Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată din Bistrița este blocată de trei ani în procese, timp în care au avut loc numeroase accidente.
Primăria Bistrița a solicitat avizul CFR Călători pentru realizarea unei semnalizări la intersecția cu calea ferată situată între străzile Arțarilor și Colibiței, arteră care va intra într-un proiect amplu de modernizare, extindere și reabilitare însă, cei de la SNCFR au refuzat să emită acordul motivând că au accesat un proiect european și că vor realiza din fonduri proprii semnalizarea căii ferate.
După trei ani de zile situația este identică, timp în care au avut loc numeroase accidente în zonă. Autoritățile au cerut explicații celor de la SNCFR, societatea anunțând că se judecă cu firma care a câștigat licitația pentru montarea semnalizării lor la trecerile de cale ferată și care a intrat în insolvență, procesul fiind pe rolul Curții de Apel București.
Cu detalii primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu:
Demersul lor este la această oră la Curtea de Apel București în sensul că, câştigătorul licitaţiei pentru trei puncte, care include și trecerea respectivă, de semnalizare este o firmă care a intrat în insolvenţă. SNCFR a anulat procedura, s-a ajuns la judecată şi se aşteaptă verdictul Curţii de Apel Bucureşti. Până când nu va exista un verdict acolo, nu putem face nimic pentru că nu vom obţine aviz de la ei. Adică, în cazul în care firma respectivă va câştiga licitația, iar Curtea de Apel îi va da câştig de cauză, atunci CFR Călători trebuie să finanţeze şi să se realizeze lucrul respectiv.
Dacă va pierde firma respectivă, atunci desigur că Regionala ne va da aviz favorabil. (Ovidiu Crețu, primarul Bistriței)
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA informează că este operațional serviciul Wi-Fi în stațiile de cale ferată Sinaia, Bușteni, Azuga, Ploiești Sud, Pitești, Târgu Jiu, Caracal și Roșiorii de Vede. Serviciul public WI-FI este disponibil permanent și va permite pasagerilor și vizitatorilor să navigheze gratuit pe Internet.
Accesul la reţeaua wireless CFR Infrastructura se realizează automat prin butonul de conectare și are acoperire la casele de bilete, în sălile de așteptare și pe peroane.
Sistemul wireless este implementat de SOCIETATEA TELECOMUNICAȚII CFR şi asigură acces simultan la internet pentru minimum 500 și maximum 1000 de utilizatori autentificaţi, în 28 de stații de cale ferată, harta acestora fiind disponibilă pe link-ul: http://www.tccfr.ro/wifi%20map.html
200 milioane de euro pentru conexiuni feroviare rapide în România
Publicat de adinaiftime,
27 septembrie 2017, 21:45
Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat investiții de 198,2 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru renovarea liniei de cale ferată dintre localitățile Coșlariu și Simeria, în zona centrală a României. Lucrările vor permite garniturilor de tren să circule cu viteze între 120 și 160 km/h, acest lucru reducând durata deplasării între cele două localități cu aproximativ 45 de minute. Astfel, 868.000 de persoane vor beneficia de conexiuni mai rapide între cele două regiuni menționate, în special locuitorii din județele Alba și Hunedoara. Proiectul va permite, de asemenea, creșterea capacității liniei în termeni de trafic pentru transportul de mărfuri, acest lucru contribuind la creșterea economică pe plan local. Lucrările urmează să fie finalizate în anul 2020.
Premierul bulgar Boiko Borisov şi omologul său grec Alexis Tsipras au anunţat miercuri că au stabilit planuri pentru construirea unei noi căi ferate care să lege Marea Egee de Marea Neagră, ocolind Strâmtoarea Bosfor congestionată de un trafic intens, la proiect putând să se alăture ulterior Serbia şi România, relatează AFP.
‘Avem voinţa de a face ca Balcanii să avanseze’, a declarat Alexis Tsipras în portul Kavala, situat în nordul Greciei, unde a semnat cu Borisov un memorandum privind acest proiect.
