din Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, mijloace tehnice terestre și aeronave militare, a avut loc pe Bulevardul 1 Decembrie 1918. Festivități similare s-au desfășurat la Buzău, Brașov, Craiova, Cluj-Napoca, Iași, dar și în alte localități unde Armata Română are unități militare.

Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” din Buzău organizează concursul „Crăciunul de odinioară”!

Publicat de Andra Radu, 7 decembrie 2021, 14:37

Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” din Buzău organizează un concurs de fotografii sub genericul „Crăciunul de odinioară”.

Persoanele interesate să participe la concurs trebuie să publice pe paginile lor de Facebook sau Instagram o fotografie sau un clip care să ilustreze Crăciunul copilăriei lor, asigurându-se că postarea este publică şi poate fi văzută de oricine.

Sursa foto: Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” Buzău/facebook

Totodată, trebuie să includă în descrierea fiecărei poze sau fiecărui clip hashtag-urile #Crăciunuldeodinioară, #CCAM şi #Buzăuoraşdeschis, să eticheteze un prieten cu care ar dori să depene amintiri şi să dea like şi follow paginilor de Facebook sau Instagram ale Primăriei.

Vor fi acordate trei premii, care vor consta în pachete de cărţi, iar câştigătorii vor fi desemnaţi printr-o tragere la sorţi.

Concursul se adresează cu precădere populaţiei adulte din România şi perioada de înscriere este 6-20 decembrie, ora 24:00

Câştigătorii vor fi aleşi folosind simpliers.com şi vor fi anunţaţi pe paginile de social media ale Centrului Cultural „Alexandru Marghiloman”.

ANM: Cod galben și Cod portocaliu de ninsori şi viscol!

Publicat de Andra Radu, 30 noiembrie 2021, 13:28

ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.

Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.

Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.

Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.

La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.

Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.

Două persoane au fost rănite în urma exploziei produse într-un apartament din Buzău!

Publicat de Andra Radu, 15 octombrie 2021, 11:00

Două persoane au fost rănite uşor în urma exploziei produse, astăzi, într-un apartament situat într-un bloc din municipiul Buzău.

„Au fost preluate două victime, o minoră de opt ani, precum şi o femeie în vârstă de 65 ani, ambele stabile, cu arsuri şi răni uşoare”, a anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Buzău.

O explozie s-a produs, astăzi, într-o locuinţă aflată la etajul al patrulea al unui bloc din municipiul Buzău, 15 persoane fiind evacuate. Explozia nu a fost urmată de incendiu.

La faţa locului au intervenit două autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, o autospecială de primă intervenţie şi comandă şi o ambulanţă.

Conferință Internațională la Buzău

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 22:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Între 21 și 23 septembrie a avut loc, la Buzău, Conferința Internațională „O nouă Europă Centrală. 100 de ani de la crearea primului sistem defensiv regional”, în organizarea Institutului pentru Studii Poliitce de Apărare și Istorie Militară, Primăriei Buzău, Diviziei 2 Infanterie și Fundației „Mareșal Alexandru Averescu”. Conferința a marcat împlinirea a 100 de ani de la crearea primului sistem regional de alianțe în Europa Centrală, un proces politic și diplomatic amplu, ce a inclus doi piloni centrali: Alianța militară româno-polonă și Mica Înțelegere. Prezentă la eveniment, secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a evidențiat relevanța istorică a momentului 1921 și rolul activ jucat de România în promovarea cooperării și în consolidarea apărării regionale.

77 de ani de la moartea căpitanului aviator Alexandru Șerbănescu

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 13:01

Au trecut 77 de ani de când a căzut la datorie căpitan aviatorul Alexandru Șerbănescu, iar Larisa Vasile, de la Jurnal Militar Timișoara a discutat în direct, în cadrul emisiunii, cu președintele Fundației “Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”, Eleonora Arbănaș despre viața, experiența și istoria aviatorului Alexandru Serbănescu.

La 18 august 1944 căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu a fost doborât în cea mai copleşitoare luptă aeriană pentru aviatorii Grupului 9 Vânătoare, în luptele aeriene pentru apărarea Bucureştiului şi a zonei petrolifere Ploieşti-Câmpina.

Căpitanul Şerbănescu a căzut eroic la datorie în ultima misiune aeriană, fiind doborât de aviaţia americană mult superioară tehnic şi numeric, la Ruşavăţ –Vipereşti, Buzău.

A fost ultima luptă aeriană înainte de 23 august 1944. Cei 13 zburători ai Grupului 9 Vânătoare comandat de căpitan s-au ridicat deasupra cerului patriei pentru a o apăra.

La acea dată căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu era aviatorul cu cel mai mare număr de victorii aeriene din Forţele Aeriene Române.

Absolvent al liceului militar Nicole Filipescu, de la Mânăstirea Dealu şi apoi al Şcolii Militare de Ofiţeri de Infanterie de la Sibiu, devenit ofiţer de vânători de munte, Alexandru Şerbănescu avea să atingă culmile gloriei într-o armă pe care a adaptat-o ulterior – AVIAŢIA – dintr-o dragoste şi o pasiune formidabilă.

În scurt timp, datorită calităţilor fizice şi intelectuale, ca şi a dorinţei şi ambiţei de perfecţionare, a ajuns să stăpânească, cu o artă de invidiat, avioanele de luptă pe care le-a pilotat.

Fie că s-a aflat în fruntea Escadrilei 57 Vânătoare sau a Grupului 9, căpitanul Şerbănescu s-a dovedit nu numai un comandant de excepţie, puternic, sigur pe el şi pe subordonţi, ci şi un camarad excelent, agreabil şi prietenos.

Şi-a îndeplinit cu zel toate misiunile ordonate, marea majoritate pe Frontul de Est – situându-l, alături de Bazu-Cantacuzino, în fruntea celor mai eficienţi zburători.

Alexandru Şerbănescu a dorit să zboare şi să-şi apere Ţara. Viaţa şi faptele de arme ale căpitanului aviator Alexandru Şerbănescu rămân un exemplu de ofiţer al armatei române, un etalon de sinceritate, de onoare şi demnitate dintre cele mai grăitoare. În semn de preţuire şi respect Baza 95 Aeriană de la Bacău poartă numele Eroului căpitan aviator Alexandru Şerbănescu”.

