Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei 20 de ani de la aderarea României la NATO și împlinirea a 75 de ani de la formarea Alianței Nord-Atlantice au fost marcate zilele trecute de către Ministerul Apărării Naționale printr-o serie de evenimente organizate în Capitală și în țară.
Miercuri, la Palatul Cercului Militar Național, va fi lansat evenimentul ‘România-NATO, 20 de ani’. Vor fi expuse fotografii care ilustrează participarea militarilor români în teatrele de operații, realizate de Agenția Media a Armatei, iar Muzeul Militar Național va prezenta o expoziție tematică.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din Capitală a găzduit marți conferința Black Sea Defense & Aerospace 2023, care prefațează expoziția internațională dedicată industriei aeronautice, apărării, securității naționale și securității private de anul viitor.
Prezent la eveniment, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a arătat că astfel de platforme de dialog pot fi cheia corelării cerințelor operaționale ale forțelor armate cu ofertele industriei de apărare.
Armata Română este în proces de realizare a unor programe majore de înzestrare. 2,5 procente din produsul intern brut sunt alocate pentru Apărare, dintre care 30% sunt destinate achiziții de echipamente moderne.
Aceste resurse financiare trebuie să se regăsească în accelerarea procesului de dotare și în consolidarea adecvată a capacității operaționale a forțelor, a mai declarat șeful apărării.
Expoziția BSDA a fost creată în anul 2007 pentru a promova pe plan internațional industria de apărare din România și pentru realizare a compatibilității tehnice și echipamentelor românești cu cele din NATO și Uniunea Europeană.
Ziua internaţională a copilului este sărbătorită în România şi în alte aproximativ 50 de ţări, la data de 1 iunie. De asemenea, o zi dedicată copilului este celebrată la date diferite în peste 100 de state.
La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 Iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, în 2017, pentru prima dată ziua de 1 iunie este nelucrătoare. Camera Deputaţilor a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului devine zi liberă nelucrătoare pentru români.
Activități pentru copii de 1 Iunie:
Copiii şi părinţii vor putea intra gratuit, de Ziua Copilului, la Castelul Corvinilor, Grădina Zoologică şi ştrandul din municipiul Hunedoara, dar se vor putea plimba şi cu trenuleţul de agrement, a anunţat luni autoritatea locală.
Potrivit Primăriei Hunedoara, cele trei obiective vor funcţiona după programul obişnuit, adică 9:00 – 20:00 pentru ştrand şi Muzeul Castelul Corvinilor, respectiv 10:00 – 19:00 în cazul Grădinii Zoologice.
Tot de Ziua Internaţională a Copilului va fi pus în funcţiune şi trenuleţul de agrement din municipiul Hunedoara, după ce acesta a trecut printr-un amplu proces de reparaţie capitală.
Trenuleţul va circula în jurul Parcului Tineretului, cu plecare de pe bulevardul Rusca, între orele 11:00 – 18:00. Pe 1 iunie, călătoriile vor fi gratuite, după care trenuleţul va circula doar sâmbăta şi duminica, iar o călătorie va costa 2 lei pentru copii şi 4 lei pentru adulţi.
Domeniul Regal Săvârşin va fi deschis publicului, astăzi, între orele 9:00 şi 18:00, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului. Vor putea fi vizitate Parcul Regal, Satul Regal, Muzeul Automobilului şi Magazinul de Suveniruri, potrivit unui comunicat postat pe pagina de Facebook a Familiei Regale a României.
În Constanța, în schimb, activităţile ce urmau să se desfăşoare în aer liber cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, au fost reprogramate pentru 5 iunie, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.
Crosul organizat pe stadionul din cadrul Complexului Sportiv „Gheorghe Hagi” se va desfăşura sâmbătă, 5 iunie, de la ora 11:00. La aceeaşi oră, vor debuta activităţile organizate în Piaţeta Perla din staţiunea Mamaia. Participanţii se vor bucura de momente artistice, jocuri pe plajă, concursuri şi întreceri de baschet în familie, demonstraţii de zumba, aerobic şi dans sportiv, curse de alergat cu cărucioare pentru copii şi cărucioare de cumpărături.
Cursul de caiac susţinut de elevii de performanţă de la L.P.S „Nicolae Rotaru” Constanţa la Baza Nautică din Parcul Tăbăcărie va avea loc tot sâmbătă, de la ora 16:00.
Zeci de lucrări de pictură şi grafică realizate de elevi din şcolile din judeţul Dolj sunt promovate în aceste zile de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) printr-o expoziţie de pictură organizată în holul instituţiei, dar şi printr-un film realizat pe melodia „O lume minunată” şi postat pe reţelele de socializare.