‘Suntem pe cale să deschidem noi rute comerciale care să lege Marea Egee de Dunăre şi de Marea Neagră’, a adăugat premierul elen în faţa presei.
Acest proiect, aprobat de Uniunea Europeană, dar ale cărui date de început şi de finalizare nu sunt cunoscute, are ca scop legarea marilor porturi elene Salonic şi Kavala de cele bulgare Burgas, Varna şi Ruse.
Numai tronsonul grec ar costa circa patru miliarde de euro.
Sunt în derulare discuţii pentru a atrage Serbia în acest proiect, precum şi România într-o etapă ulterioară, a precizat Borisov.
O întâlnire între cele patru state vizate va avea loc la Varna pe 3 octombrie, a mai spus premierul bulgar.
Peste 200 de milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada de programare 2014-2020, vor fi investite în faza a doua a proiectului privind modernizarea legăturii feroviare dintre localităţile Sighişoara (judeţul Mureş) şi Coşlariu (judeţul Alba), informează Comisia Europeană. Această secţiune face parte din ruta de cale ferată care leagă oraşul Braşov de frontieră cu Ungaria, parte a reţelei transeuropene de transport. După reabilitarea celor aproape 100 de km de cale ferată, trenurile vor putea circula cu viteze de 120-160 km/h, iar timpul de călătorie dintre cele două localităţi se va reduce la jumătate. Linia de cale ferată Sighişoara-Coşlariu traversează judeţele Mureş, Sibiu şi Alba, iar acest proiect finanţat de Uniunea Europeană, care se estimează că va fi terminat în 2018, va aduce beneficii unui milion de locuitori din zonă. Comisarul european Corina Creţu a subliniat că prin reducerea timpului de transport şi prin promovarea unui tip de mobilitate ecologică, acest proiect va contribui în mod direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor.
Mocăniţa va fi adusă din judeţul Hunedoara şi va funcţiona doar două zile, respectiv sâmbătă şi duminică, pe traseul Comandău-Valea Cupanului- kilometrul 5, unde există o cale ferată folosită pe vremuri pentru transportul buştenilor din pădure.
Cu prilejul Zilelor comunei Comandău, sâmbătă va avea loc un concurs de tăiat buşteni, la care s-au înscris 5 echipe.
Programul de duminică va începe cu un meci de fotbal între echipele de seniori din Comandău şi Târgu Secuiesc, urmat de o întâlnire feroviară la Muzeul satului, precum şi de spectacole de muzică şi dans susţinute de formaţii româneşti şi maghiare.
Istoria comunei Comandău, aflată în apropierea staţiunii Covasna la o altitudine de aproape 1100 de metri este strâns legată de exploatările forestiere din zonă, dar viitorul aparţine turismului.
Între Covasna și Comandău a existat un ansamblu tehnic unic în Europa, care folosea forța gravitațională pentru transportul buștenilor. Practic, între cele două platforme ale Planului înclinat există o diferență de nivel de peste 320 de metri, iar vagonul încărcat cobora și îl trăgea în sus pe cel fără lemne, care era mai ușor. Însă, în anul 1997 un incendiu puternic a distrus acest inedit funicular, pe care autoritățile locale ar dori să îl reconstruiască și să îl transforme într-o atracție turistică.
Weekend-ul trecut, pe podul de cale ferată din Parcul Herăstrău, un biciclist și-a pierdut viața lovit de tren. Omul mergea pe calea ferată și asculta muzică la căști.
În urma accidentului Primăria Capitalei, care deține parcul și îl administrează prin ALPAB, a interzis, până ieri, accesul pe podul de cale ferată.
Astăzi, probabil în urma „felicitărilor” transmise Municipalității de către toți cei care aleargă și se plimbă pe malul Lacului Herăstrău, accesul pietonilor este din nou permis, însă, la bază rampelor de urcare pe pod au fost instalate avertismente, păzite de agenți ai unei firme private: „Aici se termină Parcul Herăstrău”!
