La final de an, vă aducem povestea elevei Casia Grigore, de la Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir.
Casia este elevă militar, sportivă de performanță, dar cu toate acestea își dorește ca într-o zi să-i calce pe urme tatălui ei, care activează la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova.
Vladimir Grigore, tatăl Casiei, i-a insuflat fiicei sale acest microb al uniformei de militar, fiind o moștenire ce a fost predată din tată în fiu, în cazul familiei lor…
Casia și Vladimir Grigore
Plutonier adjutant Vladimir Grigore: Copilul tău e acolo, știe ce are de făcut și se descurcă. Emoții am de fiecare dată când o văd îmbrăcată militar!
În aceste zile privim cu încredere spre viitor. Tinerii au nevoie de modele, iar părinții sunt primii și cei mai importanți eroi. Și suntem întotdeauna mândri când tinerii își depășesc mentorii.
Tată și fiică formează o echipă, iar a face o lume mai bună este modul lor de viața. O poveste frumoasă ca o zi de sărbătoare!
Publicat de Gabriel Stan,
29 octombrie 2021, 11:53
Colonel Neculai Nuțu, Șef birou instrucție de zbor și parașutare FAC/JTAC în cadrul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale are o experiență extrem de vastă, fiind unul dintre cei mai experimentați parașutiști din cadrul FOS.
Colonelul Neculai Nuțu are peste 1.600 de salturi executate cu 15 complete diferite de parașutare, din 11 tipuri de aeronave.
Acesta a fost decorat în 2019 cu Emblema de Onoare a Armatei României și a primit Certificatul Record Național pentru “Cel mai mare steag național aeropurtat”, de 800 de metri pătrați, în cadrul unui miting aeronautic organizat pe aerodromul din Tecuci, dintr-o aeronavă de timp C27J Spartan.
Ciprian Panga (reporter): Domnule colonel când v-ați început cariera de parașutist?
Colonel Neculai Nuțu:Am început-o în anul 1995, practic atunci când eram în anul 3 ca student militar în cadrul Institutului Național de Infanterie și Chimie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
Ulterior, după anul 1996, când am absolvit, am fost repartizat în garnizoana Câmpia Turzii unde am început să îmi desăvârșesc pregătirea ca parașutist militar.
Ciprian Panga (reporter): Cum ați început? Pe ce tip de parașută și pe ce săriți acum?
Colonel Neculai Nuțu:În 1995 am început pe completul de parașute BG7, BG3M, la vechea și marea școală a parașutismului militar românesc, în Crângul Buzăului; de atunci și până în zilele noastre am ajuns să sar cu peste 15 tipuri de parașute, de fabricație românească sau internațională, din peste 11 tipuri de aeronave.
Ciprian Panga (reporter): Câte salturi aveți acum?
Colonel Neculai Nuțu: Peste 1650 de salturi; și cu categoria aripă și cu categoria rotundă.
Ciprian Panga (reporter): Și acum ce ați învățat dumneavoastră în toți anii aceștia de carieră dați mai departe. Sunteți încadrat la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale, ce presupune funcția dumneavoastră?
Colonel Neculai Nuțu:Legat de tot ce am învățat, în primul rând vreau să le mulțumesc tuturor celor de la care am învățat. Și cea mai mare mândrie a mea este că tot ce am învățat am posibilitatea să transmit, să-i învăț pe alții și sunt foarte încântat și onorat să văd că, în acest moment, am militari instruiți de mine care sunt mult mai buni decât mine și au atins mult mai multe performanțe.
În cadrul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, mă ocup de pregătirea, instruirea, ridicarea nivelului de pregătire al militarilor din forțele pentru operații speciale și a celor din structurile cu care cooperăm, naționale și internaționale.
Ciprian Panga (reporter): Puteți să îmi dați un exemplu de un moment mai tensionat, mai dificil de la salturi?
Colonel Neculai Nuțu: Momente mai dificile sunt când ți se întâmplă, din nefericire, câte un accident – mai faci o entorsă, mai faci o fractură, important e să ai răbdare să te recuperezi și o reiei de unde ai rămas, conștientizezi ce ai greșit, repari și mergi mai departe.
Ciprian Panga (reporter): Cât de important este psihicul pentru un parașutist?
Colonel Neculai Nuțu: Foarte important, cel mai important, nu ai cum să faci asta dacă nu ai un psihic foarte sănătos.
Ciprian Panga (reporter): Credeți că există teama aia de a ieși din avion?
Colonel Neculai Nuțu:Întotdeauna există dar trebuie să o controlezi, întotdeauna, absolut de fiecare dată.
