Adrian Gîtman (realizator rubrică): A început Ștafeta Veteranilor, tradiționala cursă a militarilor parcursă în fiecare an în onoarea eroilor de ieri și de astăzi ai Armatei. Ștafeta la ediția a 10-a și se desfășoară pe cele trei trasee consacrate.
Alergătorii și bicicliștii au pornit pe traseul roșu pe 4 octombrie, de la Călărași, străbat Dobrogea și Moldova, iar apoi vor trece prin nordul Transilvaniei.
Traseul galben pleacă din capitală, apoi prin centrul țării, iar traseul albastru are ca punct de plecare municipiul Pitești și parcurge sudul și vestul țării.
Ștafeta Veteranilor se încheie pe 25 octombrie, la Monumentul Ostașului Român de la Carei, unde va avea loc o ceremonie militară de Ziua Armatei României.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Personalul Bazei 86 aeriene de la Borcea, județul Călărași, a marcat joi, printr-o ceremonie militară, 70 de ani de funcționare a structurii.
Unitatea poartă numele unui erou al Aviației Militare de Vânătoare Române, locotenentul aviator Gheorghe Mociorniță, căzut la datorie în cel de-al Doilea Război Mondial.
În baza de la Borcea se află cele 17 aeronave de luptă F-16, achiziționate de Forțele Aeriene Române. La festivitatea din Baza 86 Aeriană a fost prezent și ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu:Dumneavoastră sunteți copiii teribili ai armatei noastre și cred că acest lucru vă pune în avangarda schimbării de atitudine și de mentalitate.
De aceea, astăzi, când trăim vremuri periculoase, astăzi, când nu ne mai antrenăm doar de dragul antrenamentului, când nu zburați doar de dragul de a fi mai bine pregătiți, ci într-o misiune care este una reală, de apărare a României în fața unui pericol, vreau să vă rog să continuați a fi în avangarda schimbării.
Avem nevoie în fiecare moment să distrugem inerția, să distrugem formalismul și birocrația, care uneori atinge și armata.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Moment aniversar în această săptămână și la Râșnov, acolo unde Baza 42 Comunicații și Tehnologia Informației a împlinit 50 de ani de la înființare.
Cu această ocazie, Drapelul de luptă al unității a fost decorat prin decret prezidențial cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor, iar la Sebeș, Centrul 346 Comunicații și Tehnologia Informației și-a sărbătorit jubileul printr-un ceremonial militar și religios. Comandantul Centrului, locotenent-colonelul Gabriel Iancu Iacob.
Lt.-col. Gabriel Iancu Iacob: Sunt 50 de ani de energii, sunt 50 de ani de muncă. M-am bucurat foarte mult că în curte au venit oameni care au lucrat aici în ultimii 50 de ani și ăsta a și fost scopul primordial al acestei ceremonii, de a se întâlni vechea generație cu noua generație, un soi de transfer de informații și de experiență.
Centrul are misiuni de sprijin, comunicații și informatică în aproximativ șase județe, atât la nivel strategic, cât și la nivel tactic. De asta ne aflăm noi aici și dumneavoastră, astăzi, la cei 50 de ani.
26 de oraşe din România vor fi vineri gazda celui mai captivant eveniment despre ştiinţă şi cercetare, Noaptea Cercetătorilor Europeni, care aduce mai aproape de publicul larg cei mai prietenoşi cercetători, alături de care vizitatorii vor învăţa cât de interesantă poate fi munca de cercetare, dar şi cât de utilă este aceasta pentru viaţa de zi cu zi.
Știinţa şi cercetarea îşi dau întâlnire cu publicul larg la București, Alba Iulia, Arad, Bacău, Bârlad, Bumbeşti-Jiu, Buzău, Călăraşi, Câmpia Turzii, Constanţa, Deva, Galaţi, Hunedoara, Negreşti-Oaş, Oradea, Petroşani, Piatra Neamţ, Ploieşti, Suceava, Sulina, Târgu Jiu, Târgu Neamţ, Timişoara, Titu, Tulcea şi Zalău.
Astfel, publicul curios şi dornic de cunoaştere este invitat să exploreze lumea ştiinţei împreună cu cercetătorii. Experimentele inedite îi vor ajuta pe participanţi să-şi însuşească cunoştinţe de bază despre lumea înconjurătoare.
Astronomia îşi va dezvălui toate secretele, prin intermediul telescoapelor ce vor cerceta cerul plin de mistere, iar noile tehnologii îi vor ului pe vizitatori prin beneficiile pe care le aduc vieţii cotidiene.
Educaţia pe teme ecologice nu va lipsi nici ea de la eveniment, publicul având ocazia să conştientizeze mai bine problemele de mediu cu care se confruntă societatea actuală şi să afle cum se pot implementa soluţii utile.
Cele mai premiate invenţii ale cercetătorilor români vor fi la îndemâna vizitatorilor, publicul având ocazia să afle rezultatele muncii de cercetare desfăşurată în diverse muzee, universităţi şi institute din România.