Pe balustradele podului au fost puse alte plăcuțe de avertizare care ne informează că intrăm în zona de protecție a căii ferate, care se întinde pe 20 de metri de la aceasta, și că accesul în această zonă este interzis, conform legii.
În condițiile în care Primăria Capitalei acuză Ministerul Transporturilor că, de ani de zile, nu acordă autorizația pentru construirea unei pasarele pietonale, în vecinătatea podului de cale ferată, iar Ministerul răspunde că Municipalitatea nu a solicitat o asemenea aprobare, situația podului din Herăstrău începe să semene din ce în ce mai mult cu o pasăre a cartofului fierbinte între cele două instituții.
Că să repunem adevărul în drepturile lui istorice, podul de cale ferată este singura legătură între malurile Lacului Herăstrău, atunci când vrei să faci un tur complet, venind dinspre Șoseaua Nordului și mergi către Piața Presei sau invers.
Acest pod este conceput cu spații speciale pentru trecerea pietonilor, de o parte și de cealaltă a căii ferate. Dacă te deplasezi pe aceste zone pentru poetoni ești în siguranță chiar dacă ești surprins pe pod de trecerea unui tren.
Mai mult, pe calea ferată București-Constanța, care trece pe podul din Herăstrău, nu circulă TJV-ul sau alte trenuri de mare viteză, ci garnituri de marfă, care trec cu maximum 30-40 de kilometri pe oră.
Deci interzicerea traversării podului pentru toată lumea este o soluție la fel de logică cum ar fi și interzicerea mașinilor pentru că anumiți șoferi circulă cu viteză prea mare și produc accidente rutiere soldate cu victime omenești.
Aproape 80 de kilometri de cale ferată din judeţul Arad vor fi reabilitaţi în următorii trei ani.
Compania CFR Infrastructură a semnat două contracte în acest sens, în valoare totală de 800 de milioane de euro. Astfel, va fi reabilitată secţiunea Bârzava – Ilteu, care face parte din coridorul european Budapesta – Curtici – Bucureşti – Constanţa. În cadrul proiectului, vor fi construite mai multe poduri, între care două peste râul Mureş, precum şi un tunel de 600 de metri lungime.
Trenurile de călători vor putea atinge, pe acest tronson, viteza de 160 de kilometri pe oră.
Semmeringul bănăţean – un monument cultural unic în România
Linia ferată Oraviţa-Anina este a cincea cale ferată de pe teritoriul României, respectiv prima cale ferată montană şi cea mai frumoasă. Construită în timpul Imperiului Austriac, reprezintă un monument cultural unic în România, precum şi o realizare tehnică deosebită. A primit supranumele de „Semmeringul bănăţean” fiind construită doar câţiva ani după faimoasa cale ferată „Semmeringbahn” din Austria. Acestea sunt date pur istorice, care, la o primă vedere nu spun nimic despre experiența antrenantă de a călători de fapt pe acest traseu. Orice pasionat de trenuri cât şi iubitorii de excursii montane ar trebui să parcurgă acest traseu măcar o dată în viaţă.
Această prezentare necesită JavaScript.
De mai bine de un secol şi jumătate, de când a plecat primul tren de marfă, de la Oraviţa la Anina, relevând calităţile de necontestat ale inginerilor constructori din secolul al XIX-lea, o nouă generaţie, reia acum, într-o formă modern, această călătorie, nu numai cu scopul de a o readuce în actualitate ci pur şi simplu de a o retrăi la pulsul momentului.
