Consiliul Competitivitate al UE a evaluat realizările Celui de-al Șaptelea Program Cadru pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iunie 2016, 10:30

Consiliul Competitivitate întrunit la sfârşitul săptămânii trecute a luat decizii importante pentru maximizarea impactului cercetării şi inovării asupra economiei şi a societăţii în ansamblul ei. S-a reafirmat nevoia şi efectele pozitive ale investiţiilor în cunoaştere.

După cum a subliniat Sander Dekker, secretar de stat pentru educaţie, cultură şi ştiinţă al guvernului olandez, evaluarea Celui de-al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică a demonstrat că fiecare euro investit în cercetare a generat rezultate în valoare de 11 euro prin inovaţii, tehnologii sau produse noi.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:

PC7 a generat peste 170.000 de publicaţii care la rândul lor au stat la baza a 1700 de patente. Sub aspectul rezultatelor economice se estimează o creştere anuală în jur de 20 de miliarde de euro pe un interval de 25 de ani.

De program au beneficiat în aceeaşi măsură societatea şi cetăţenii, PC7 întrunind proiecte cu un larg spectru de tematici: de la tratarea diabetului şi a bolii Alzheimer până la robotică sau energiile regenerabile.”

În cadrul Consiliului Competitivitate a existat un consens deplin privind necesitatea unor reglementări mai deschise, mai prietenoase ca şi precondiţie a inovării. În această idee s-au lansat aşa-zisele Pacturi pentru Inovare. Acestea sintetizează modul în care am vrea să funcţioneze Europa: culegând şi diseminând cele mai bune practici în beneficiul tuturor – sublinia comisarul Carlos Moedas.

„Vom persevera cu ideea Consiliului Inovare. Am început să clădim această concepţie de jos în sus, lansând un apel pentru sugestii pe tot cuprinsul Europei. Am fost surprinşi în mod plăcut de receptivitatea şi angajamentul tuturor părţilor implicate. Ne-au parvenit peste o mie de idei şi mai bine de o sută de documentaţii complete referitor la ceea ce s-ar dori ca acest Consiliu Inovare să fie.”

La finalul unei dezbateri privind subiectul fierbinte al ştiinţei deschise, s-a căzut de acord asupra deciziei ca din 2020 toate publicaţiile ştiinţifice să devină accesibile în mod liber. La ora actuală rezultatele cercetărilor finanţate din bani publici nu sunt accesibile persoanelor din afara universităţilor. Din această cauză profesori, medici sau antreprenori sunt lipsiţi de informaţii preţioase, care ar putea fi absolut esenţiale în munca lor, iar universităţile la rândul lor trebuie să investească sume substanţiale în abonamente. Ştiinţa deschisă înlătură barierele din jurul instituţiilor de învăţământ superior, asigurând beneficii maxime societăţii de pe urma rezultatelor cercetării – sintetiza conceptul secretarul de stat Sander Dekke.

Primari ai marilor orașe din Europa entuziasmați să afle câștigătorul titlului de Capitală Europeană a Inovării

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 aprilie 2016, 10:40

Primari ai marilor orașe din Europa, dar și arhitecți care au imaginat proiecte capabile să dezvolte aglomerările urbane au așteptat, entuziasmați, să afle câștigătorul titlului de Capitală Europeană a Inovării.

Acesta a fost dezvăluit vineri, 8 aprilie, într-o ceremonie desfășurată la sediul Comitetului Regiunilor din Bruxelles.

Pentru doi ani de acum încolo, Amsterdam este capitala inovării, acest oraș fiind ales, în cadrul unei competiții strânse cu alte 8 orașe, de un juriu  format din experți independenți.

Proiectul prezentat de capitala Olandei a fost preferat datorită viziunii holistice a inovării privind patru domenii ale vieții urbane: guvernarea, economia, incluziunea socială și calitatea vieții.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, știință și inovare, cel care a înmânat premiul câștigătorilor, consideră inovarea cea mai importantă soluție pentru dezvoltare:

“Inovarea este singura cale de a îmbunătăți viața locuitorilor; este singura modalitate prin care poți ridica nivelul calității, prin care poți crea noi companii care vor aduce noi locuri de muncă, iar acestea vor fi mai bune pentru oameni. Deci inovarea este calea prin care, de fapt, obții dezvoltarea, locuri de muncă și, în final, o Europă mai bună!”

Premiul Capitala Europeană a Inovării include suma de 950 000 euro, bani ce vor fi folosiți de Amsterdam pentru a intensifica și a extinde acțiunile în  acest domeniu.