Toate detaliile privind locaţiile şi programul de desfăşurare, precum şi agenda activităţilor din fiecare oraş se găsesc pe www.noapteacercetatorilor.eu.
Un număr de 1.400 de copii de la sate beneficiază zilnic de o masă caldă şi două ore remediale, rechizite, haine şi alimente, în funcţie de nevoi, formarea profesorilor, consiliere parentală, dezvoltarea infrastructurii digitale şi activităţi de educaţie non-formală, prin programul „Pâine şi Mâine” derulat de fundaţia World Vision România.
Potrivit unui comunicat al fundaţiei, copiii sunt înscrişi în clasa pregătitoare, I, II, III şi IV în şase judeţe: Ialomiţa, Călăraşi, Vaslui, Vâlcea, Cluj şi Dolj.
Un procent de 96% dintre directorii şcolilor înscrise în programul fundaţiei spun că atât masa caldă, cât şi orele remediale îi ajută foarte mult în prevenirea abandonului şcolar. Astfel, jumătate dintre şcoli raportează o prezenţă de 99% a copiilor, iar o treime de 100%.
Directorii celor 23 de şcoli în care se implementează programul „Pâine şi Mâine” apreciază, în proporţie de 74%, că prezenţa la şcoală a copiilor a crescut cu mai mult de 40% datorită serviciilor din program. Ceilalţi afirmă că şi în şcolile lor prezenţa a întregistrat majorări între 5 şi 35%.
„Pâine şi Mâine” a început în 2016 cu 213 copii. Prezenţa la şcoală a copiilor de până la clasa a IV-a a crescut chiar şi cu peste 40% de-a lungul ultimilor şase ani, în satele unde este implementat programul.
Nevoia unui program ca „Pâine şi Mâine” este cu atât mai mare, în condiţiile în care doi din zece copii de la sate spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, iar unul din patru elevi din ciclul primar spune că nimeni nu-i ajută când nu se descurcă la teme.
Pe lângă programul de aftershool cu masă caldă, ore remediale şi educaţie non-formală, directorii de şcoli afirmă că cele mai multe investiţii ar trebui să meargă către:
implicare mai mare a părinţilor în educaţia copiilor şi în relaţia cu şcoala,
rechizite şi îmbrăcăminte pentru copii, cât şi materiale didactice pentru profesori,
echipamente digitale,
combaterea fluctuaţiei profesorilor, pentru că cei mici au nevoie de cadre didactice care să le ofere stabilitate pedagogică şi emoţională.
Percheziţii în 7 judeţe într-un dosar privind adeverinţe false de vaccinare anti-COVID!
Foto: Sursa foto: Radu Șofran/Bucuresti FM
Publicat de Andra Radu,
27 ianuarie 2022, 10:00 / actualizat: 27 ianuarie 2022, 11:04
56 de percheziţii au loc astăzi în judeţele Mehedinţi, Timiş, Braşov, Hunedoara, Caraş-Severin, Călăraşi şi Tulcea, la persoane bănuite de uz de fals.
Activităţile se desfăşoară în baza delegării procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, într-un dosar în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi fals informatic.
În perioada mai – iunie 2021, un bărbat din Drobeta-Turnu Severin, în prezent arestat preventiv, ar fi intrat în incinta a două centre de vaccinare din municipiul Drobeta-Turnu Severin, ar fi accesat fără drept evidenţa electronică cu persoanele vaccinate împotriva COVID-19 şi ar fi modificat datele informatice. Bprbatul ar fi suprascris peste datele de identificare ale persoanelor vaccinate datele altor persoane nevaccinate, cărora le-ar fi generat adeverinţe de vaccinare.
Totodată, se efectuează cercetări şi faţă de 95 de persoane, beneficiari ai adeverinţelor false de vaccinare şi complicii bărbatului, dintre care 4 persoane cercetate sub control judiciar.
Vor fi puse în executare 55 de mandate de aducere, pentru audieri şi propunerea măsurilor legale.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): S-au împlinit cinci ani de la intrarea oficială a avioanelor F-16 în serviciul Forţelor Aeriene Române. O ceremonie militară dedicată aniversării a avut loc joi, 30 septembrie, în Baza 86 Aeriană locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă din Borcea, judeţul Călăraşi.
Locotenent aviator Cătălin Micloş – comandatul Bazei aeriene 86: F-16, primul avion multirol din cadrul Forţelor Aeriene Române, bineînţeles a necesitat foarte multe investiţii în infrastructură, în personal. Din acest motiv cred că Baza 86 Aeriană o să fie în continuare casa primei escadrile de F-16 unde se formează piloţi, se formează tehnicieni capabili pentru a exploata acest avion pe care îl consider coloana vertebrală a viitorului Forţelor Aeriene Române, şi mă refer aici la tot ce ţine de apărarea spaţiului aerian.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Prezent la ceremonial, şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, a subliniat importanţa prezenţei flotei de avioane multirol de la Borcea.