Anul 1944, în întregul lui, a rămas unul de referinţă în istoria ţării. În acest an se împlinesc 77 de ani de la fiecare dintre cele mai curajoase şi eroice fapte ale aviaţiei române petrecute pe Frontul de Est, în apărarea teritoriului naţional. 77 de ani de la numeroasele lupte sau victorii aeriene, de la înfrîngeri şi pierderi, de la ultima luptă aeriană a Grupului 9 Vânătoare aflat sub comanda căpitanului Şerbănescu.

Se împlinesc 77 de ani de la moartea căpitanului aviator Alexandru Şerbănescu în luptele aeriene pentru apărarea Bucureştiului şi a zonei petrolifere.

Antrenamente ale Forțelor Aeriene Române

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 10:48

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Aeronave C-27J Spartan și C-130 Hercules ale Forțelor Aeriene Române au executat în perioada 4 – 7 mai zboruri la joasă înălțime, pe traiectul Dobrogea – Brăila – Galați – Buzău – Otopeni.

Activitățile de zbor ale piloților militari sunt executate în conformitate cu planurile de instruire în zbor și în concordanță cu reglementările aeronautice în vigoare, având drept scop creșterea nivelului de antrenare a personalului navigant în condiții cât mai reale, fapt care contribuie la creșterea capacității acționale a Forțelor Aeriene Române.

Statul Major al Forțelor Aeriene informează că are în vedere constant diminuarea impactului activităților aeronautice asupra comunității locale, urmărind în același timp îndeplinirea obiectivelor de pregătire a piloților în conformitate cu cerințele specifice, obiective care includ și executarea unor antrenamente adecvate condițiilor de luptă actuale.

Antrenamente ale Forțelor Aeriene Române

Antrenamente ale Forțelor Aeriene Române

Antrenamente ale Forțelor Aeriene Române

Cod galben de ninsori şi vânt în zonele de munte!

Publicat de Andra Radu, 6 aprilie 2021, 13:00

ANM a emis o atenţionare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabilă de marţi noaptea şi până miercuri după-amiaza în zonele de munte din 20 de judeţe.

În intervalul 6 aprilie, ora 23:00 – 7 aprilie, ora 18:00, în sudul Banatului, sudul şi estul Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h.

La altitudini de peste 1.500 de metri, vor fi rafale de peste 80 – 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată şi vizibilitatea redusă sub 100 de metri.

Judeţele marcate cu Cod galben sunt Alba, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Sibiu, Argeş, Buzău, Gorj, Mureş, Suceava, Bacău, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea.

Pentru intervalul 6 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 10:00, a fost emisă o informare de precipitaţii moderate cantitativ şi vreme deosebit de rece în toată ţara.

Potrivit meteorologilor, începând din noaptea de marţi spre miercuri (6/7 aprilie), în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării, precum şi în zonele montane şi deluroase, vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.

Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.

Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată ţara, cu temperaturi minime preponderent negative.

Precipitaţii mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marţi (6 aprilie) şi în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă (10 aprilie) vremea se va menţine deosebit de rece, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor local se va produce brumă.

ANM: Cod galben de ninsori!

Publicat de Andra Radu, 10 martie 2021, 13:52

Conform ANM, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, în cea mai mare parte a Olteniei şi Munteniei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi de Curbură vor fi mai ales ninsori însemnate cantitativ (15 – 20 litri/mp) şi se va depune strat de zăpadă, local consistent.

Judeţele care se vor afla sub Cod galben sunt: Argeş, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Olt, Prahova, Teleorman şi Vâlcea. De asemenea, sub atenţionare de află şi Bucureşti.

Totodată, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, va fi în vigoare o informare de precipitaţii moderate cantitativ predominant sub formă de ninsoare şi intensificări ale vântului în sudul şi sud-estul ţării. Ninsori în general slabe cantitativ se vor semnala local în centru şi nord-est. Izolat se va forma polei sau gheţuş.

Potrivit ANM, vântul va prezenta intensificări în regiunile sudice şi sud-estice, precum şi la munte, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, temporar viscolind ninsoarea şi amplificând senzaţia de frig.

Meteorologii avertizează că vremea va fi deosebit de rece pe parcursul zilelor de miercuri şi joi cu precădere în regiunile sudice, unde valorile termice vor fi cu 8-10 grade mai scăzute decât mediile multianuale, iar în nopţile de miercuri spre joi (10/11 martie) şi joi spre vineri (11/12 martie) în majoritatea regiunilor.

Peste 150 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19, în România!

Publicat de Andra Radu, 16 martie 2020, 12:16

Până astăzi, 16 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 158 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19.

Au fost înregistrate alte 19 noi cazuri de îmbolnăvire, după cum urmează: 4 în Arad, 3 în Ilfov, 2 în Vâlcea, 2 în Timişoara şi câte unul în Bucureşti, Cluj Napoca, Sălaj, Buzău, Ialomiţa, Hunedoara, Galaţi şi Suceava.

Cele 19 persoane depistate au vârsta cuprinsă între 19 şi 54 ani, sunt în carantină sau autoizolare. În continuare cele mai multe dintre aceste noi cazuri au călătorit în Italia, 2 dintre ele în Austria şi Germania.

Persoanele infectate cu COVID-19 (coronavirus) sunt internate în spitale din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova şi Constanţa şi se află sub supraveghere medicală permanentă. Starea de sănătate generală a pacienţilor este bună.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 3.008 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus). Alte 15.546 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până în prezent, au fost înregistrate 36 de dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

În perioada 15 martie, ora 08.00 – 16 martie, ora 08.00, au fost înregistrate 1153 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 5517 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358.

Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor.

De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.

Caravana ”Copiii și adolescenții de azi, liderii de mâine” vine cu schimbări în educație

Publicat de Andra Radu, 11 aprilie 2019, 13:09 / actualizat: 11 aprilie 2019, 14:22

Programul educațional, ”Copiii și adolescenții de azi, liderii de mâine”, reunește părinții, dascălii și specialiști în educație. Scopul acestui program este de a găsi soluții la câteva dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă copiii/adolescenții, părinții acestora și profesorii.

Printre aceste probleme se numără:

• importanța identificării potențialului copiilor/adolescenților și valorizării acestuia;
• instrumentele și tehnicile pe care profesorii le pot folosi pentru a susține și ajuta evoluția elevilor în funcție de vocația fiecărui copil;
• identificarea timpurie a potențialului, dar și a nevoilor și intereselor individuale și unice ale fiecărui copil în parte;

Cei care au venit cu această ideea au fost oragnizațiile Yourway Life & Career Counseling, Eurolingva Examinations Centre și AVE (Asociația pentru Valorizarea Educației). Aceștia au sesizat starea sistemului educațional, aflat într-o continuă schimbare și adaptare, și au simțit nevoie de a implementa un astfel de proiect.