Alte două orașe, Torino și Paris, s-au clasat pe podium, urmând să primească premii în valoare de 100 000, respectiv 50 000 de euro.

Ministrii cercetarii din tarile Uniunii europene s-au reunit la Bruxelles la Consiliul pentru competitivitate

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 decembrie 2015, 09:30

Ei au discutat despre cum se pot coagula si valorifica legaturile dintre invatamantul superior si cercetare si au schimbat opinii referitor la un fond european dedicat investitiilor strategice care sa stimuleze cercetarea si inovarea.

Prioritatile zonei europene de cercetare au fost definite in 2o12 si presupun ca oamenii de stiinta, informatiile stiintifice si tehnologia sa circule liber in spatiul european, inseamna sisteme de cercetare publice nationale mai eficiente, imbunatatirea coperarii transnationale si a competitivitatii si egalitatea de gen.

Marc Hansen, secretarul de stat luxemburghez pentru invatamant superior si cercetare si presedintele in exercitiu al Consiliului spune ca principiile de baza enuntate in codul european de conduita pentru integritatea cercetarii au fost adoptate si ca acum ele trebuie implementate de statele membre.

La randul sau comisarul european pentru cercetare, stiinta si inovare, Carlos Moedas apreciaza ca s-a vorbit destul si multa vreme despre egalitatea de gen in domeniu si ca este timpul ca lucrurile sa se schimbe iar Comisia europeana a fost intr-adevar in avangarda cand a decis ca proportia femeilor in randul comisiilor sale de evaluare si a grupurilor de experti sa fie de 4o de procente.

Si refugiatii pot fi cooptati in proiecte de cercetare si exista posibilitatea contactarii lor online: „refugiatii care sunt cercetatori, care in acest moment pot lua legatura cu institutiile care au locuri de munca disponibile sau programe de pregatire, care ii pot aduce laolalta si gasi metode de a-i integra pe acesti savanti care, unii din ei sunt cercetatori, au diplome universitare.. ne face placere sa anuntam ca avem 18 refugiati inregistrati ca cercetatori si 217 slujbe vacante”

Summit privind bioeconomia desfăşurat timp de două zile la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2015, 09:20

Reprezentanți ai instituțiilor europene, ai industriei, ai societății civile şi ai comunității științifice, dar şi producători din agricultură, silvicultură și sectoarele maritime s-au reunit timp de două zile la Bruxelles în cadrul unui summit privind bioeconomia, progresele înregistrate până în prezent şi susţinerea investițiilor în acest domeniu. Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa detaliază.

Comisia Europeană solicită mai multe investiţii în bioeconomie, având în vedere că populația este într-o continuă creştere, iar resursele naturale sunt finite. Prin urmare, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile. O mai mare utilizare a acestora nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să facem cât mai repede tranziția de la o societate bazată pe combustibili fosili la o societate bazată pe soluții ecologice, având ca motor cercetarea și inovarea, este de părere comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas. Bioeconomia are un potenţial enorm, poate contribui la crearea de locuri de muncă în special în mediul rural, la diversificarea surselor de energie şi creșterea PIB-ului, a mai spus Moedas în cadul summitului.

Să luăm exemplu Scoția, unde transformarea macroalgelor, algelor marine și deșeurilor industriale în produse chimice de mare valoare generează peste 250 de milioane de euro pentru economie. Sunt poveşti care demonstrează modul în care bioeconomia poate transforma produsele noastre tradiţionale, povestiri care ne arată modul în care putem folosi de cercetarea și inovarea europeană pentru a optimiza sau crea noi procese de producție. Putem face mult mai mult decât pur și simplu să producem, să folosim și să aruncăm. Este minunat să vedem că Planul de Investiții extrem de ambițios al Comisiei Europene face deja progrese concrete. Multe dintre aceste investiţii au devenit deja realitate.

Comisarul european, Carlos Moedas a mai afirmat că ş-ar dori să vadă nu doar un proiect, ci un întreg portofoliu de proiecte. La rândul său, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan a spus că Europa este lider în dezvoltarea bioeconomiei, dar concurența și interesul în acest domeniu continuă să crească în întreaga lume.