De 1 Iunie, craiovenii sunt invitaţi în Piaţa „Mihai Viteazu” să îi susţină pe copiii care vor realiza diverse opere de artă în aer liber şi să le aprecieze lucrările.
De asemenea, o serie de spectacole de teatru, vernisaje, concerte, ateliere de creaţie sau tururi ghidate vor fi organizate de instituţiile culturale din Capitală cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului.
Astăzi, 20 septembrie, se împlinesc 560 de ani de la prima mențiune documentară a Bucureștiului, într-un hrisov prin care domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori, micii feudali.
Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.
O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie prin Țara Românească în timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureștiul este numit „Cetatea noastră”.
Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900.
Vlad Țepeș petrece patru din cei șase ani de domnie „în cetatea București”, preferându-l reședinței Târgoviște.
În timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, 18 din cele 25 de documente care au înscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun București.
Orașul se dezvoltă continuu, iar din secolul al XVII-lea se întinde și pe malul drept al Dâmboviței. În partea de vest se întinde până în zona Cișmigiu. iar în est până la intersecția Căii Moșilor cu Hristo Botev de astăzi.
În 1563 este menționat „pazarul” (de la turcescul bazar), piața Bucureștiului situată în apropierea Curții domnești.
La retragerea turcilor din București, în octombrie 1595, Sinan Pașa a prădat și a incendiat orașul.
Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meșteșugarilor se grupează pe ulițe separate: Șelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani etc.
În 1679 este menționată funcționarea unei fabrici de postav. În același an, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază prima școală românească, Școala Domnească de la Mănăstirea Sf.Sava din București și începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în vestul capitalei.
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în 1689, austriecii intră în București și, vorbind despre această perioadă, cronicarul Radu Popescu spune „însă răutăți ce s-au făcut într-o lună, ce au șezut, limbă nu poate să spuie: bătăi, cazne, legături; egumenii și unii boiari legați cu ștreanguri de gât, pentru făină și orz, și carne și altele ca acestea nenumărate”.
În 1692, voievodul poruncește construirea unui drum, Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei de astăzi), care să lege curtea cu moșia de la Mogoșoaia. Spătarul Mihai Cantacuzino, fratele domnului Șerban Cantacuzino, a fondat Spitalul Colțea în 1695, a început construirea bisericii Colțea iar în 1699, în nord-estul orașului ridică Biserica Fundenii Doamnei.
În timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, Bucureștiul este ocupat de trupele imperiului rus de două ori.
Prima perioadă de ocupație și administrație militară rusă începe în 1769, când domnitorul Grigore III Ghica este îndepărtat și durează până în primăvara anului 1770.
A doua ocupație a rușilor are loc în noiembrie 1770 și se întinde pe o perioadă de cinci ani.
La 24 ianuarie 1859, în urma dublei alegeri ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza se realizează de fapt unirea Principatelor.
Noul domnitor este întâmpinat cu entuziasm la 29 ianuarie 1859 de bucureșteni. La sfârșitul anului 1859, Mihail Kogălniceanu susține ideea ca București să devină capitală a Principatelor, motivând prin faptul că țările europene și Turcia considerau Bucureștiul drept capitală, aici erau reședințele consulatelor străine, începuse deja transportarea arhivelor cancelariilor de la Iași către București.
Noul statut de capitală a României a adus orașului București un ritm rapid de dezvoltare sub toate aspectele: străzile din oraș se pavează cu granit, piatră cioplită și piatră de râu, se construiesc trotuare pietonale pe străzile principale, se amenajează grădina botanică, se înființează gimnaziile Lazăr și Matei Basarab, Universitatea din București, Școala de Belle-Arte, se amenajează noi piețe și grădini publice, se construiește prima linie de cale ferată dintre București și Giurgiu, se pune piatra de temelie a Azilului Elena Doamna pentru fete orfane.
Se înființează noi societăți: Societatea Română de Științe (1862), Societatea română de arme, gimnastică și dare la semn (17 mai 1862) – prima asociație sportivă din România, Direcția Centrală a Poștelor (4 august 1862), Societatea pentru învățătura poporului român (1866), Societatea Literară Română (13 aprilie 1866) – care devine din august 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879 Academia Română, Societatea de științe fizico-naturale (1868), Filarmonica Română (11 mai 1868) – astăzi Filarmonica „George Enescu“- care își susține concertul inaugural la 27 decembrie 1868, Societatea de geografie (27 iunie 1875), Societatea Națională de Cruce Roșie a României (16 iunie 1876) etc.
Ocrotitorul Bucureştiului este Sfântul Dimitrie Cel Nou Basarabov, unul din reprezentanţii de seamă ai vieţii creştine, ale cărui moaşte sunt păstrate în Catedrala Patriarhală din Bucureşti.