Yourway Life & Career Counseling nu este la primul proiect de acest tip, așa cum a declarat Mihaela Feodorof, Managing Partner Yourway Life & Career Counseling:

”Am demarat, acum 9 ani, un proiect pilot pentru profesorii dintr-o școală de stat. Scopul nostru a fost de a oferi acestor profesori un program de dezvoltare personală în acord cu obiectivele profesionale. Am venit cu această metodă în dorința de a armoniza relația profesor-elev, încercând astfel să asigurăm performanța profesională a cadrelor didactice și reușita elevilor. Replicarea acestui pilot a condus la ideea de a împărtăși tuturor adulților implicați în formarea copiilor (profesori, părinți, antrenori, mentori) din cunoștințele și experiența de 10 ani în dezvoltarea minorilor”

Deva și Târgu Mureș au fost primele orașe care s-au bucurat de prezența caravanei ”Copiii și adolescenții de azi, liderii de mâine”.

Discuția în cadtul acestor două avenimente s-a axat pe problemele cu care se confruntă copiii, diferențele de personalitate ale acestora, pe baza cărora fiecare trebuie abordat într-o manieră diferită. De asemenea, accentul a căzut pe importanța identificării potențialului copiilor, despre instrumentele și tehnicile pe care profesorii le pot folosi pentru a susține și ajuta evoluția elevilor, în funcție de vocația fiecărui copil, și despre identificarea timpurie a potențialului.

Au fost prezentate echipamente interactive care pot fi folosite la predarea la clasă, la lucrul cu copiii, pot fi utilizate fără griji, fără probleme, sunt echipamente pe viață.

”Acest remider despre ce înseamnă o relație funcțională cu elevul, este un moment de reflecție și răgaz în a se repoziționa în relația cu copilul la clasă. Profesorii s-au gândit mai degrabă la ei, cum ar putea să se așeze mai facil, mai repede, în relație cu fiecare copil, ținând cont că am pus în lumină diferențele de personalitate. S-au gândit cumva că ei ar putea să facă lucrurile și altfel sau și mai bine, și nu neapărat copilul. Cred că noi toți greșim, uitând că am fost, la rândul nostru, copii. Ar trebui, deci, o mai bună comunicare și empatizare în relația cu interlocutorul”, a spus Mihaela Feodorof.

Proiectul ”Copiii și adolescenții de azi, liderii de mâine” va ajunge și în Ploiești, Sibiu, Oradea, Arad, Zalau, Cluj, Bistrița, Pitești, Craiova, Tg. Jiu, Buzău, Galați, Bacău, Suceava, Iași.

Say Something – Laurenţiu Cazan

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 decembrie 2017, 07:45

Debuta, în 1982, la TVR, cu piesa „Uită tristeţea” în cadrul unei emisiuni produse de regretatul Titus Munteanu.

Şi-a descoperit vocaţia de muzician în primii ani ai copilăriei, şi-a început cariera ca instrumentist; cânta la chitară, vioară, pian, muzicuţă. Deşi s-a născut la Bacău, primele lecţii de muzică luându-le de la profesori din oraşul natal, Laurenţiu Cazan este acum un brand al Buzăului. „Foarte puţini ştiu că eu de fapt m-am născut la Bacău (n.n.: 28 decembrie 1957). Acolo am avut noroc de nişte profesori extraordinari, care mi-au dat primele lecţii de viaţă, mai importante decât cele despre legile care te conduc către succes în muzică”.

Se consideră un autodidact pentru care secretul succesului a fost învățarea continuă. „Am studiat foarte mult şi o fac şi acum. Cred că întotdeauna am fost un autodidact. Contează foarte mult să studiezi tu, să ai ambiţia ca tu să fii propriul tău profesor”…

Fericirea are chipul tău – Mihaela Runceanu

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 noiembrie 2017, 07:12

Născută pe 4 mai 1955, la Buzău, Valentina-Mihaela Runceanu, absolventă a cursurilor şcolii elementare de pe lângă Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău, a ajuns în instituţia de învăţământ pe care a terminat-o în calitatea şefului de promoţie (1974).

Admisă la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, a urmat, în paralel, cursurile Şcolii „Populare de Artă” din Bucureşti, câştigând aproape tot ce se putea obţine, debutase, la Radiodifuziunea Română (cu tehnică vocală desăvârşită, era una dintre puţinele soliste de muzică uşoară care a absolvit Conservatorul). Mai târziu, nu numai ca profesor de vioară, exprima sentimente şi idei prin combinarea sunetelor sub forma experienţelor diferite, devenise una dintre cele mai de succes, apreciate şi conştiente soliste ale României.

Marcel Dragomir i-a compus Mihaelei Runceanu „Numai de dragoste” (prima în orice ordine), destinul jucând, în cazul regretatului compozitor, şi partitura ultimei melodii „Fericirea are chipul tău” (muzica: Marcel Dragomir/ Text: Eugen Rotaru). Un mare succes al Mihaelei Runceanu, lansat în 1989 (câştiga concursul radiofonic „Melodia lunii iunie”).

Radu mamii, Radule – Benone Sinulescu

Publicat de Cristina Ion, 16 octombrie 2017, 06:25

“Radu mamii, Radule” este, dacă ne permiteţi expresia, unul dintre cele mai populare cântece populare româneşti, o melodie pe care o ştie tot poporul, de la vlădică la opincă şi invers. Printre primele înregistrări ale piesei se numără interpretarea cântăreţului vâlcean Petre Alexandru, imortalizată pe disc în anul 1936.

În perioada postbelică, „Radu mamii, Radule” a fost preluată în repertoriul propriu de o mulţime de interpreţi, printre care Maria Lătăreţu şi Benone Sinulescu. Cântăreţul născut la Siriu, în judeţul Buzău, a imprimat melodia în 1968, înregistrând un uriaş succes care a stat la baza impresionantei sale cariere întinse pe mai mult de patru decenii.

Celebrul cântec este inspirat de povestea haiducului Radu lui Anghel, care dăinuie încă în comuna dâmboviţeană Bărbuleţu, lângă care se presupune că este ascunsă o comoară, într-o peşteră de la poalele Masivului Leaota.

