Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comisia de buget a Parlamentului german a aprobat alocarea a încă 12 miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina.
Fondurile vor fi alocate în următorii 10 ani atât pentru aprovizionarea directă cu armament, cât și pentru înlocuirea echipamentelor folosite de forțele armate ale Germaniei. Pentru anul în curs, comisia a aprobat 3,2 miliarde euro.
De la începutul războiului ruso-ucrainean, Germania s-a angajat într-o politică ambițioasă de reînarmare. Cancelarul german, Olaf Scholz, a promis alocarea a circa 100 de miliarde de euro pentru acoperirea numeroaselor lacune ale armatei, după ce Germania a neglijat ani la rând capitolul apărării.
Guvernul de la Berlin estimează că abia în anul 2025 va putea atinge ținta NATO privind alocarea a minim 2% din PIB pentru bugetul apărării. Germania este unul din principalii contributori ai ajutorului militar occidental oferit Ucrainei și a confirmat luni livrarea a 18 tancuri Leopard 2, varianta „A6”.
EL MUNDO: Angela Merkel exclude intrarea Turciei în Uniunea Europeană
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 ianuarie 2019, 06:57 / actualizat: 17 ianuarie 2019, 9:06
Cancelarul german, Angela Merkel, ar fi putut să o repete mai tare, dar nu şi mai clar. „Nu văd Turcia la orizont ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană”, a declarat Angela Merkel într-un colocviu cu studenții de la școala germană din Atena, unde s-a aflat într-o vizită oficială. Ea a explicat că deriva turcă în termeni de libertăţi este deficitară potrivit criteriilor comunității și a citat, în special, libertatea opiniei, a religiei și a presei. Chiar și așa, cancelarul consideră că nu trebuie îngropat dialogul cu Turcia pentru că acest lucru „ar fi contraproductiv şi ar aduce mai multe pagube decât orice altceva”.
Nu este pentru prima dată când Merkel se pronunţă împotriva aderării țării respective la UE și, de fapt, „nu-ul” pentru această eventualitate face parte din programul cu care ea a concurat și a câștigat alegerile generale din 2017. „Nu cred că aderarea va avea loc şi niciodată nu am crezut că s-ar putea întâmpla. Eu cred că Turcia nu ar trebui să devină membru al Uniunii Europene”, a tranşat d-na Merkel.
Uniunea Creștin Democrată (CDU), a cărei președinție a părăsit-o Merkel în decembrie anul trecut, a privit întotdeauna cu scepticism intrarea Turciei în UE, deși primul cancelar creștin-democrat, Konrad Adenauer, i-a promis Ankarei accesul la clubul comunității în semn de „recunoaștinţă” pentru deceniile în care zeci de mii de emigranți turci au contribuit la relansarea economică a Germaniei. Negocierile cu candidatul turc au început în 2005, un fel de joc de-a șoarecele și pisica, exasperându-l pe președintele Recep Tayyip Erdogan, care a încercat să lovească UE acolo unde o doare mai tare: Uniunea vamală și acordul privind refugiații.
„Promisiunea aderării este acolo, dar sunt îngrijorată că vor fi alimentate iluziile”, a spus cancelarul de la Atena. Angela Merkel a reamintit că a fost întotdeauna împotriva aderării Turciei în favoarea unui parteneriat privilegiat. „Trebuie să spui clar cum stau lucrurile, Turcia merge într-o direcție opusă standardelor UE”. Pentru Erdogan aceasta este o nouă palmă. Germania nu uită ofensele de tot felul din ultima vreme și nici nu închide ochii în faţa involuției democratice inițiată de autocratul turc. Și, fără sprijinul Berlinului, visul turc se apropie de utopie. De asemenea, relațiile dintre Bruxelles și Ankara sunt deteriorate. Ultimul summit dintre Turcia și UE nu numai că a fost pe punctul de a fi anulat din cauza creșterii tensiunilor dintre guvernul turc, Grecia și Cipru, dar s-a şi încheiat fără compromisuri.
Principalele partide ale coaliţiei guvernamentale din Germania au suferit pierderi importante în alegerile locale de ieri din landul Hessa, unde se află şi capitala financiară a ţării, Frankfurt. Potrivit estimărilor, Uniunea Creştin – Democrată a cancelarului Merkel şi partenerii săi social democraţi au rămas fără 10 procente din voturile primite la scrutinul precedent, din 2013. Este a doua decepţie electorală la rând într-o competiţie regională, după cea din Bavaria, iar Angela Merkel, care va comenta azi rezultatul, este aşteptată să încerce să-şi resudeze alianţa tot mai fragilizată.
Reporter: Vlad Drăghicescu
Deşi rămân cea mai importantă forţă politică, cu 27,4% din sufragii, creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel s-au ales cu cel mai slab rezultat de după 1966. Într-o situaţie deplorabilă se află şi social-democraţii. Exit-poll-urile îi cotează cu 19,6%, cele mai slabe cifre din istoria SPD în acest land. Marii câştigători ai alegerilor sunt Verzii, 19,6% şi Partidul Naţionalist Alternativa pentru Germania, votat de 13 procente din alegători şi care este din acest moment, reprezentat în toate parlamentele locale. La Berlin, alegerile din Hessa sunt privite ca un vot de blam pentru marea coaliţie de guvernare CDU-SPD. Toţi ochii se îndreaptă acum spre social-democraţi, nu puţini dintre ei dorind abandonarea alianţei. Preşedintele SPD, Andrea Nahles, a declarat că partidul intenţionează să stabilească o nouă foaie de parcurs pentru guvern, pe care SPD o va folosi pentru a măsura progresul coaliţiei, la jumătatea actualei legislaturi.
Cancelarul german, Angela Merkel, şi-a exprimat opoziţia faţă de propunerile Comisiei Europene de a întări obiectivele europene privind modificările climatice. Ea a susţinut că ţările trebuie să se concentreze, în primul rând, asupra atingerii obiectivelor deja existente, ceea ce este suficient de dificil. Liderii UE s-au angajat ca, până în 2030, să reducă emisiile care provoacă efectul de seră cu 40%.
Cancelarul german, Angela Merkel a anunţat că negocierile pentru formarea unei majorităţi şi a guvernului vor începe la data de 18 octombrie. Într-o declaraţie de presă, Angela Merkel a spus că vor fi invitaţi la negocieri mai întâi liberalii şi apoi, ecologiştii, iar pe 20 octombrie vor avea loc discuţii cu toti partenerii. Liberalii şi ecologiştii – parteneri necesari cancelarului Merkel pentru formarea unui guvern – s-au arătat rezervaţi faţă de înţelegerea la care au ajuns aseară partidul său, Uniunea Creştin-Democrată şi aliatul bavarez, Uniunea Creştin-Socială de a limita la două sute de mii, anual, numărul imigranţilor care cer azil în Germania. Perspectiva primirii acestui număr de imigranţi şi refugiaţi, în fiecare an, a fost calificată de Comisia Europeană drept un obiect pozitiv al Germaniei.
Preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel vor discuta în această zi despre cotele de acceptare a refugiaţilor.
Potrivit presei franceze, cei doi lideri ar urma să vorbească despre armonizarea politicilor în materie de azil şi să stabilească o politică europeană completă pe această temă.
Printre priorităţi figurează o listă comună a ţărilor sigure, de unde imigranţii nu sunt consideraţi a priori ca solicitanţi de azil.
Aceste liste sunt alcătuite în prezent de fiecare dintre statele membre ale UE cu o lipsă de armonie semnificativă, în special asupra Balcanilor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