Începuturile Bucureştiului sunt încă o enigmă ce nu a fost pe deplin rezolvată. Lipsa documentelor, dar şi amestecul dintre legendă şi adevăr istoric fac aproape imposibilă o abordare sigură a subiectului, iar toate ideile ce se pot formula cu privire la începuturile cele mai vechi ale oraşului rămân doar la stadiul de teorii şi speculaţii.
Cu siguranţă, pe viitor, apariţia documentelor va rezolva această problemă a istoriografiei româneşti.
Pe langa autobuzele turistice in Capitala vor aparea autobuze culturale.
Primarul general, Gabriela Firea a discutat cu ministrul culturii, Lucian Romascanu despre oportunitatea infiintarii unei linii speciale RATB care sa aiba statii in apropierea obiectivelor culturale importante din Capitala, cum ar fi teatre, muzee sau alte institutii de cultura.
Cei doi oficiali au mai abordat si posibilitatea preluarii de catre municipalitate a fostelor cinematografe si gradini de vara in vederea reabilitarii si modernizarii lor.
Multe dintre cladirile care gazduiau fostele cinematografe au disparut iar altele sunt intr-o stare avansata de degradare.
Gabriela Firea a mai spus ca Politia locala a Capitalei a inceput o actiune de verificare a cladirilor monument istoric acoperite de mesh-uri in vederea dezafectarii acestora.
Peste tot în lume, în marile orașe, fie că e vorba despre Paris, Londra, Berlin sau Moscova, transportul subteran este varianta rapidă, pentru că nu există ambuteiaje, ca la suprafață, economică, pentru că are o capacitate mare de transport, și nepoluantă. Așa că și londonezii și parizienii și moscovitii au dezvoltat, încă de acum 100 de ani, sisteme de transport subteran pe câte trei niveluri, ale căror magistrale se întind ca niște plase de păianjen, acoperind complet orașele respective și ajungând chiar până în „comunele” din suburbii.
La noi, metroul abia a început să se dezvolte cu 30-35 de ani în urmă și totul merge mult mai greu. Și nu mă refer aici la magistrala M5, al cărui prim tronson Eroilor-Drumul Taberei a fost, din nou amânat, pentru 2019, în timp ce de tronsonul spre Universitate nici nu se poate vorbi, pentru că utilajele de săpat, Sfânta Varvara și Sfânta Paraschiva au fost scoase din galerii, cu prețul încă unor copaci tăiați degeaba, în Parcul Eroilor. Nu vorbesc nici despre magistralele către Aeroportul Henry Coandă sau spre Rahova, care rămân doar niște scenarii de filme sience-fiction, din ciclul Star Wars.
Vorbesc despre faptul că, după ani lungi de chinuri, pentru locuitorii din Bucureștii Noi, Metrorex-ul a reușit, în sfârșit, să pună în funcțiune ultimele două stații ale magistralei M4, începute, deja, de pe vremea lui Ceaușescu. Bucurie mare pentru cei care locuiesc dincolo de Bazilescu, ultima stație de metrou de pe M4, până acum două săptămâni, pentru că oamenii au fost privați, pe toată durata anilor de construcție, și de tramvaiul 24, singurul care le asigura o legătură directă cu centrul. Numai că, după inaugurarea celor două stații, „Laminorului,” și „Străulești” timpii de așteptare au crescut. Dacă ajungi în stație după plecarea unui metrou, nu ai nici o șansă să mai vezi altul în direcția dorită decât cel mai devreme peste 8 minute. Dar poți să aștepți și 10-15 minute, chiar și la orele de vârf. Asta în vreme ce la Paris, Londra sau chiar la Moscova intervalul de succedare al trenurilor este de un minut. Desigur, explicația este simplă, după darea în folosință a celor două noi stații, M4 este deservită de aceleași câteva garnituri de tren, vechi, obosite și murdare, ca și până acum. În schimb, a crescut simțitor numărul de călători, fiindcă s-au adăugat toți cei care locuiesc dincolo de Bazilescu și navetiștii care vin dinspre Mogoșoaia.
Deci, cum rămâne cu acel mijloc de transport minunat, care asigură o capacitate mare de transport, alternativă viabilă, rapidă și comodă la traficul infernal de la suprafață?
La ora 6 în Bucureşti, cerul era senin şi se înregistrau 23 de grade Celsius.
În Capitală canicula se va instala după-amiază, când temperatura maximã se va situa în jurul valorii de 36 de grade.
Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat.
Presiunea atmosferica este de 755 mmHg
Vremea se menține deosebit de caldă şi în Dobrogea, cu maxime termice de 29 de grade Celsius, ușor mai scăzute pe litoral. Vântul va sufla slab, pâna la moderat.
Temperatura apei mării oscilează între 22 și 24 de grade Celsius.