Nu neapărat teama de a ieși din avion, dar parașutistul, de când pleacă spre aerodrom sau, și cu o seară înainte, se gândește „Ok, mâine zbor, ce trebuie să fac? Să dorm 8 ore, să mă hrănesc, să mă hidratez, să am echipamentul la mine”.
Pe timpul echipării cu parașuta deja începe și își reamintește procedurile, trebuie să controlez asta, fiecare își controlează parașuta individual atunci când o pregătește, după care este un alt coleg care face controlul tehnic la parașute, deci se controlează unii pe alții.
Pe timpul zborului, pe traiect, deseori vezi colegii că dau mărunt din buze. Ce spun? trebuie să fac aia, mai spun un Tatăl nostru, fiecare în credința lui; în momentul în care se ridică și ajungem pe direcția de lansare la înălțimea prestabilită, toți sunt numai un zâmbet, se vede bucuria din sufletul lor de a sări din avion, de a controla parașuta și de a veni în siguranță la sol.
Nu se vede niciodată unul să sară încruntat, speriat din avion și întotdeauna, după o aterizare, toți mai vor.
Ciprian Panga (reporter): Văd pe șapca dumneavoastră „Moșu”. Îmi puteți spune de unde vi se trage, dacă are legătură cu parașutiștii sau nu?
Colonel Neculai Nuțu:La mine Moșu a apărut în anul 1992, când am ales eu și mi-am dorit să devin ofițer în Armata României, mergând la Institut, la Sibiu, eram cu patru ani mai mare decât colegii mei.
Fusesem militar în termen, am prins revoluția din 1989, apoi am lucrat militar angajat pe bază de contract, clar că aveam oarece experiență în plus față de colegii mei, care majoritatea erau veniți din licee, 18 ani, eu eram cel mai bătrân.
Și la un moment dat, la o activitate de rutină, am spus unui coleg „Măi, uite, eu cred că lucrurile trebuie făcute altfel de cum v-ați organizat voi”.
La care colegul, sătul așa un pic de sfaturile mele, zice „Mai lasă-mă, bă, moșule” și mi-a rămas Moșu. N-a avut legătură cu parașutiștii, acum are.
Ciprian Panga (reporter): Sunt foarte mulți oameni care au trecut prin mâna dumneavoastră și dacă îi întrebi cine i-a învățat tainele parașutismului nu o să spună niciodată Colonelul Nuțu, o să spună Moșu. Vă mulțumesc mult de tot și succes în toată cariera dumneavoastră.
Colonel Neculai Nuțu:Și eu vă mulțumesc din suflet.
Interviul a fost realizat de Ciprian Panga, de la Jurnal Militar Brașov.
Sursă foto: MApN.ro, Facebook MApN și Facebook Forțele pentru Operații Speciale Române.
Johnny Depp va fi recompensat cu Premio Donostia pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastián (Zinemaldia), din nordul Spaniei. Acesta se va desfăşura în perioada 17 – 25 septembrie.
Actorul american revine anul acesta pentru a primit trofeul pe 22 septembrie la sala Kursaal.
Prin această distincţie, organizatorii recompensează cariera acestui actor care cuprinde trei nominalizări la Oscar şi care a câştigat un Glob de Aur, printre multe alte premii, care a fost văzut în peste 90 de producţii audio-vizuale şi a produs peste zece filme, inclusiv recentul ‘Minamata’, de Andrew Levitas.
Johnny Depp a regizat scurtmetraje şi a realizat şi scris lungmetrajul ‘The Brave’ din 1997, care l-a avut în distribuţie pe legendarul Marlon Brando.
A debutat pe marile ecrane ca victimă a lui Freddy Krueger în ‘A Nightmare on Elm Street’ din 1984 când avea doar 21 de ani.
Depp a interpretat roluri de scriitori, poliţişti, sau de agenţi infiltraţi, dar întotdeauna inadaptaţi alături de colegi de platou precum Marlon Brando, Faye Dunaway, Jerry Lewis, Penelope Cruz, Helena Bonham Carter, Javier Bardem, Kate Winslet, Mark Rylance sau Dustin Hoffman.
Va fi cea de-a treia vizită a lui Johnny Depp la Festival.
Meseria de profesor este a doua cea mai respectată profesie în România.
Potrivit unui studiu, de profil, deşi este respectată, aceasta NU este una dintre cele mai căutate cariere.
În plus, doar unul din patru părinţi şi-ar încuraja copiii să devină profesori.
Mai mult, conform studiului, chiar şi în cazul adulţilor, respectul pentru profesia de dascăl se măsoară în funcţie de vârstă. Astfel, românii de peste 45 de ani pun pe primul loc această profesie – în proporţie de 25% – spre deosebire de o pondere de numai 10%, în cazul celor care au între 18 şi 35 de ani. De asemenea, respectul pentru această profesie este dublu în oraşele mici şi în mediul rural, prin comparaþie cu Bucureştiul (20% versus 10%).
