Procurorii D.I.I.C.OT – Serviciul Teritorial Cluj şi poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca solicită sprijinul cetăţenilor în identificarea unor persoane care ar fi efectuat tranzacţii frauduloase cu carduri bancare.
În perioada octombrie – decembrie 2014, prin accesarea ilegală a sistemelor informatice şi efectuarea unor operaţiuni financiare frauduloase, doi bărbați ar fi cauzat un prejudiciu de peste 7.000 de lei, în dauna a două părţi vătămate, din Cluj-Napoca.
Pentru identificarea celor în cauză şi, implicit, pentru soluţionarea favorabilă a cauzelor, solicităm sprijinul cetăţenilor care pot oferi informaţii utile.
Persoanele care pot furniza informaţii cu privire la identitatea persoanelor, sunt rugate să apeleze numărul unic de urgenţă 112.
Promovate cu insistenta in toata lumea si pe toate caile posibile, din motivul perfect intemeiat ca sunt mult mai rapide si mai comode, platile online sunt, totusi, mult mai riscante decat cele cu bani lichizi, sau cu POS-urile.
Conform site-ului EurActiv.ro, care citeaza cel mai recent raport al Bancii Centrale Europene (BCE), cele mai frecvente fraude cu carduri bancare sunt cele la platile online, acolo unde nu este necesara prezenta fizica a cardului ci se solicita doar informatiile de pe acesta.
Conform celui de-al patrulea raport al BCE privind fraudarea carduri, in 2013 valoarea totală a fraudei a scăzut pentru canalele de tranzacționare ATM și POS, dar a crescut pentru plățile online (Card-Not-Present – CNP).
Fraudarea plăților online a crescut cu 21%, si reprezinta in prezent 66% din totalul pierderilor din fraudarea cardurilor emise în interiorul zonei unice de plăți în euro (Single Euro Payments Area – SEPA).
Valoarea totală a fraudelor cu carduri emise în interiorul SEPA în 2013 a fost de 1,44 miliarde de euro.
EurActiv.ro afirma ca ne putem aștepta la creșterea în continuare a tranzacțiilor frauduloase de plăți online deoarece au fost sporite măsurile de securitate pentru platile facute cu cardul fizic.
Scăderea fraudelor la ATM și POS a fost în principal rezultatul unei scăderi a nivelului produselor contrafăcute și, din punct de vedere geografic, datorită scăderii tranzacțiilor frauduloase transfrontaliere din cadrul SEPA.
Altfel spus, masurile din ce in ce mai eficiente prin care ATM-urile si POS-urile detecteaza cardurile false i-au determinat pe hackeri sa exploateze slabiciunile mediului online.
Există astfel argumente solide pentru adoptarea rapidă de măsuri de securitate mai eficiente pentru a proteja tranzacțiile fără card, adauga EurActiv.ro.
Iniţial, SEPA corespundea unui spaţiu geografic format din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Monaco.
În prezent, SEPA include 34 de state din Europa dar şi teritorii situate în afara Uniunii Europene.