General locotenent Daniel Petrescu- Șeful Statului Major al Apărării: Capacitatea dumneavoastră de reacţie este încercată periodic şi cred că nu spun cuvinte mari, aveţi poate cea mai dificilă şi mai complexă misiune, pentru că în situaţii de criză, în situaţii de război sunteţi primii care veţi intra în luptă. Împreună cu aliaţii NATO contribuiţi la dezvoltarea capacităţii de recţie şi de descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii între forţele armate române şi forţele aliate.
În România sunt peste 300 de medici hematologi, însă cinci judeţe nu au niciun medic pe această specialitate, informează Colegiul Medicilor din România.
Cei mai mulţi medici, respectiv 122 de hematologi, se află în Bucureşti. La polul opus se află cinci judeţe care nu au niciun medic hematolog, respectiv Bacău, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Tulcea, iar în alte judeţe există un singur medic hematolog.
„Una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate românesc o reprezintă numărul insuficient de medici, mai ales în anumite specialităţi, precum şi distribuţia acestora la nivel naţional. Trebuie să aducem specialiştii mai aproape de pacienţi, mai aproape de oameni, de comunităţile în care aceştia trăiesc.
Ca preşedinte al Colegiului Medicilor din România, dar şi ca medic hematolog, observ şi mă confrunt zilnic cu lipsa unei reţele perfect funcţionale de medici hematologi cu o distribuţie uniformă la nivel naţional a acestora.
Avem pacienţi care, din păcate, din cauza lipsei de medici din specialitatea hematologie în diverse zone, trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a beneficia de un consult hematologic. Vorbim în multe situaţii inclusiv de cazuri grave, iar aceşti pacienţi nu pot beneficia în judeţul de domiciliu de un medic hematolog.
Fac un apel pentru o implicare mai mare inclusiv a autorităţilor locale, dar şi a conducerilor unităţilor medicale din fiecare judeţ de a atrage medici pe specialităţile deficitare”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, citat în comunicatul de presă.
Conform aceleiaşi surse, în România au funcţionat anul trecut peste 63.000 de unităţi sanitare, dintre care 52.000 de unităţi în mediul urban şi 11.000 în mediul rural.
Astfel, în 2020 au funcţionat 535 de spitale, 150 de unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică.
Exercițiu anual de mobilizare – rezerviști Județele Călărași și Ilfov
Foto: Recrutare rezerviști
Publicat de Gabriel Stan,
22 aprilie 2021, 14:05 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:17
Andreea Popescu (realizator rubrică): Între 13 și 16 aprilie, rezerviștii cu domiciliul în județele Călărași și Ilfov, cuprinși în planurile de mobilizare, au fost chemați în cazărmi, în cadrul unui exercițiu anual de mobilizare derulat de Ministerul Apărării Naționale.
Exercițiile de acest tip se planifică și organizează periodic în toate județele țării, prin rotație, având loc în baza planului pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare.
Conform ANM, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, în cea mai mare parte a Olteniei şi Munteniei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi de Curbură vor fi mai ales ninsori însemnate cantitativ (15 – 20 litri/mp) şi se va depune strat de zăpadă, local consistent.
Judeţele care se vor afla sub Cod galben sunt: Argeş, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Olt, Prahova, Teleorman şi Vâlcea. De asemenea, sub atenţionare de află şi Bucureşti.
Totodată, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, va fi în vigoare o informare de precipitaţii moderate cantitativ predominant sub formă de ninsoare şi intensificări ale vântului în sudul şi sud-estul ţării. Ninsori în general slabe cantitativ se vor semnala local în centru şi nord-est. Izolat se va forma polei sau gheţuş.
Potrivit ANM, vântul va prezenta intensificări în regiunile sudice şi sud-estice, precum şi la munte, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, temporar viscolind ninsoarea şi amplificând senzaţia de frig.
Meteorologii avertizează că vremea va fi deosebit de rece pe parcursul zilelor de miercuri şi joi cu precădere în regiunile sudice, unde valorile termice vor fi cu 8-10 grade mai scăzute decât mediile multianuale, iar în nopţile de miercuri spre joi (10/11 martie) şi joi spre vineri (11/12 martie) în majoritatea regiunilor.
De Ziua Dunării, Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 dă startul seriei de concursuri Descoperă Rowmania, sub umbrela campaniei Apele Unite ale României. Primele opriri ale caravanei sunt la Călărași pe 29 iunie și la Giurgiu pe 30 iunie.
Ajuns la ediția a șaptea în cele două orașe, concursul Descoperă Rowmania, împreună cu inițiatorul său, Ivan Patzaichin, caută din nou campioni la vâslit!