O zi însorită de toamnă, face posibilă această călătorie căci în acest anotimp impactul vizual este cel mai de esenţă. Începem fascinanta călătorie pe calea ferată Oraviţa-Anina chiar în momentul în care păşim pe peronul primei staţii CF din România, gara Oraviţa, amenajată la 1847. De pe peronul, aflat la etajul clădirii care o găzduieşte, care prin lipsa forfotei aminteşte de atmosfera gării unui oraş de munte din anii 30, ne cumpărăm tichetele şi plecăm printre celelalte vagoane garate în triaj în căutarea garniturii special destinate călătoriei către Anina. În timp ce ne căutam locurile şi aşteptam cu răbdare, pe banchetele din lemn într-unul din cele două vagoane ataşate unei locomotive Diesel moderne, fluierul scurt al impiegatului de mişcare, ne-ai mai rămas la dispoziţie câteva clipe să admirăm zona prin geamurile mici ale vagonului, care se deschid doar pe lăţimea de-o palmă. Pe dreapta se poate admira panorama Văii Caraşului, iar pe stânga tot mai aproape Munţii Aninei, pe care îi vom înconjura refăcând virtual traseul căii ferate montane. La ora 14:50 fix, în urma unui semnal acustic scurt, garnitura se pune în mişcare. Locomotiva “STEYERDORF“ de altă dată construită în anul 1862 la Viena a fost înlocuită cu o locomotivă DIESEL pe ecartament normal, fabricată la Reşiţa în anii 60, însă care păstrează multe din vechile tehnici de conducere, în special în ceea ce priveşte viteza de deplasare şi înscrierea milimetrică în curbele extrem de strâmte de pe traseu. Trenul părăseşte gara ca pe vremea bunicilor punându-se în mişcare înspre direcţia “Steirawald“ (Pădurea Steier). Nici o altă rută feroviară din ţară nu este aşa de bogată în construcţii arhitecturale atât de impunătoare. Traseul în lungime de 34 de kilometri având o diferenţă de nivel de 340 de metri, între punctul de plecare şi destinaţia finală, străbate 14 tuneluri săpate în stâncă, în lungime totală de peste 2.084 de metri, pe o distanţă de aproximativ 21de kilometri şi 10 viaducte însumând 843 de metri. Calea ferată şerpuieşte peste 10 kilometri de ziduri de sprijin clădite manual cu precizia tehnicilor constructorilor germani, peste 21,2 kilometri de coridoare cioplite în rocă şi de aproximativ 10 kilometri însumând o seamă de viaducte şi poduri peste văi adânci de 35 de metri.
Această prezentare necesită JavaScript.
O glumă este binevenită şi ea constituie de fapt tâlcul acestei povestioare. Se spune că, pe vremuri o bătrânică, mergea pe jos de la Oraviţa la Anina. Zărind-o, mecanicii de locomotivă au poftit-o să urce în tren, la care răspunsul ei a venit prompt şi la obiect: “Vă mulţumesc, nu am vreme de plimbare, astăzi mă grăbesc!“.
În timp ce în urmă sunt lăsate zonele de şes şi o parte dintre podurile de dimensiuni mai mici, locomotiva se încumetă „să atace” curajoasă şi unul dintre cele mai impunătoare viaducte ale traseului şi anume „Racoviţă”, construit pe un tronson de curbă la stânga, având o lungime totală de 115 metri şi o înălţime de 27 construit pe piloni de piatră cu 11 deschideri egale între ele. Înspre Est – Nord – Est se întinde în zare minunata vale a Caraşului care de-lungul versanţilor înconjoară satul Brădişorul de Jos. Exact două minute avem la dispoziţie pentru a admira zona carierei Maidan şi a peisajului selenar oferit de munţii de steril de uraniu, în timp ce garnitura se pregăteşte, după un rulaj lent de aproape 6 kilometri de la Oraviţa, spre a înmagazina energie pentru a lua cu asalt o nouă porţiune în pantă din această rută. Prin geamurile ferestrelor vagonului în care soarele îşi reflectă lumina jucăuşă se pot vedea în vale, printre frunzele arămii ale toamnei, unduirile argintii ale pârâului Lişava.
