0,2% dintre femeile din România, cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani, au făcut, în anul 2015, screening-ul pentru depistarea cancerului mamar. Este cel mai mic procentaj înregistrat de o țară din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat.
Comparativ, în Danemarca, Finlanda, Olanda și Marea Britanie, procentajul este de peste 75%.
În opt state membre UE, rata screening-ului pentru cancerul de sân a fost mai mică de 50%, cele mai scăzute procente fiind în România (0,2% din femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani, conform datelor din 2015), Bulgaria (20,6%) și Slovacia (30,7%).
Ce este screening-ul pentru cancerul mamar?
Screening-ul pentru cancerul de sân utilizează o examinare radiologică, numită mamografie, pentru a depista dacă există semne de cancer de sân. Ea poate depista tumori care sunt prea mici pentru a fi palpate.
Cu cât mai devreme este depistat un cancer de sân, cu atât mai eficient poate fi tratamentul.
Acesta nu previne dezvoltarea cancerului de sân, dar îl poate depista mai devreme, când șansele de reușită a tratamentului sunt mai mari.
Mamografia este în prezent singura metodă de screening despre care s-a demonstrat că ajută la prevenirea deceselor cauzate de cancerul de sân.
Medici din 12 ţări vor fi prezenţi vineri la Bucureşti pentru a participa la deschiderea Conferinţei Naţionale cu participare internaţională dedicată cancerului mamar – ediţia a V-a.
Formatul acestei ediţii include, pe lângă prezentări de specialitate în domeniul diagnosticului şi tratamentului cancerului mamar, şi sesiuni speciale, in extenso, în care se vor dezbate pe larg subiecte importante: radioterapie, oncologie medicală şi anatomie patologică.
De asemenea, va fi organizată o sesiune specială dedicată chirurgiei plastice şi reconstructive cu transmisie directă din sala de operaţii.
Au confirmat participarea 50 de specialişti de renume din domeniul diagnosticului şi tratamentului cancerului mamar din Egipt, Germania, Franţa, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Mexic, Polonia, Turcia, Ucraina şi România.
‘Anul acesta, tema generală a conferinţei este legată de cum evoluează amploarea operaţiilor, dar şi a tratamentului acestei afecţiuni. În acest moment, intervenţia chirurgicală rămâne o modalitate terapeutică esenţială în cancerul mamar indiferent de stadiul bolii. În stadii puţin avansate, prima indicaţie este tratamentul conservator, ceea ce înseamnă extirparea tumorii şi a ţesutului din jurul tumorii, biopsia ganglionilor axilari (tehnica ganglionului santinelă) sau limfadenectomie axilară’, a declarat preşedintele Societăţii Române de Chirurgie a Sânului şi Oncologie, prof. dr. Alexandru Blidaru, conform unui comunicat de presă transmis AGERPRES.
Luna octombrie este luna prevenirii cancerului la sân, iar acţiunile desfăşurate pe tot parcursul lunii au rolul de a atrage atenţia asupra acestei boli, cu accent pe diagnosticare precoce.
‘În acest moment nu se cunoaşte încă o modalitate de a preveni eficient apariţia neoplasmului glandei mamare, însă este cert că diagnosticul precoce este o cale sigură de reducere a mortalităţii, precum şi de tratament mult mai simplu şi mai puţin agresiv. Cu cât depistarea bolii se face într-un stadiu mai puţin avansat, cu atât tratamentul este mai eficient, mai puţin mutilant şi necesită un efort financiar mai redus. Astfel se poate îmbunătăţi nu numai rata de supravieţuire, dar şi calitatea supravieţuirii’, subliniază medicul.
Pentru glanda mamară, principalele metode imagistice de diagnostic sunt ecografia cu sonoelastografie, mamografia fie digitală, fie cu tomosinteză şi RMN-ul. Este indicat ca toate femeile după vârsta de 25 – 30 de ani să facă o ecografie mamară o dată pe an, o mamografie la 12-18 luni după 40-45 ani, o ecografie abdominală şi un examen citologic ‘Babeş-Papanicolau’ o dată pe an, arată Blidaru, citat în comunicat.
‘În cazul în care în familie există istoric de cancere mamare sau genitale, atunci screening-ul trebuie să înceapă mai devreme, sub îndrumarea specialistului şi poate include şi testări genetice’, recomandă medicul.
Conferinţa este intitulată ‘Chirurgia cancerului mamar, încotro?’ şi este organizată de Societatea Română de Chirurgie a Sânului şi Oncologie, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ Bucureşti.
Potrivit noului studiu, progesteronul ajută la transmiterea unor semnale între moleculele celulare care au ca scop încetinirea dezvoltării tumorilor. Mulţi ani, cercetătorii nu au reuşit să stabilească motivul pentru care pacientele ale căror tumori canceroase aveau receptori de progesteron prezentau mai multe şanse de vindecare.
Noul studiu arată modul în care receptorul de progesteron „comunică” cu un alt receptor sensibil la estrogen, hormon responsabil de numeroase cazuri de cancer mamar. Aceste semnale transmise blochează capacitatea receptorilor de estrogen de a stimula tumorile canceroase.
Profesorul Jason Carroll, de la Centrul de cercetări asupra cancerului din Marea Bitanie, a explicat că „aceste descoperiri necesită un studiu clinic pentru a evalua potenţialele beneficii ale progesteronului adăugat în medicamentele care au ca ţintă receptorii de estrogen, fapt care ar putea duce la îmbunătăţirea tratamentelor administrate în majoritatea cazurilor de cancer asociate hormonilor”.
În prezent, cancerele mamare sensibile la estrogen sunt tratate cu medicamente care blochează activitatea receptorului hormonului. Însă, potrivit noului studiu, în viitor se va putea adăuga progesteron acestor medicamente cu scopul de a le îmbunătăţi. Profesorul Emma Smith, coautor al studiului, spune că cercetarea a stabilit că un medicament care nu este costisitor, nu prezintă riscuri şi este disponibil pe piaţă ar putea trata aproape jumătate din cazurile de cancer mamar.