Acelaşi studiu mai arată că pe primul loc este clasată meseria de medic.
În ordine mai sunt respectate ocupaţiile de cercetător, preot, avocat, inginer, contabil şi economist.
Datele au fost obtinute în perioada 25 – 30 septembrie 2015.
Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 511 persoane cu vârste cuprinse între 18 si 65 de ani.
Determinarea unui tânăr de a-şi urma visul, în ciuda unor condiţii dificile, i-a dat o nouă şansă de a studia designul vestimentar în Timişoara, la Universitatea de Vest.
Ionuţ Piscureanu este tânărul de 18 ani care se află în perioada în care îşi „schiţează” viaţa şi cariera. A creionat sute modele de haine iar acum încearcă să dea viaţă visului de a deveni designer vestimentar. Provine dintr-o familie numeroasă, cu o situaţie financiară precară. Nu a reuşit să ocupe unul dintre locurile bugetate de la Facultatea de Arte şi Design chiar dacă s-a pregătit cum a putut pentru admitere:
Totul a pornit de la pasiunea cu deseul. Îmi plăcea să desenez de când eram mic și am mers în direcția asta. Am lucrat schițe de modă, m-am pregătit așa cum am putut, am mers la Palatul Copiilor, am muncit acasă eu zic suficient, însă rezultatul nu a fost așa.
După ce o publicaţie gorjeană i-a prezentat situaţia, conducerea Universităţii de Vest a decis să îi acorde o şansă. Rectorul UVT, Marilen Pirtea:
Văzând dorința lui de a fi studentul nostru, Universitatea de Vest din Timișoara a decis, prin intermediul fundației universității să-i acorde o bursă care să acopere integral taxa de școlarizare și cazarea gratuită în cămin pentru anul universitar care urmează.
Ionuţ este hotărât să demonstreze că investiţia în el va fi una profitabilă:
Eu va trebui să am un job pe timpul facultății, dată fiind situația mea. Încerc să îmi găsesc insporație din cât mai multe lucruri, obiecte, ființe, orice opate reprezenta ceva pentru mine și îl pot creiona. Nu pot să spun unde m-aș vedea, dar sunt sigur că în domeniul modei, pentru că acesta a fost unul dintre factorii care m-a făcut să aleg. Era unul dintre puținele lucruri și era cel pus la inimă pe care l-aș face în viitor, domeniul în care m-aș vedea profesând.
Universitatea de Vest din Timişoara are în plan crearea unui sistem de burse pentru asemenea situaţii, pentru susţinerea celor care pot face performanţă, burse care să intre în vigoare din anul universitar 2016-2017.
Peste 3.400 de oportunităţi de carieră vor fi disponibile la Târgul de carieră ‘Angajatori de TOP’, care va avea loc pe 17-18 octombrie la Sala Palatului din Bucureşti.
100 de angajatori, 200 de specialişti HR, peste 3.400 de oportunităţi de carieră şi 15.000 de vizitatori sunt cifrele care definesc ediţia din această toamnă a Târgului Angajatori de TOP. În plus, pe parcursul evenimentului vizitatorii au ocazia să participe la 30 de workshop-uri şi conferinţe, dedicate candidaţilor cu diferite niveluri de experienţă.
Oferta joburilor este variată şi acoperă oportunităţi în departamente precum: Dezvoltare Software (13%), Securitate IT (1%), Suport Tehnic (10%), Contabilitate (4%), Achiziţii (2%), Relaţii cu Clienţii (24%), Bancar (13%), Vânzări (15%), Inginerie (4%), Resurse Umane (2%), Consultanţă (4%), Telecom (5%), Educaţie (1%), Marketing (2%).
În ceea ce priveşte tipurile de oportunităţi deschise, reiese că 50% dintre joburi sunt pentru candidaţi cu 1-5 ani experienţă, 44% joburi şi programe adresate studenţilor şi persoanelor cu 0-1 ani experienţă, iar 6% poziţii adresate persoanelor cu peste 5 ani experienţă.
Universitatea Maritimă din Constanţa a lansat un proiect prin care 200 de studenţi şi 60 de elevi care se pregătesc în acest domeniu vor fi consiliaţi pentru organizarea carierei profesionale
Elevii şi studenţii vor beneficia de stagii de pregătire practică şi vor participa la vizite de studiu la organizaţiile şi firmele care i-ar putea angaja, precum şantierele navale din Dobrogea.
Rectorul UMC, Cornel Panait:
Pe lângă UMC, în proiect sunt implicate şi colegiile tehnice de Marină din Constanţa şi Tulcea.
Finanţarea, de două milioane de lei, este asigurată din fonduri europene.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.