Trandafir de la Moldova – Ştefan Lăzărescu

Publicat de Cristina Ion, 1 octombrie 2017, 07:49

„Trandafir de la Moldova” se cântă atât în România, cât şi în Republica Moldova, iar notorietatea melodiei şi a versurilor par invers proporţionale cu ceea ce se cunoaşte despre perioada în care a apărut şi cine este autorul acestui „imn” neoficial al Moldovei. Specialiştii în folclor (care apreciază că a apărut în perioada interbelică, în sudul ţării noastre), cât şi muzicienii, sunt puşi la grea încercare atunci când apar întrebări legate de originea melodiei.

Creată între cele două Războaie Mondiale, melodia populară „Trandafir de la Moldova” a devenit folclor orăşenesc, cântec de petrecere (nu apare în culegerile de folclor, pe ea s-au ţesut, prin cârciumile din Bucureşti, 8 versuri iniţiale, iar în timp, s-a îmbogăţit cu strofe, în funcţie de locul unde se cânta. A intrat în repertoriul multor interpreţi de muzică populară: Maria Lătăreţu, Ion Creţu, Nelu Huţu, nu i-a răsărit lui Ştefan Lăzărescu pentru întreg rostul vieţii, dar l-a prins în mrejele sale, răspunsul publicului fiind pe măsură.

Născut (la 18 iunie 1913) în Caragele – judeţul Buzău), privind nesăţios către capitală, stabilindu-se în Bucureşti (prin 1941) şi-a desăvârşit studiile muzicale la „secţia pedagogie” a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Atras, irezistibil, de „cele ale cântului” (potrivit propriei sale expresii), a absolvit şi „secţia canto principal”, fiind coleg cu Nicolae Herlea, Valentin Teodorian, David Ohanesian (iată de ce a participat, în calitate de student, la emisiuni radiofonice „pe viu”, cu arii, duete din opere şi operete, cu lied-uri, prelucrări clasice); a interpretat, cu aceeaşi pasiune, melodii populare, dar şi genul romanţei. Vreo trei ani, a cochetat şi cu muzica uşoară.

România riscă să piardă peste 1.500 de soiuri de legume şi zarzavaturi autohtone

Publicat de Mihaela Costache, 16 mai 2017, 12:00

Țara noastră riscă să piardă peste 1.500 de soiuri de legume şi zarzavaturi autohtone, atrag atenţia cercetătorii din Buzău recunoscuți la nivel naţional.

Ei susţin că este nevoie ca statul să finanţeze o bancă de gene, unde să fie conservate seminţele.

Semințele a peste 1.500 de soiuri de tomate și alte câteva mii de castraveți, ardei, vinete, plante rare şi plante aromatice, sunt strânse de cercetătorii buzoieni în pungi de hârtie ori în saci din plastic.

Cercetătorul Costel Vânatoru spune că munca de obținere a semințelor autohtone nu este deloc uşoară, certificarea unui soi durează şi 10 ani.

Muzica Unei Generaţii Perene – MIHAELA RUNCEANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 4 mai 2017, 08:40 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:22

„Cântecul este modul prin care dăruim oamenilor tot ce avem mai bun şi mai frumos în noi…” – acesta a fost moto-ul vieţii Mihaelei Runceanu, o stea a muzicii uşoare româneşti, răpită prematur şi nedrept din vieţile noastre în urmă cu 28 de ani.

*****

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene din 4.05.2017, dedicată interpretei MIHAELA RUNCEANU (o emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2017 Radio România Regional).

*****

„Viața începe cu tine” (Virgil Popescu/Angel Grigoriu – Romeo Iorgulescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

Bun găsit tuturor prietenilor emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aici la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir, realizatorul acestui program şi împreună cu colegul meu, Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă salutăm cu drag din Cabina 41 a Societăţii Române de Radiodifuziune! Astăzi, una dintre cele mai îndrăgite şi apreciate soliste de muzică uşoară dar şi un pedagog cu un har deosebit ar fi împlinit 62 ani, dacă viaţa nu i s-ar fi curmat brutal şi nedrept într-o noapte de noiembrie a anului 1989. Vom omagia şi noi, aici la Radio România Regional, scurta dar frumoasa carieră artistică a interpretei MIHAELA RUNCEANU!

Mihaela Valentina Runceanu s-a născut pe 4 mai 1955 la Buzău. În 1970 a absolvit cursurile şcolii elementare de pe lângă Liceul de Muzică şi Arte plastice din Buzău, liceu pe care îl absolvă ca şef de promoţie, în anul 1974! În acelaşi an, este admisă prin concurs, cu media 9,95 la Facultatea de pedagogie, muzicologie, compoziţie a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Până în anul 1978, an în care finalizează cu brio cursurile conservatorului, participă în perioada 1974-1977 la cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti la clasa de canto a prof. Nina Bercaru. În perioada de debut a activităţii sale pedagogice, 1978-1980, Mihaela Runceanu a activat ca prof. de vioară la Şcoala generală de muzică din Brăila şi apoi la Liceul de Muzică şi Arte plastice din Buzău, liceu pe care-l absolvise cu numai 6 ani în urmă!

În continuare vom asculta în interpretarea Mihaelei Runceanu, piesele Un bilet ptr. o călătorie (repert. Intern.–Flavia Buref) și E-adevărat, iubirea mea (repert.intern.–Roxana Popescu) de pe albumul “Vom fi mereu” editat post mortem pe CD în 1999 de Casa de discuri Electrecord. Acompaniază orchestra Electrecord – dirij. Alexandru Imre şi Orch. de estradă Radio – dirij. Sile Dinicu.

„Un bilet pentru o călătorie” (repert. Intern.–Flavia Buref) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

„E adevărat, iubirea mea” (repert.intern.–Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

Ascultați Radio România Regional, emis. Muzica Unei Generații Perene, astăzi o aniversăm și omagiem în același timp pe cunoscuta și apreciata interpretă a muzicii ușoare românești MIHAELA RUNCEANU!

În 1980, după numai doi ani de la absolvirea Conservatorului, Mihaela Runceanu revine, de această dată în calitate de profesor la Clasa de Canto a Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, unde activează în tandem cu pianistul corepetitor – tânărul compozitor şi profesor – Ionel Tudor! Se pare că acest tandem profesoral a fost de bun augur pentru carierele şi activitatea artistică a unor foşti şi actuali interpreţi ai muzicii uşoare româneşti pe care îi enumerăm aici: Marina Florea, Silvia Dumitrescu, Dana Dorian, Gianina Olaru, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Mădălina Manole, Nicola, Paula Mitrache, Miki de la K-pital şi mulţi alţii.