Canicula, anunțată de meteorologi pentru zilele următoare, în Capitală, a mobilizat primăriile de sectoare.
Bucureștenii care trec prin sectorul 1, pot lua apă plată de la instituțiile subordonate autorității locale.
În sectorul 3, Direcția de Asistență Socială pune la dispoziția locuitorilor Capitalei, șapte puncte de prim ajutor.
Acestea vor funcționa, în zilele următoare, la centrele de îngrijire „Clubul Seniorilor”, „Floarea Speranței”, „Casa Max”, la Complexul de servicii sociale de urgență, la Complexul multifuncțional „Tabita”, la Centrul de recuperare pentru persoane adulte „Căuzași” și la Complexul de servicii „Casa Noastră”.
În aceste puncte, cetățenii vor beneficia de apă, consultații medicale primare, adică măsurarea indicelui glicemic și a tensiunii arteriale, dar și de intervenții specializate ale echipajelor SMURD și de la Ambulanță, în cazul în care va fi nevoie.
Punctele de prim ajutor din sectorul 3 vor fi deschise între orele 8:00 și 16:30.
Pentru cazurile de urgență, cetățenii pot apela numerele de telefon 021/ 9543, sau 0372.030.805 /806/ 807/ 808/ 809.
Primăria sectorului 4 anunță că oamenii fără adăpost vor fi luați de pe străzi și internați în centre sociale, însă numai în urma consimțământului în scris al acestora.
Cetățenii care au cunoștință despre existența unor astfel de cazuri pot suna gratuit la numerele de telefon 0800.030.445 și 0800.030.444.
În plus, asistenții sociali din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 4, dar și polițiștii locali au drept sarcină să monitorizeze această zonă administrativă, pentru a identifica și sprijini persoanele fără adăpost.
De asemenea, în câteva intersecții intens circulate din sectorul 4, se distribuie apă către populație.
Și Primăria sectorului 5 a anunțat că se va distribui apă plată cetățenilor în principalele centre comerciale, în marile intersecții din această zonă administrativă, precum și la sediile instituțiilor subordonate autorității locale.
Aceste măsuri de protejare a populației pe timp de caniculă, luate de primăriile sectoarelor Capitalei, se adaugă celor întreprinse de Primăria Generală, care a amplasat corturi în zonele centrale ale orașului.
Acestea au aer condiționat, dozatoare de apă și truse de prim ajutor.
Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare Cod Portocaliu de caniculă și disconfort termic, valabilă mâine și poimâine în București și în alte șase județe din sudul țării. În Capitală, temperaturile maxime vor urca până la 38 de grade.
RADET cere majorarea tarifelor cu 10% pentru consumatorii casnici şi 21 de procente pentru consumatorii noncasnici. Primarul Sorin Oprescu spune că analizează posibilitatea de a subvenţiona această majorare.
Este vorba despre un proiect de hotărâre care se află în momentul de faţă în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei. Practic, pentru bucureşteanul de rând ar însemna o creştere a preţului gigacaloriei de la 320 de lei cu aproximaţie, cât este în momentul de faţă, până la peste 350 de lei din luna octombrie sau noiembrie. Nu este deocamdată stabilit cu exactitate.
În următoarele 30 de zile acest proiect va rămâne în dezbatere şi în toată această perioadă la nivelul Primăriei Capitalei se va discuta cu experţi. În plus, primarul Sorin Oprescu analizează posibilitatea de a subvenţiona această majorarea a preţului gigacaloriei cel puţin pentru bucureştenii de rând, dar, ceilalţi români ar putea să suporte din buzunarul propriu această creştere de peste 20%. În ceea ce îi priveşte pe operatorii economici, pentru că de fiecare dată când a crescut căldura şi aceştia au trebuit să plătească în plus, s-a reflectat şi în preţurile practicate de ei.
Pasajele de la Unirii, Victoriei si Mărăşeşti au fost inundate în urma ploilor torenţiale de duminică dimineata, iar pe mai multe străzi s-a circulat cu dificultate.
Pe Soseaua Colentina, de exemplu, poliţiştii au fost nevoiţi să devieze circulatia din cauza apei care a inundat soseaua, iar la intersectia Mihai Bravu apa aproape că intra in masini.
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a intervenit pentru extragerea apei din locuinţe şi pentru degajarea copacilor căzuţi pe strada sau pe autoturisme.
In judetul Ilfov mai multe beciuri au fost inundate, iar acoperisul unei case a fost smuls de vântul puternic.
Furtuna a afectat si circulatia feroviara.
Mai multe trenuri care veneau si plecau dinspre Bucuresti Nord au avut intarzieri de pana la o ora din cauza unei caderi de tensiune in zona Peris.
Trenurile aflate pe traseu au fost oprite temporar.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