Ambiţiile mari solicită investiții mai mari. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a decis să dubleze alocarea bugetară pentru a ajunge la 3,6 miliarde euro pentru cercetarea agricolă în cadrul programului nostru pilot Orizont 2020.
Programul pentru 2016-2017 pe care le-am publicat în octombrie este un pas promițător și ambițios înainte, cu un buget de peste 586 milioane de euro pentru investiți în cercetare de interes pentru agricultură, silvicultură, produse alimentare și non-alimentare. Vom investi o sumă fără precedent 431 milioane de euro în domeniul securității alimentare durabile. Vom investi, de asemenea, 128 de milioane de euro în cadrul programului de renaştere rurală pentru a spori creșterea economică și crearea locurilor de muncă în zonele rurale, noi modalități de a face afaceri, precum și consolidarea sistemelor de inovație și educație. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene este unul dintre instrumentele cele mai puternice de investiții, cu aproximativ 100 de miliarde de euro pentru perioada 2014- 2020

Uniunea Europeană va investi 16 miliarde de euro în cercetare şi inovare în următorii doi ani

Publicat de Monica Slavici, 20 octombrie 2015, 10:00

Comisia Europeană va stimula competitivitatea prin investirea a aproape 16 miliarde de euro în perioada 2016-2017 în cercetare şi inovare în cadrul programului Orizont 2020. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare ştiinţă şi inovare:
„Prima prioritate a preşedintelui Juncker au fost întotdeauna locurile de muncă, investiţiile şi creşterea economică. Tocmai în acest scop vom aloca 2 miliarde de euro întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu demult anunţam împreună cu colega mea Corina Creţu lansarea a ceea ce noi am numit „marca de excelenţă”, etichetă menită să faciliteze conlucrarea programului Orizont 2020 şi a fondurilor structurale. Este vorba de un instrument creat să propulseze pe o traiectorie „VIP”proiecte, care deşi nu sunt finanţate prin Orizont 2020, sunt foarte bune şi merită a fi realizate cu utilizarea unor fonduri structurale. Noi am ales instrumentul pentru IMM-uri pentru că este unul simplu. Multă lume se gândeşte la Comisia Europeană şi programele sale, ca fiind birocratice. Instrumentul pentru IMM-uri este un excelent contraexemplu! Dacă ai o idee bună în Europa, completează 10 pagini cu aceasta şi poţi primi 50.000 de euro pentru punerea ei în practică! „
Noul program de lucru alocă aproximativ 140 de milioane de euro proiectelor legate de internetul obiectelor, 200 de milioane pentru domeniul uniunii energetice, 700 de milioane pentru eficienţă energetică şi tehnologii cu emisie redusă de carbon.
Carlos Moedas:
„Urmează unul din cele mai importante feluri ale meniului nostru ştiinţific european: Consiliul European pentru Cercetare. Unii îi spun mini-premiile Nobel. Pentru că oamenii de ştiinţă care trec prin Consiliul European pentru Cercetare îşi schimbă viaţa în mult mai bine! Pătrund într-un club deosebit de exclusiv al excelenţei în domeniul cercetării. În perspectiva anului 2016 vom avea în jur de 1000 de granturi C.E.C şi 10.000 de burse de cercetare Marie Curie, deosebit de importante pentru viitor.”
Programul va sprijini de asemenea modernizarea industriei producătoare europene cu 1 miliard de euro iar economia circulară cu 670 de milioane. Vor exista alocări inclusiv pentru cercetare în domeniul securităţii frontierelor sau impactului fluxurilor migratorii asupra Europei.
Programul Uniunii Europene de finanţare a cercetării şi inovării Orizont 2020 a fost lansat la 1 ianuarie 2014. Pe parcursul a şapte ani, se vor investi 77 de miliarde de euro în proiecte de cercetare şi inovare pentru a sprijini competitivitatea economică a Europei şi pentru a extinde frontierele cunoaşterii umane.

Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a anunțat granturi în valoare de 1,67 miliarde de euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2015, 09:30

Un prim apel pentru proiecte, intitulat „Starting Grants” și având o valoare de 485 milioane de euro, a fost publicat la finalul lunii iulie.

Această schemă de finanțare se adresează tuturor cercetătorilor care au între 2 și 7 ani de experiență, după obținerea diplomei de doctor, și un profil științific promițător. Cei interesați se pot înscrie în competiție până la data de 17 noiembrie 2015. Comisarul European pentru Cercetare, Inovare și Știință – Carlos Moedas aflat la întrunirea de celebrarea a grantului numărul 5.000, descrie întîlnirile pe care le are în mod obișnuit cu oameni de știință.