45 de minute, adică exact 8 kilometri de drum parcurşi în acelaşi ritm monoton între cariera Maidan şi ceilalţi 12 până la halta Lişava. Ajunşi aici, doi – trei călători schimbă locurile prin coborâre respectiv urcare, salutându-se cuvincios. Sunt aceeaşi în fiecare zi. Trenul se pune din nou în mişcare. Tronsonul parcurs acum este poate unul dintre cele mai periculoase şi palpitante în acelaşi timp al rutei, este cum ar spune specialiştii în domeniu cireaşa de pe tort a circuitului montan. Panta devine tot mai abruptă, iar prăpăstiile se adâncesc în lateralele căii de rulare. Pe unele porţiuni, care se-ntind uneori pe lungimi de 500 de metri, sunt clădite ziduri de sprijin, cu înălţimi variabile de până la 60 de metri, care susţin drumul de fier. După alte câteva minute de drum se poate zări printre pomii legendarei păduri de pini albi, unică în România, considerată zonă naturală protejată, se ridică în zare impunătorul viaduct al Jitinului. Considerată cea mai grandioasă realizare a liniei de cale ferată Oraviţa – Anina, prin însăşi construcţia sa masivă din stâlpi, făuriţi din blocuri de piatră, poziţionaţi în arcuri de diferite raze pe înălţimi variabile de până la 32 de metri. Având o lungime de 131 de metri în prelungirea unei serpentine relativ înguste de 114 metri, viaductul permite prin traversarea sa accesul direct în pitoreasca vale a Jitinului. Privind în zare spre Nord – Est se pot vedea înălţându-se trei vârfuri muntoase cunoscute şi sub denumirea de “Cele trei surori“.
Această prezentare necesită JavaScript.
După aproximativ 17 km de la Oraviţa, în vale, la o aruncătură de băţ zărim gara Ciudanoviţa. Imaginea peronului de aici ne întoarce în timp amintindu-ne de vremurile anului 1869, an în care a fost deschisă transportului de persoane această linie. După alţi 9 kilometri de urcuş, adăugaţi celor 26 parcurşi deja în bătaia ritmată a roţilor de tren, în jurul orei 1625 se ajunge în gara Gârlişte, aşezată rustic între dealurile podişului calcaros al Caraşovei prelungit uşor înspre Nord.
Dealurile, asemeni unor spinări curbate, pierd din înălţimi pe măsură ce se apropie de linia orizontului. Nici bine plecaţi din gara Gârlişte, trenul este înghiţit aproape instantaneu de hăul întunecos al celui mai lung tunel al rutei, tunelul Gârlişte, în lungime de 672,62 de metri. Acesta face deschiderea panoramei şi stabileşte traiectoria coborâşului spre oraşul Anina. Până la destinaţie însă trebuie parcurse şi celelalte tuneluri mai mici ale rutei pentru ca exact la ora 16 şi 50 de minute, după un lung semnal acustic, să intre în cea mai veche gară a Banatului Montan, Anina.
Călătoria care în secolul al XIX-lea dura în jurul a patru ore de drum a atins performanţa de a fi redusă, în prezent, la aproape două. Trenul Banatului de Munte sau “Semmeringul bănăţean“, a ajuns celebru ca fiind al doilea din Europa, în folosinţă şi în zilele de astăzi, care circulă pe o rută montană, fiind cea mai veche cale ferată utilizată zilnic de peste 150 de ani din ţara noastră. Aceste performanţe industriale au stat la baza manualelor de specialitate în domeniul construcţiilor de locomotive semnate de francezul Ch. Couché şi au scris istoria căilor ferate române pe traseu montan.
Călătoria virtuală între Oraviţa şi Anina a fost un omagiu adus memoriei inginerilor constructori germani şi italieni care, bazându-se pe principiul mocăniţei cu tracţiune animală, « părintele « aşa-zisului Semmering Bănăţean, au reuşit în decursul a doar câţiva ani performanţe inegalabile într-ale tehnicii industriale ale acelor vremuri lăsând istoriei mărturii inegalabile.
Cum ajungi?