Dintre premiile cele mai importante obţinute în cariera artistică a Mihaelei Runceanu, amintim:

– Premiul I la Festivalul “Mamaia ’76” cu piesa “De-ar fi fost să fiu” (George Grigoriu/Mircea Block)

– Premiul I la Festivalul “Mamaia ‘84” cu piesa “Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu/Roxana Popescu)

– Premiul I la Festivalul “Mamaia ‘85” cu piesa “De-ar fi să vii” (Alexandru Wilmany/Roxana Popescu) și Premiul Juriului la același festival cu piesa “Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu/Roxana Popescu).

Din acest moment, Mihaela Runceanu devine una dintre cele mai apreciate și de succes soliste ale României. Din anul 1985, participă la multe spectacole, concerte și festivaluri organizate în București (în special la Sala Radio sau la Sala Polivalentă) dar și în întrega țară, este solicitată tot mai des pentru înregistrări la Radio, Televiziunea Română și Electrecord. A efctuat turnee în Cehoslovacia și Ungaria (1973), Bulgaria și URSS (1984), Cuba (1985) și RDG (1987).

Vă invităm să ascultați în minutele următoare încă două piese de pe albumul “Vom fi mereu” editat în anul 1999 de Casa de discuri Electrecord, Zborul vântului  (Viorel Gavrilă/Roxana  Popescu) și De-ar fi să vii  (Alexandru Wilmany/Roxana Popescu) în interpretarea deosebită a solistei Mihaela Runceanu!

„Zborul vântului” (Viorel Gavrilă/Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

„De-ar fi să vii” (Alexandru Wilmany/Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

Radio România Regional, emisiunea Muzica Unei Generații Perene, am ascultat astăzi o voce specială, plină de har, o voce și un pedagog deosebit, o mare artistă ce ne-a părăsit prematur și nedrept în data de 1 noiembrie 1989! Ar fi împlinit astăzi 62 de ani! Ne aducem aminte cu drag de Mihaela și o vom reasculta cu plăcere de fiecare dată aici la Radio România!

La finalul emisiunii, ne luăm rămas bun de la dvs. dar vă invităm să accesați pagina noastră de internet www.www.radioromaniaregional.ro, acolo unde veți găsi informații detaliate și muzică pe toate gusturile!

Bogdan Dragomir – realizatorul emisiunii și Florin Bordeiașu – regizor de emisie vă doresc sănătate și toate gândurile bune <<<oriunde>>> v-ați afla și vom încheia această ediție a emisiunii ascultând două șlagăre ale muzicii ușoare românești –   Iartă! (Ion Cristinoiu – Roxana Popescu)  și Haide, spune (Viorel Gavrilă/Roxana Popescu) – Interpretă Mihaela Runceanu!

„Iartă” (Ion Cristinoiu – Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

„Haide, spune” (Viorel Gavrilă/Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

*****

Surse info: Agenția de Presă RADOR, www.wikipedia.org.com,materiale jurnalistice din arhiva personală, (http://runceanumark.blogspot.ro/2009/02/biografie-mihaela-runceanu.html), http://www.mihaelarunceanu.blogspot.ro/

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

4.05.2017.

Cutremur semnificativ în România. Acesta a fost urmat și de o replică

Publicat de Mihaela Costache, 27 martie 2017, 09:30

Un cutremur de magnitudine 4 pe scara Richter a avut loc, duminică seară, în judeţul Buzău, urmat de un altul, de 2,8 produs luni dimineaţă, în judeţul Vrancea, informează INFP.

Primul cutremur, cu magnitudinea 4, a avut loc la ora 23:38, la o adâncime de 89,2 kilometri.

Cel de-al doilea a avut loc luni dimineaţă, la ora 3:50, la adâncimea de 31,5 kilometri

În ultimii doi ani, în România au avut loc peste 25 de seisme cu magnitudine peste 4.

Pe 8 februarie, în Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5, care a fost resimţit în toată țara.

Ion Ghiţulescu – o viaţă artistică de referinţă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 iunie 2016, 02:39 / actualizat: 20 iunie 2016, 12:57

Ion Ghiţulescu s-a născut pe 25 mai 1949 la Homeşti, jud. Buzău.

Nu există un mare talent fără o mare voinţă.  Aceste cuvinte pot constitui genericul portretului interpretului Ion Ghiţulescu. De peste 35 de ani este gorjean. Aflând probabil că „nu-i românul ca olteanul, nici olteanul ca gorjeanul”a început activitatea la  Ansamblul „Doina Gorjului”, reuşind în scurt timp să se identifice cu acest spaţiu cultural. Experienţele de început sunt totdeauna definitorii pentru istoria personală a protagonistului. Ion Ghiţulescu a activat doar în ansambluri care purtau şi poartă nume de rezonanţă românească, dor, doină: „Doruleţ”, din Buzău, „Doina Vrancei”, „Doina Gorjului”. S-a apropiat de spaţiul mirific al Gorjului trecând prin experienţa debutului în urmă cu peste 50 de ani la „Doina Argeşului”. Probabil că „Nea Ion”, cum i-am zis eu în semn de preţuire şi afecţiune (şi de atunci aşa i se spune), se raportează la această dată, 1964, susţinând că are o jumătate de veac de activitate ca solist. Aş îndrăzni să spun că este interpretul fără vârstă, nu ştiu cum era acum 50 de ani, dar ştiu că nu a îmbătrânit în jumătatea de veac, de când domină scena românească a cântecului popular.

Într-un interviu Ion Ghiţulescu mărturisea că a visat să fie actor. Interpretul este actor, el re-crează prin fiecare nouă interpretare, o amprentează cu personalitatea sa uşor de recunoscut şi cu emoţiile irepetabile ale acelui moment al rostirii. Dar mai mult, Ion Ghiţulescu este actorul care readuce în actualitate personaje celebre din muzica românească. Barbu Lăutaru este o asemenea „prezenţă”, care, în memoria colectivă va fi asociată cu imaginea lui Ion Ghiţulescu.