Indiferent de vârstă, constituție sportivă și experiență, oricine este binevenit în echipajul de 11 campioni pentru concursul de vâslit viteză, în canotci de 10+1 locuri. Cei care nu vâslesc sunt invitați să-i susțină pe concurenți, să serbeze Ziua Internațională a Dunării împreună cu echipa Asociației și să se bucure de o zi petrecută în natură, printre campioni.
Cei mici sunt așteptați să vadă cum se construiește o barcă într-un atelier dedicat lor.
Campania merge apoi mai departe în București – 13 iulie, Alba Iulia – 3 august, Făgăraș – 10 august, Tulcea – 15 august, Ceahlău – 17 august și din nou în Tulcea, pe 31 august când are loc faza națională în cadrul celei de-a noua ediții a Rowmania Fest – Festivalul Internațional al Bărcilor cu Vâsle.
Descoperă Rowmania este o campanie de promovare a patrimoniului național al cărei obiectiv este să reapropie oamenii de natură și să-i reconecteze la aceasta, având ca instrument canotca și ca activitate vâslitul.
Tot mai mulți români preferă să-și petreacă Paștele în România, mai ales că anul acesta
vacanța de Paște se unește cu cea de 1 Mai.
Zeci de mii de turiști sunt așteptați pe litoral în minivacanţa de la sfârșitul lunii. De Paște, la Mamaia sunt anunțate festivaluri de muzică pe plajă, dar nu vor lipsi nici petrecerile din cluburi. Anul trecut, în Constanța, numărul turiștilor a trecut de un milion.
Una dintre zonele preferate de români este Bucovina pentru că aici, potrivit turiștilor, această sărbătoare se simte mult mai intens, iar tradițiile nu sunt uitate.
În perioada respectivă, pensiunile vor fi ocupate aproape în totalitate, anunță autoritățile.
Turiștii preferă zonele din preajma mănăstirilor, la Sucevița și Putna, unde gradul de ocupare depășește 9%, iar la Humor, Vama și Moldovița gradul de ocupare este de 90%.
La Câmpulung și Vatra Dornei, pensiunile vor fi ocupate în proportie de 7%.
Nu putem uita de Capitală. Bucureștiul atrage cei mai mulți turiști, având în vedere că este singurul loc din țară unde anul trecut au fost peste două milioane de turiști, din care mai bine de un milion au fost străini.
Singurul județ care a cunoscut o scădere în 2018 față de anul precedent a fost Timiș. Pe ultimele locuri în clasament se află Călărași, Giurgiu, Olt și Sălaj.
Sunt și persoane care aleg să petreacă Paștele acasă, iar masa tradițională în familie rămâne nelipsită.
Asociația My Transilvania a introdus în România conceptul slow food, iar pentru a promova acest concept organizează întâlniri culinare în satele din județ, în scop turistic. Produse locale făcute din ingrediente cât mai naturale, aceasta este oferta micilor producători din cele 13 comunități slow food care există acum în România. Mișcarea Slow Food a fost inițiată în anii 80 în Italia, de câțiva activiști, ca o reacție împotriva globalizării și a exploziei fast food, iar în ultimii ani s-a extins în peste 160 de țări.
Susținătorii slow food militează pentru o hrană sănătoasă provenită de la micii producători din zona în care trăim, explică Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania, care de 12 ani organizează brunch-uri în satele din sudul Transilvaniei. “Slow Food înseamnă mâncare good, clean and fair for all – bun, curat, echitabil pentru pentru toată lumea – și se referă întotdeauna la produse sezoniere proaspete şi cu gust, parte a culturii locale, care să nu afecteze mediul, binele animalelor şi sănătatea oamenilor, la preţuri accesibile pentru tine şi condiţii echitabile de plată pentru producător”
Slow Food combină plăcerea de a mânca bine şi sănătos cu interesul pentru comunitate şi mediu.
De fapt, partea culinară e un pretext pentru a face cunoștință cu zona și cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, de petrecere a timpului liber, produse. Astfel s-a născut un nou tip de turism, Slow Travel, cu mare priză la cei care doresc să descopere în tihnă locuri mai puțin bătătorite de turiști.
“Se promovează ideea călătoriei și a mâncării locale. Dacă noi identificăm într-o regiune trei, patru producători locali poți veni acolo și să te plimbi printre ei și să mănânci întotdeauna produse locale. De exemplu, poți să faci un traseu Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în zona rurală te duci și vizitezi mici producători locali cu scopul de a mânca la ei și a susține astfel mișcarea slow food. Asta însemnă slow travel. Și mai înseamnă ceva – să îți aloci foarte mult timp pentru fiecare sat în parte, să vizitezi una, maximumum două destinații pe zi,” a mai precizat Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania.
foto Mihaela Ionita / Bucuresti FM
Din luna aprilie, Asociația My Transilvania reia organizarea brunch-urilor la sfârșit de săptămână în câte un sat din județele Sibiu, Brașov și Mureș, dar și la sud de Carpați la Oltenia și Muntenia Brunch (în județele Ilfov, Dolj, Gorj, Argeș, Dâmbovița, Călărași, Prahova și Vâlcea).