În Oraviţa se poate ajunge, fie cu trenul urmând ruta: Reşiţa – Berzovia – Fizeş – Tirol – Surduc – Răcăşdia – Oraviţa, fie cu orice alt mijloc de transport pe DJ 581 între Reşiţa – Grădinari şi Oraviţa. Traseul vizează 53,6 kilometri şi poate fi realizat în aproape 50 de minute. De-asemenea în oraşul Anina se ajunge urmând DN 58, peste comuna Caraşova, un drum de 34 de kilometri, parcurs în maximum 35 de minute.
… printre frunzele ruginii ale toamnei în contopire cu norii sârmoşi ai serii soarele îşi retrage lumina în conul unei mingi de foc spre a închide tainic, în deplină linişte, ceaslovul unei zile aproape trecute.
Compania de căi ferate din România organizează astăzi o nouă licitaţie publică cu strigare, pentru închirierea a peste o mie de kilometri de cale ferată care aparţin infrastructurii feroviare neinteroperabile.
Durata de valabilitate a contractului de închiriere este de 4 ani, iar criteriul de atribuire va fi preţul cel mai mare. Operatorii economici desemnaţi câştigători sunt obligaţi să preia şi personalul CFR existent. Secţiile neinteroperabile aflate pe raza Sucursalei Regionale CF Timişoara scoase la licitaţie mai sunt: Caransebeş – Băuţari şi Haţeg – Subcetate.
Aceasta, făcea legătură între Baziaş şi Oraviţa.Folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui, după diverse îmbunătăţiri tehnice, relaţia Baziaş – Oraviţa a fost deschisă traficului de pasageri doi ani mai târziu, în noiembrie 1856.
Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa marchează cei 160 de ani prin lansarea unui plic filatelic, care ilustrează gările Oraviţa şi Baziaş.
Cu acelaşi prilej, au fost confecţionate şi două ştampile filatelice ocazionale care vor fi folosite în cadrul oficiilor poştale din Oraviţa şi Socol în data de 20 august. Aceste ştampile au fost aprobate de către Federaţia Filatelică Română şi Poşta Română pentru ca întreaga corespondenţă care se trimite în data de 20 august din Oraviţa şi Socol, de care aparţine din punct de vedere poştal şi localitatea Baziaş, să fie ştampilată cu acestea.
O cale ferată abandonată care asigura cândva legătura dintre oraşele Oţelu-Roşu şi Caransebeş este acum una dintre locaţiile vizate de Uniunea Europeană, alături de alte peste 20 de obiective, fiind inclusă pe lista comorilor ascunse.
Vegetaţia care s-a dezvoltat în jurul şinelor a transformat acest tronson într-un adevărat obiectiv romantic, internauţii denumindu-l simbolic „Tunelul iubirii”.
Această locaţie apare anul acesta pe lista comorilor ascunse, alături de alte 28 de locuri mai puţin cunoscute din Europa, întocmită de Parlamentul European.
Proiectul de promovare a acestor locuri intitulat „Redescoperă Europa” a fost lansat anul trecut cu ajutorul aplicaţiei mobile Foursquare.
Lista include locaţii şi obiective despre care legislativul european spune că este foarte probabil să nu fi auzit nimeni niciodată.
Un castel de nisip, un buncăr sovietic secret, un sat muzeu, fenomene geologice, sunt doar câteva dintre propunerile, reprezentând o serie de atracţii turistice inedite din spaţiul UE.
Anul trecut, pe această listă a figurat şi Transfăgărăşanul.
Este vorba de podurile de la Cernavodă şi de la Feteşti, peste braţul Borcea. CFR S.A. a semnat ieri contractul în valoare de peste 120 de milioane de lei, pentru execuţia lucrărilor. Drept urmare, compania a anunţat că va închide alternativ circulaţia feroviară pe cele două fire şi, pentru a nu perturba traficul, va recurge la vechile poduri construite de Anghel Saligny. Perioada de execuţie a lucrărilor este de 23 de luni.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.