Asumarea unui asemenea rol, cel al lui Barbu Lăutarul este riscantă. Te compari cu modelul şi nu poţi fi decât o replică peste timp. Cum a reuşit Ion Ghiţulescu să se impună? Prin talent, prin voce, prin prezenţa scenică, prin interpretarea rolului fără ostentaţie. Este un Nea Mărin, rol memorabil al actorului Amza Pellea. Dincolo de marile roluri, Amza va rămâne Nea Mărin. Aşa este Nea Ion, un Barbu Lăutaru al timpului de-acum, care aduce în prim-plan cântecele vechi, cu o amplitudine a vocii care „umple” sala (chiar şi a Palatului) şi de care ţi se face dor mai ales la zilele de petrecere. Iar viaţa este o „petrecere” (vorba lui Marin Sorescu). Îi plac cântecele de dragoste şi le interpretează cu patos (doar s-a însurat la 17 ani şi îşi iubeşte soţia şi după o jumătate de veac), îi place să domine scena (poate de aceea vocea sa „rotunjeşte” un tablou folcloric, la final), îi place să creeze atmosfera de petrecere şi spectacol (de aceea a fost mult timp director artistic al Ansamblului „Doina Gorjului”). Îi plac cântecele de uliţă mare, dar şi cele de „uliţă mică” ( un alt …Nea Ion, ascultat cum se asculta Europa Liberă pe vremuri).

Îi plac romanţele şi poeziile, fiecare romanţă fiind o poezie a unui timp. Interpretându-le se deconspiră un sentimental şi patosul cu care interpretează dă tinereţe acelei romanţe, cu toate că e veche „de când lumea”.

Ascultându-i cântecele auditoriul se identifică cu un timp, cel al melodiilor nepieritoare. Este o plăcere a dominării prin talent, ce se vede pe chipu-i luminos la finalul recitalului. Spectatorii, radioascultătorii sau telespectatorii, reprezentând generaţii diferite sunt captaţi de vocea amplă, rezonantă, de cântecele parcă ştiute de toţi, de vibraţia emoţională a interpretului.

Spania, Portugalia, Franţa, Elveţia, Turcia şi mai ales Israel sunt tot atâtea repere pe harta creionată cu cântecul de Ion Ghiţulescu în decenii de muncă, talent şi voinţă. Dar este o creionare ca în crochiurile lui  Picasso, dintr-o linie, care se întoarce la locul de unde a pornit.

La Casa Americii din Israel i s-a decernat titlul de „Cântăreţul anului 2008”( este doar un detaliu semnificativ al activităţii sale).

Statornicie, talent, pasiune şi voinţa de a aduce în fiecare etapă a vieţii noul care se revendică din autentic – iată „ingredientele” unei vieţi artistice de referinţă.

Ion Ghiţulescu este numele la care ne vom întoarce ori de câte ori ne dorim să retrăim o emoţie artistică.

Spune, spune, moş bătrân – Sursa:  Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Sunt Gabriela Rusu-Păsărin şi vă invit şi săptămâna viitoare să urmăriţi la Radio România Regional Galeria interpreţilor de muzică populară.

Audio:

La Tismana-ntr-o grădină – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Femeia care-i frumoasă – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Nu mi-e necaz că trăiesc – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Premiul TINERE TALENTE la Festivalul Internaţional MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi! – 2016

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 mai 2016, 11:49 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:25

În perioada 1-3 mai 2016, la Sala de Evenimente a Consiliului Judeţean Buzău a avut loc o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică pentru Copii şi Tineret MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi! Au participat în faza finală cca. 120 de concurenţi din România, Belgia, Ucraina, Republica Moldova! Juriul a fost alcatuit din personalităţi cultural-artistice: Dida Drăgan, Stela Enache, Marina Florea, Xenti Runceanu, Prof. Doina Bentu, Mona Trifu (Belgia), Carmen Aldea-Vlad, Titus Andrei, Prof. Crinuţa Popescu, Prof. Costel Sandu, Prof. Aurelia Vaida, Bogdan Dragomir şi a fost prezidat de compozitorul Dan Dimitriu şi Nicolae Runceanu (tatăl Mihaelei Runceanu) – Preşedinte de onoare al Festivalului!

Foto by Bogdan Dragomir.

TROFEUL „MIHAELA RUNCEANU” – DOINIŢA IONIŢĂ – Râmnicu Sărat, pentru cea mai buna interpretare a unei piese din repertoriul Mihaelei Runceanu
TROFEUL FESTIVALULUI – Secţiunea TINERET – VALENTIN POIENARIU – Mioveni, Argeş
TROFEUL FESTIVALULUI – Secţiunea COPII – MIHAI BRATOSIN – Focşani
TROFEUL FESTIVALULUI – Secţiunea SHOW – MARA BRATU – Mioveni, Argeş

Festivalul MIHAELA RUNCEANU 2016-Interviu realizat de Mona Vilceanu-Radio Romania Iasi cu Ioana Mihalaşcu – Director Festival.

În cadrul Galei de Premiere au mai fost acordate trofee la fiecare grupă de vârstă dar şi două premii speciale de promovare TINERE TALENTE concurenţilor DIANA  ZAHARIA din Galaţi şi  VALENTIN GABRIEL PLOŞNIŢĂ din PANCIU (FOCŞANI)!
Felicitari organizatorilor, ASOCIAŢIA PENTRU TINERET BUZĂU 2010 pentru realizarea acestei ediţii, tuturor concurenţilor pentru participare şi premianţilor pentru calitatea interpretării!

Evenimentul a fost susţinut de RADIO ROMÂNIA REGIONAL, cu sprijinul colegilor de la Radio România IAŞI!

P.S.: Vom reveni cu up-date de materiale de la cei premiaţi cu Premiul TINERE TALENTE!

De 26 de ani, în Dobrogea. La Mulţi Ani, Radio Constanţa!

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 ianuarie 2016, 10:04

La aniversarea celor 26 de ani de activitate, Radio Constanţa, Primul Radio din Dobrogea, este alături de ascultătorii săi. Colegii noştri sărbătoresc fiecare an aniversar cu bucurie pentru toate lucrurile bune pe care le duc spre ascultători: informaţia locală şi regională, programele de educaţie, cultură şi divertisment, în limba română, în limbile greacă, turcă, tătară, ruso-lipovenească, armeană şi în dialect aromân. Bucuria unei aniversări atât de frumoase este dublată de ceea ce defineşte, astăzi, Radioul Public: credibilitate, notorietate şi profesionalism.

Înfiinţat pe 21 ianuarie 1990, în zilele tumultoase ale perioadei post-decembriste, ca Studio Teritorial al Radiodifuziunii Române, Radio Constanţa a rămas aproape de oameni, conectat la evenimentele regionale. A reuşit să fie aşa cum publicul a dorit.