Un brunch este o combinație dintre mic dejun și prânz. Asta înseamnă că începe în jurul orei 11.00, pe masă sunt feluri calde de mâncare, de tipul celor care se servesc la prânz (ciorbă, tocaniță, mâncare, fripturi etc) și feluri reci (brânză, salată de vinete, fasole bătuta), dar și deserturi (plăcinte, orez cu lapte) și fructe.
În concepția asociației, “Brunch” înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic (sau necunoscut de-a binelea) în care avem parte de gastronomie locala – rețetele satului preparate de câțiva bucătari/câteva bucătărese din comunitate, cu ingrediente locale, adesea luate din gradini – dar și de demonstrații de meștesuguri, dansuri, concerte susținute de artiști locali.
La data 11.05.2017, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Călăraşi au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 ore a inculpatului CHIORPEC EUGEN FLORIN, în vârstă de 25 de ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrității datelor informatice şi şantaj.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2016 și până în luna aprilie 2017, inculpatul Chiorpec Eugen – Florin a conceput și pus în executare un mecanism infracțional, prin intermediul unei platforme de socializare, în scopul obținerii de la persoanele vătămate a unor materiale cu conținut pornografic, pentru satisfacerea propriilor plăceri sexuale.
În vederea compromiterii conturilor de pe reţeaua de socializare, inculpatul a folosit tehnici de inducere în eroare și manipulare a utilizatorilor, activitate cunoscută sub numele de inginerie socială.
Într-o primă fază, acesta, folosind contul personal sau alte conturi compromise anterior, a transmis mai multe mesaje prin care le solicita utilizatorilor, persoane de sex feminin, să-i comunice codul numeric primit prin mesaj text, pe telefonul mobil, din partea administratorilor rețelei platformei de socializare. Pentru a câștiga încrederea persoanelor vătămate, inculpatul a susținut, în mod neadevărat, că și el a primit astfel de mesaje și ar putea fi vorba despre niște erori ale platformei, motiv pentru care dorește să verifice dacă mesajele sunt similare.
Concomitent cu aceste acțiuni de manipulare, inculpatul a solicitat resetarea parolei de autentificare pentru contul cu care coresponda, determinând astfel transmiterea unui mesaj text, pe numarul de telefon înregistrat de catre utilizator.
Fără să cunoască motivul și semnificația codului recepționat pe telefon, dar și pe fondul lipsei de vigilență sau necunoaștere a regulilor minimale de securitate privind utilizarea platformei, victimele i-au transmis inculpatului o captură a codului de resetare a parolei, fără să aibă reprezentarea faptului că prin aceasta oferă posibilitatea de acces la contul personal și, implicit, fără ca aceasta să întruneascã elementele unui acord prealabil.
În continuare, inculpatul a folosit codul de resetare a parolei primit de la persoana vătămată pentru a modifica, fără drept, parola contului înregistrat pe reţeaua de socializare și a stabili o nouă parolă, necunoscută titularului de drept, acțiune prin care i-a restricționat acestuia accesul la propriul cont.
După accesarea ilegală a contului compromis, inculpatul a accesat și transferat, fără drept, din contul persoanei vătămate (din secțiunile fotografii și mesaje) pe hard-diskul sistemului informatic personal, mai multe date informatice (videoclipuri, fotografii, mesaje) cu caracter privat, nedestinate publicității și, cu predilecție, având o conotație sexuală (nuditate, acte sau raporturi sexuale explicite).
Totodată, o parte dintre victime, au fost constrânse de inculpat, prin amenințarea cu publicarea materialelor cu caracter comprimițător sustrase din contul înregistrat pe reţeaua de socializare, să producă și să-i transmită alte fotografii sau videclipuri cu caracter sexual explicit.
Totodată, s-a reţinut că victimele i-au oferit inculpatului Chiorpec Eugen – Florin chiar și sume de bani pentru a înceta activitățile infracționale, însă inculpatul le-a refuzat de fiecare dată și le-a comunicat că singurul lucru de care este interesat sunt fotografiile sau videoclipurile cu conținut pornografic.
În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că în perioada de referință, inculpatul a accesat ilegal, a modifcat parola de autentificare și a transferat neautorizat, date informatice din peste 500 de conturi aparținând unor persoane de sex feminin, cu vârste cuprinse între 16-30 ani.
La data de 12.05.2017 Tribunalului Călăraşi a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.
Cauza este instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Călăraşi.
Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
În această dimineată, polițiști efectuează 5 percheziții domiciliare în București și Călărași
Oamenii legii au în vedere un dosar privind săvarșirea infracțiunii de proxenetism.
Din probele administrate în cauză în perioada iulie 2016 – pană în prezent, rezultă că bănuiții au racolat mai multe femei să se prostitueze, în schimbul unor sume de bani.
Peste 20 de persoane vor fi conduse pentru audieri la Secția 11 Poliție.
Naționala de fotbal în sală a României va debuta sâmbătă în preliminariile pentru Campionatul European de anul viitor din Slovenia. Meciurile Grupei a 4-a se vor disputa la Călărași, iar primul adversar e Finlanda, pretendentă, ca și România, la locul al doilea, care duce la baraj. Tricolorii vor da piept apoi cu Letonia, out-sider-ul grupei, duminică, iar marți vor întâlni Portugalia, una dintre cele mai tari naționale din lume.
România a intrat în cantonament la Călărași, încă de săptămâna trecută. Robert Lupu, selecționerul României, care joacă însă în continuare, e optimist, prima sa campanie de calificare ca selecționer. Instalat acum un an și jumătate la cârma naționalei, antrenorul Informaticii Timișoara va susține la Călărași adevăratul examen de maturitate ca selecționer.
„Pentru câțiva dintre băieți e ultima campanie. Acest amănunt ar trebui să fie o motivație în plus, nu o presiune. Experiența unor jucători precum Florin Matei, Vlad Iancu, Alpar Csoma, Emil Răducu, oameni cu 2-3 „Europene!” în palmares, poate fi decisivă. Însă, ușor-ușor, trebuie reconstruită echipa națională, trebuie un nou proiect”, Robert Lupu / frf.ro
Luna trecută, reșițeanul Lupu a câștigat primul său trofeu ca antrenor-jucător, Cupa României, cu Informatica Timișoara.
În această dimineaţă, poliţiştii din Călăraşi și cei ai Direcției Operațiuni Speciale efectuează 34 de percheziţii la persoane bănuite că ar fi deţinut ilegal produse accizabile. 13 mandate de aducere vor fi puse în executare.
La data de 29 martie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi și cei ai Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române efectuează 34 de percheziţii domiciliare în judeţele Călăraşi, Ilfov şi în municipiul Bucureşti.
Activitățile se desfășoară într-un dosar penal în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal autorizat.
Din cercetări a reieșit că, începând din anul 2016, membrii reţelei ar fi desfăşurat ilegal activităţi de preluare, desfacere, deţinere, depozitare şi vânzarea de ţigarete şi de tutun mărunţit, prelucrat cu ajutorul unor instalaţii artizanale. Ulterior, produsele accizabile ar fi fost comercializate de membrii reţelei pe raza judeţului Călăraşi sau în judeţele limitrofe.
Poliţiştii vor pune în aplicare 13 mandate de aducere, persoanele depistate urmând să fie conduse la sediul Poliţiei, pentru audieri.
Cercetările sunt continuate în cauză, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa.
Străzile Bihorului și Călărașilor, din Arad, sunt primele două, din acest an, ce vor fi reabilitate în cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii.
De astăzi, muncitorii vor începe să taie asfaltul vechi, să schimbe bordurile, să ridice capacele la cotă, să reabiliteze scurgerile și mai apoi să toarne straturile de asfalt.
În ceea ce privește șantierul deschis, anul trecut, pe strada Constituției, muncitorii încă mai au de lucru. Până acum, doar segmentul cuprins între Calea Timișorii și strada Posada este finalizat în totalitate. Pe celălalt segment, dintre Posada și autostradă, muncitorii lucrează la capace, pentru ca ultimul strat de mixtură să poată fi așezat.
Proiectul Rețeaua de biciclete E Bike Net este finanțat în cadrul programului Interreg V Romania Bulgaria 2014-2020, având ca partener lider de proiect o organizație din Bulgaria, Agenția de dezvoltare regională si centrul de afaceri din Vidin, camera de comerț și industrie din Vidin și doi parteneri din Romania, Patronatul local al întreprinderilor mici și mijlocii din Calafat și Asociația Română pentru Industrie Electronică si Software, ARIES, Oltenia.
Este un proiect inovativ în ceea ce privește cooperarea teritorială între Romania și Bulgaria care iși dorește să stimuleze și să dezvolte mobilitatea regională, în ceea ce privește transportul în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria.
Care sunt principalele activități în cadrul acestui proiect aflăm tot de la dl Silviu Bratu.
În primul rând în cadrul acestui proiect ca primă activitate a fost realizarea unui studiu în ceea ce privește rețeaua E Bike, studiu în cadrul căruia am identificat principalele conexiuni de transport cu infrastructura rețelei TNT și cu cea a rețelei dezvoltate de proiect. Astfel fiecare din cele 32 de noduri secundare și terțiare din regiunea transfrontalieră am identificat o listă de servicii a tuturor mijloacelor de transport, trenuri, hoteluri, restaurante astfel încât oamenii să-și poată identifica itinerariul lor folosind o bicicletă electrică.