Astăzi, Radio Constanţa acoperă Dobrogea cu frecvenţele 100,1FM, 90,8FM, 106,2FM Sulina, 93 FM Tulcea (în curând), 909 Khz şi 1530 Khz, însă este recepţionat şi în judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi, Ialomiţa şi Călăraşi. În acelaşi timp, prin prezenţa în online, răspunde aşteptărilor unui public activ şi interesat de consumul pe internet şi de prezenţa pe reţelele de socializare.

Radio Constanţa deschide astăzi porţile pentru a-i întâmpina pe cei care vor să cunoască echipa care dă voce radioului, ideilor, inspiraţiei.

Premiul TINERE TALENTE la Festivalul International „MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi” 2015

Publicat de Bogdan Dragomir, 13 mai 2015, 15:16 / actualizat: 22 iunie 2023, 11:57

In perioada 1-3 mai 2015, la Sala de Evenimente a Consiliului Judetean Buzau a avut loc o noua editie, de aceasta data „Internationala” a Festivalului International de Muzica pentru Copii si Tineret MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi! Au participat in faza finala cca. 100 de concurenti din Romania, Italia, Ucraina, Republica Moldova! Juriul a fost alcatuit din personalitati culturale: Dida Dragan, Dan Dimitriu, Silvia Dumitrescu, Xenti Runceanu, Ion Calancea (Germania), Carmen Aldea-Vlad, Innesa Bobeica (Republica Moldova), Crinuta Popescu si a fost prezidat de Tolga Gurdil din Turcia si Nicolae Ruceanu (tatal Mihaelei Runceanu) – Presedinte de onoare al Festivalului!

TROFEUL „MIHAELA RUNCEANU” – LASLĂU LORINA GIORGIA – BACĂU, pentru cea mai buna interpretare a unei piese din repertoriul Mihaelei Runceanu
TROFEUL FESTIVAL

arh.pers. Bogdan Dragomir

arh.pers. Bogdan Dragomir

ULUI SECŢIUNEA TINERET: VLADIMIR CIOBANU – REPUBLICA MOLDOVA
TROFEUL FESTIVALULUI SECŢIUNEA COPII : STOICA EDUARD – PLOIEŞTI
In cadrul Galei de Premiere au mai fost acordate trofee la fiecare grupa de varsta dar si doua premii speciale de promovare TINERE TALENTE concurentilor DIANA STEFANESCU din Pitesti si VLADIMIR CIOBANU din Chisinau, Republica Moldova!
Felicitari organizatorilor pentru acest debut international si pentru realizarea acestei editii, tuturor concurentilor pentru participare si premiantilor pentru calitatea interpretarii!
Premiul special TINERE TALENTE: VLADIMIR CIOBANU (VOVA)
Piesa atasata este Tonight will be the night
Muzica – Cristian Faur , Cioban Vladimir
Versuri – Cristian Faur

Studii

• Absolvent al Liceului Republican de Muzica  „Ciprian Porumbescu” Chisinau .
• 2008- 2012      Student la Academia de Muzică Teatru si Arte Plastice din Chisinau, Facultatea „Arta Vocala, Dirijat si Pedagogie Muzicala” Specialitatea – Dirijat.
• 2012 -2014 –  Studii Master , Academia de Muzica , Teatru si Arte  Plastice Facultatea Artă Vocală, Dirijat si Pedagogie Muzicală. Specialitatea – Dirijat , clasa Conferentiar universitar Ilona Stepan.

Activitate profesională

• 2014 – prezent – Angajat ca dirijor secund al Capelei Corale „Doina” la Filarmonica Nationala „Serghei lunchevici”
• 2011- 2013 – Dirijor de cor al ansamblului de baieti al Liceului Teoretic „Ion Creanga” Chisinau.
• 2005-2012 – Corist la biserica „Sf. Nicolae” din Chisinau
• 2004-2005 – Corist la catedrala Mitropolitana „Nasterea Domnului” corul mare
• 2003-2004 – Corist la biserica „Chipul nefăcut de mână al Mîntuitorului”
• 2000-2003 – Corist la catedrala „Nasterea Domnului” corul mitropolitan de copii

Activitati extracurriculare:

• 2015 – 1-4 mai – Trofeul Festivalului „Mihaela Runceanu – Pentru voi muguri noi” – Sectiunea Tineret Premiul Special TINERE TALENTE (promovare Radio Romania Regional)
• 2015 – 30 aprilie – Invitat sa cante in recital la Gala Festivalului Si tu poti fi o Stea.
• 2015 – 15-30 martie – Participarea cu opera „Nabuco” intr-un turneu de spectacole in mai multe orase din Franta si Elvetia .
• 2014 – 16-19 noiembrie – Participarea la Campionatul mondial de karaoke desfasurat in capitala Suediei , Stockholm. Din 30 de tari, si 60 de participanti, Republica Moldova se califica pentru prima data in finala intrand in top 10.
• 2014 – 20 octombrie – Castigator al campionatului national de karaoke . Detinator al dreptului de a reprezenta Republica Moldova la Campionatul Mondial de Karaoke la Stockholm, Suedia
• 2014 – 7 iulie – Participarea la preselectiile televizate X Factor Romania.
• 2014 – 27 martie – Membru al juriului de specialitate in cadrul Festivalului „Si tu poti fi o stea”  organizat in Chisinau.
• 2014 – 3 aprilie – Locul 2 in proiectul lansat de radio PRO FM – „Vedeta din Garaj”
• 2014 – 14 februarie – Sustinerea examenului de master la catedra Dirijat, pe nota maximala – 10.
• 2013- 30 noiembrie – Sustinerea unui mic recital ca invitat specia la festivalul de muzica Usoara „Stelele  Cetatii” Deva, Romania.
• 2013 – 29 noiembrie – Membru al juriului de specialitate la Festivalul de muzica Usoara „Stelele Cetatii” organizat in orasul Deva – Romania.
• 2013 – 5 noiembrie – Inregistrarea piesei  „Tonight will be the night” colaborare cu compozitorul roman Cristian Faur .
• 2012 – Trofeul festivalului de muzica usoara „Stelele Cetatii” organizat in orasul Deva – Romania.

Vova – Gala M. Runceanu 2015/arh.pers. Bogdan Dragomir

Felicitari, Vova, noi cei de la Radio Romania Regional te-am apreciat pentru calitatile tale artistice si speram ca vei dovedi in continuare ca te poti perfectiona si ca vei deveni in cel mai scurt timp una dintre vocile de referinta ale Moldovei dar si ale Romaniei in competitia permanenta din show-bizz-ul autohton, european si mondial! Mult succes!