După identificarea acestei rețele trecem la punerea ei în construcție prin dotarea unor operatori cu biciclete electrice. Această selecție a operatorilor se va face pe baza unei metodologii elaborate în cadrul proiectului fiind dotați cu biciclete electrice mai mulți operatori din Romania și Bulgaria.
În Romania operatori vor fin în Giurgiu, Călărași, Turnu Severin Constanța și Craiova câte 10 biciclete, Alexandria, Medgidia, Caracal, Mangalia, Roșiori, Turnu Măgurele, Năvodari, Slatina și Oltenița câte 5 biciclete. În Bulgaria: 10 biciclete / Dobrich, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven și Vrațsa , 5 biciclete Gorna Oryahovitsa, Svistov, Mezdra, Balchik, Lom, Montana, Cherven Bryag, Dulovo, Oryahovo, Silistra, în Vidin – 20 biciclete.
Bicicletele electrice au o autonomie de 70 de km și viteza maximă de deplasare va fi setată la 25 de km/oră pentru a se evita accidentele.
România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.
România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.
Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.
La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.
La aniversarea celor 26 de ani de activitate, Radio Constanţa, Primul Radio din Dobrogea, este alături de ascultătorii săi. Colegii noştri sărbătoresc fiecare an aniversar cu bucurie pentru toate lucrurile bune pe care le duc spre ascultători: informaţia locală şi regională, programele de educaţie, cultură şi divertisment, în limba română, în limbile greacă, turcă, tătară, ruso-lipovenească, armeană şi în dialect aromân. Bucuria unei aniversări atât de frumoase este dublată de ceea ce defineşte, astăzi, Radioul Public: credibilitate, notorietate şi profesionalism.
Înfiinţat pe 21 ianuarie 1990, în zilele tumultoase ale perioadei post-decembriste, ca Studio Teritorial al Radiodifuziunii Române, Radio Constanţa a rămas aproape de oameni, conectat la evenimentele regionale. A reuşit să fie aşa cum publicul a dorit.
Astăzi, Radio Constanţa acoperă Dobrogea cu frecvenţele 100,1FM, 90,8FM, 106,2FM Sulina, 93 FM Tulcea (în curând), 909 Khz şi 1530 Khz, însă este recepţionat şi în judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi, Ialomiţa şi Călăraşi. În acelaşi timp, prin prezenţa în online, răspunde aşteptărilor unui public activ şi interesat de consumul pe internet şi de prezenţa pe reţelele de socializare.
Radio Constanţa deschide astăzi porţile pentru a-i întâmpina pe cei care vor să cunoască echipa care dă voce radioului, ideilor, inspiraţiei.
Programul va finanţa numai acele proiecte transfrontaliere care vor implica parteneri din ambele ţări şi de care beneficiază comunităţi de o parte şi de a alta a graniţei.
Cooperarea transfrontalieră include judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa, precum şi 8 regiuni din Bulgaria: Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Târnovo, Plevna, Razgrad, Ruse, Dobrich şi Silistra.
Despre depunerea proiectelor, membru Team Europe România, Ileana Gugoaşă.
” În acest moment, este deschisă linia de finanţare pentru Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră între România şi Bulgaria, noua execuţie bugetară 2014- 2020. Sunt două linii mari de finanţări pe care se merge, pe programe soft şi pe programe hard. Programele soft se referă la programele în care se fac schimburi de experienţă, cursuri, întâlniri, focus- grupuri pentru autorităţi, instituţii publice, organizaţii neguvernamentale care au în activitate domeniile finanţabile, de asemenea, asociaţii de IMM-uri şi Camere de Comerţ. Condiţia este ca să aibă un partener în Bulgaria, deci entitatea din România care doreşte să aplice la aceste fonduri trebuie să aibă un partener similar în Bulgaria pentru că este un program de cooperare transfrontalieră.”
Programul are un buget total de 258 de milioane de euro, din care 215 milioane reprezintă alocarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
”Aceste programe soft, aşa cum am spus, sunt cu un sprijin de până la 1,5 milioane de euro, şi, bineînţeles, există şi un program hard care merge până la 6 milioane de euro, unde se pot realiza investiţii, inclusiv drumuri comune de acces pentru partea română şi pentru partea bulgară. E un program pe care autorităţile din România şi organizaţiile neguvernamentale din Constanţa au mers foarte bine, mai ales cu parteneri din Dobrich, parteneri din Varna, parteneri din localităţile eligibile din Bulgaria şi, cu ajutorul cărora, în execuţia bugetară trecută au fost realizate drumuri de acces, drumuri la obiectivele de interes turistic, pieţe agroalimentare, deci a fost un program de succes pentru cooperarea dintre România şi Bulgaria şi sperăm că şi în această execuţie bugetară să fie, de asemenea, un program de succes.
Termenul de depunere pentru această sesiune este 30 septembrie, deci lucrurile sunt destul de avansate, ştim primării care lucrează la astfel de proiecte. Primăria Limanu, Primăria Mangalia au parteneri şi nu numai. Există şi alte localităţi din judeţ care sunt interesate de astfel de proiecte.”
Prin punerea în comun a resurselor, regiunile implicate în cooperarea transfrontalieră se bucură de rezultate măsurabile, fie că vorbim de infrastructura modernizată, de acţiuni comune de promovare a regiunii transfrontaliere, dar şi de programe de educaţie şi instruire profesională.
Doi poliţişti de la Inspectoratului Judeţean de Poliţie Călăraşi au fost reţinuţi, fiind acuzaţi că au violat o fată în vârstă de 15 ani, care era internată într-un centru de plasament şi pe care au găsit-o pe stradă, după ce fugise din centru.
Potrivit unor surse din Poliţie, doi angajaţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Călăraşi au fost reţinuţi, joi, sub acuzaţia de viol.
Bărbaţii, care lucrează ca poliţişti în cadrul IPJ Călăraşi, sunt suspectaţi că în cursul zilei de miercuri au violat o adolescentă de 15 ani, care plecase dintr-un centru de plasament şi pe care au găsit-o pe o stradă din municipiul Călăraşi.
Joi, cei doi poliţişti au fost reţinuţi, iar în cursul zilei de vineri vor fi duşi la Judecătoria Călăraşi cu propunere de arestare preventivă.
Conform surselor citate, fata nu ar fi reclamat la poliţie violul, ci colegii celor doi au aflat despre faptă şi s-au autosesizat.
Fata era instituţionalizată în Centrul de plasament „Sfântul Ştefan” din comuna Perişoru, judeţul Călăraşi, de unde fugise luni, fiind găsită apoi şi dusă într-un alt centru de plasament, de unde a fugit din nou.
Potrivit reprezentanţilor centrului din comuna Perişoru, fata era în centrul de plasament în condiţiile în care mama acesteia nu o doreşte, iar tatăl acesteia este plecat la muncă în străinătate.
Traficul rutier va fi îngreunat din cauza a două transporturi agabaritice, în perioada 20 – 22 iulie, pentru care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a eliberat autorizații speciale de transport.
Ruta folosită de cele două transporturi este: Autostrada A4 : Constanța Port ÷ Intersecție DN 2A – DN 22 – DN 3C; DN 2A : Intersecție DN 2A – DN 22 – DN 3C ÷ Mihail Kogălniceanu ÷ Giurgeni ÷ Țăndărei ÷ Intersecție DN 2A – DN 21 ; DN 21 : Intersecție DN 2A – DN 21 ÷ Călărași.
Convoiul va fi însoțit de două vehicule autorizate și de un echipaj al Poliției Rutiere. Transportul se va desfășura etapizat, cu întreruperea temporară și locală a circulației rutiere.
Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria. Valoarea totala a programului este de 258 de miioane de Euro.
Detalii despre acest subiect aflam in rubrica Euranet Plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Radio Bucuresti.
Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori.
Contribuția Uniunii Europene la acest program este de 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regional.
Printre obiectivele acestui program se numară îmbunătățirea transportului pe Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona de granită precum şi îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor natural.
Prin aplicarea acestui program se asteptă, de asemenea, să sporeasca capacitatea de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră, să se integrarea aceste zone din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă si să se îmbunătățească relațiile de cooperare a instituțiilor publice din zonele vizate.
Noul program transfrontalier „Interreg” pentru România și Bulgaria a fost adoptat de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, care a declarat ca locuitorii acestor regiuni de frontieră din cele doua tari vor beneficia în mod direct de aceste finanţări.
Corina Creţu:
“Am fost foarte fericită să semnez acest program îintre Bulgaria şi România. Îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent şi programul România + Ungaria. Cele două state + România şi Bulgaria + vor decide ce vor pune în aceste programe, dar este evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă şi creşterea competivităţii la granite. Este important ca ceea ce vor decide statele membre să pună în aceste programe trebuie să fie în accord cu legislaţia, să fie eligibile!”
Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu
In programul Interreg Romania – Bulgaria sunt incluse 15 regiuni (judete)
Este vorba despre Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt din ţara noastră şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich din tara vecină.
În Romaânia programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de peste 10 miliarde de euro ce reprezentă investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici. Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente.
Este vorba despre 60 programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE, in valoare de 6,6 miliarde de euro şi 15 programe transnaționale care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane, pentru care se aloca aproximativ 2 miliarde de euro.
Programul de cooperare interregională și cele 3 programe pentru constituirea de rețele acoperă toate cele 28 de state membre ale UE.
Acestea asigură cadrul necesar schimburilor de experiență între autoritățile regionale și locale din diferite țări, iar suma alocata se ridică la 500 milioane de euro.
Obiectivele principale ale acestor programe vizeaza crearea unor regiuni verzi, sigure, eficiente, bine conectate si cu mana de lucru calificată.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