Premiul special TINERE TALENTE: DIANA STEFANESCU (Pitesti, ROMANIA)

Piesa atasata este „Cui ii pasa de mine?
Muzica: George Grigoriu
Text: Romeo Iorgulescu si Angel Grigoriu
Producatorul pozitivului: Remus Negosanu

Premii obtinute si participari:

• Trofeul grupei 15-17 ani la Festivalul International „Pentru voi, muguri noi- Mihaela Runceanu” 2015, Buzau
• Premiul special de promovare „Tinere Talente” Radio Romania Regional la Festivalul International „Pentru voi, muguri noi- Mihaela Runceanu” 2015, Buzau
• Trofeul grupei 15-18 ani la Festivalul National „Kronstadt Master Fest” 2015, Brasov
• Marele Trofeu la Festivalul Francofon „Bonjour, jeunesse” 2015, Pitesti
• Premiul 1 la Festivalul National „Tu esti primavera mea” 2015, Bucuresti
• Premiul 2 la Festivalul National „Ecoul pietrei craiului” 2015, Zarnesti
• Marele Trofeu „Vocea Anului” 2014 la Festivalul „Belle Arti Music Awards” Bucuresti, 2014
• Trofeul Adolescent si Trofeul Music Factory la Festivalul „Premiile Music Factory” Buzau, 2014
• Marele Trofeu Adolescent la Festivalul „Stelute Muzicale” Bucuresti, 2014
• Trofeul Adolescent la Festivalul „Muzica, prietena mea” Pitesti, 2014
• Premiul 1 la Festivalul „Sibiu, Capitala Muzicala” 2014

Felicitari, Diana, Radio Romania Regional ti-a recunoscut meritele artistice prin acordarea acestui premiu de promovare si-ti doreste la inceputul carierei tale artistice, sanatate si multa putere si ambitie pentru a reusi sa te perfectionezi in studiile tale de canto dar si in aprofundarea tainelor interpretarii muzicale! Felicitari si dnei. Prof. Adina Sima pentru rezultatele frumoase obtinute in pregatirea muzicala a elevilor sai!
Pentru Radio Romania Regional, Bogdan Dragomir

Realizator Programe – membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania

Artist si Muzician – Membru al Uniunii Nationale a Artistilor din Romania

Restricţii de circulaţie între Brașov şi Buzău

Publicat de Stefania Grigore, 8 august 2014, 09:57

Circulația rutieră pe DN10 va fi restricționată mâine și duminică, din cauza Campionatului Național de Viteză în Coastă Dunlop 2014 .
Astfel, drumul dintre localitatea Teliu din județul Brașov, km 127 și Brădet din județul Covasna, km 119, va fi închis în intervalele orare care coincid cu desfășurarea concursului.

Mâine, circulația va fi restricționată între orele 8.45-13, respectiv 15-20, iar duminică, între orele 8.45-12, respectiv 13-19.
Evenimentul sportiv este organizat cu sprijinul Inspectoratelor Judeţene de Poliție Brașov și Covasna, al Brigăzii de Jandarmi Mobile Brașov și al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” Brașov.
Până ieri, în competiție erau înscrişi 69 de sportivi.

Premiul TINERE TALENTE la Festivalul National de Muzica Usoara pentru Copii si Tineret MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi! – Buzau 2014

Publicat de Bogdan Dragomir, 30 iulie 2014, 11:05 / actualizat: 22 iunie 2023, 12:23

În perioada 2-4 Mai 2014, la Buzău s-a desfăşurat cea de-a III-a ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară pentru Copii şi Tineret „MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi!” !

Scopul organizării acestui eveniment a fost conform celor declarate de Doamna Dr. Ioana Mihalaşcu – Director general al festivalului „… Descoperirea şi promovarea valorilor sunt considerate prioritate naţională şi vor trebui să fie în continuare; acest lucru ne sprijină în demersul nostru de a promova arta interpretativă muzicală, în realizarea educaţiei estetice şi a respectului pentru moştenirea artistică de care putem să beneficiem din plin”. 

După faza de preselecţie au ajuns în finala concursului 135 de participanţi din toată ţara, evenimentul bucurându-se de o atenţie şi de o apreciere din ce în ce mai mare!

În cadrul Galei laureaţilor, RADIO ROMÂNIA REGIONAL a acordat 3 premii speciale de promovare TINERE TALENTE unor tineri muzicieni interpreţi cu calităţi artistice deosebite: MARIA ROBERTA POPA din Râmnicu Vâlcea, CODRUŢA FILIP din Iaşi şi Duetului TEO & CRIS (Theodora Manolache şi Cristian Prăjescu) din Iaşi.

Acest proiect cultural-educativ este organizat de „Asociaţia Pentru Tineret Buzău 2010” în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi recomandat şi susţinut de Radio România Regional!

Bogdan Dragomir

Realizator Radio România Regional

Foto din arh. personală Bogdan Dragomir

Această prezentare necesită JavaScript.

Astăzi va fi inaugurat la Galați punctul de operare aeromedicală SMURD, care va deservi 5 județe ale țării

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2014, 09:37

Este vorba despre, Galați, Brăila, Tulcea, Buzău și Vrancea, elicopterul din dotare executând și eventuale misiuni transfrontaliere în Republica Moldova. La evenimentul de astăzi vor participa, premierul Victor Ponta și secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat

Echipa de descarcerare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” locul 2 la ”Acordarea primului ajutor calificat”

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iunie 2014, 09:05

Echipa de descarcerare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” a participat, în perioada 11-13 iunie, la faza zonală a Competiţiei Naţionale de Descarcerare şi Acordare a Primului Ajutor Calificat, organizată în judeţul Ilfov. Militarii constănțeni s-au confruntat cu echipele inspectoratelor din judeţele Ilfov, Galaţi, Tulcea, Buzău, Brăila, Vrancea şi ale Unităţii Speciale de Intervenție în Situații de Urgență Ciolpani. Concurenţii şi-au testat deprinderile practice prin abordarea unor diferite scenarii de accidente, la probele „Descarcerarea din vehicule” şi „Acordarea primului ajutor calificat”. Scopul a fost de a îmbunătăţi pregătirea în domeniul descarcerării şi acordării primului ajutor calificat. La proba „Descarcerarea din vehicule”, pompierii constănțeni s-au clasat pe locul 2, iar la proba „Acordarea primului ajutor calificat” au ocupat poziția a treia