Ceea ce ne oferă structura de construcție a viitorului nu este capitalul forței de muncă. Blocurile cu care construim viitorul sunt formate din materie, energie și informație. Și asta este ceea ce faceți dumneavoastră într-un fel pe care-l consider unic. Mulți dintre dumneavoasră, și m-am întîlnit cu numeroși beneficiari ai granturilor Consiliului European pentru Cercetare, mă privesc cu entuziasm și spun, uitați, chestiunea e că putem face absolut orice ne dorim! Putem să îmbrățișăm și să urmăm pasiunea noastră! Pentru că vă urmăriți pasiunea creați diferența care face diferența! Nu vă este teamă de imposibil și cred că ADN-ul Consiliului European pentru Cercetare este exact acesta: oameni care pot ignora în mod inteligent imposibilul ceea ce le permite să transforme imposibilul în posibil.

Înființat în 2007 de către Comisia Europeană, Consiliul European pentru Cercetare este prima organizație europeană de finanțare a cercetării. În fiecare an, Consiliul îi selectează și finanțează pe cei mai buni cercetători care derulează un proiect  științific în Europa. Competițiile sunt deschise pentru cercetători de orice naționalitate, vârstă sau domeniu de specializare, inclusiv științe umane și sociale. Raluca Cibu Buzac președintele Asociației de Inovare și Transformare Tehnologică, Tehimpuls, asociație coordonată de Agenția Regională de Dezvoltare Vest apreciază că programul ”Starting Grants” este o inițiativă ce se adresează și cercetătorilor din regiunea Vest a României.

La Tehimpuls avem acum în derulare un proiect prin care acordăm granturi de 10.000 de euro pentru un număr de produse inovative generate din firme, din universități sau institute de cercetare și, de asemenea, în subsidiar, acordăm pachete de consultanță pentru comercializarea rezultatelor inovării în piață (tot legat de aceste granturi). În consecință, aș zice că atîta vreme cît acest program al Comisiei Europene este promovat cît mai extins pe teritoriu Uniunii Europene el va avea succes. Dat fiind că la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest am lucrat la o strategie de inovare regională și la o strategie de specializare inteligentă, considerăm că, clar, este logic ca acest program să aibă un mare succes pentru că se adresează unei zone cu un foarte mare potențial chiar și în regiunea vest.

Următorul apel pentru proiecte va debuta la 15 octombrie 2015. Intitulat „Proof of Concept”, acesta se va adresa cercetătorilor care au derulat deja proiecte finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare și doresc să continue să exploreze potențialul inovator al ideilor lor.

Comerţ dincolo de graniţe. Concurent la nivel global. Ce poate face UE pentru tine

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2015, 11:26

„Comerţ dincolo de graniţe. Concurent la nivel global. Ce poate face Uniunea Europeană pentru tine” Acesta a fost titlul sub care s-au desfăşurat discuţiile în prima zi a întâlnirii, dedicată miniştrilor responsabili de domeniul economiei.

Acestea s-au concentrat asupra beneficiilor pe care le-ar aduce reguli coerente şi bine gândite aplicate de către companiile europene care acum trebuie să se adapteze la 28 de legislaţii diferite.

Comisarul European resonsabil pentru Piața internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bienkowska, a spus că pentru a avea servicii de înaltă calitate, Europa, cea mai mare zonă economică la nivel mondial, cu 500 milioane de cetăţeni, trebuie să se bazeze pe industrie, pe mână de lucru calificată şi pe competenţe. Ea a arătat că fiecare stat membru este important:

Este foarte clar că ar trebui să ne concentrăm în fiecare stat membru pe reforme structural, şi din perspectiva Comisiei de asemenea pe datele şi indicatorii micro economici pe care îi avem.

Ieri a fost rândul miniştrilor responsabili de cercetare să discute temele care îi preocupă.

Accentul a fost pus pe integritatea cercetării, pe inovaţie şi pe egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, mai ales în posturi de conducere.

Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare

Fără egalitate de gen nu vom fi capabili să ne ridicăm la standardele mondiale.Avem nevoie de egalitate între femei şi bărbaţi pentru a genera cea mai bună cercetare.

Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare

A avut loc cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2015, 07:00

Săptămîna trecută a avut loc la Bruxelles cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă.

Peste 900 de experţi de pe-ntregul continent au participat la dezbaterile având ca temă modalităţile de pregătire şi reacţie comună la calamităţile naturale sau cauzate de om.

Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Forumul European de Protecţie Civilă este un eveniment bianual. Tema centrală a ediţiei actuale a fost sintetizată în două cuvinte cheie: „parteneriat şi inovare”.

Organizatorii s-au folosit de ocazie inclusiv pentru a publica rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru referitor la protecţia civilă. Conform acestuia aproape 90% din cetăţenii Uniunii sunt în favoarea unei politici comune în acest domeniu, având în vedere caracterul transfrontalier al atât de multor dezastre şi calamităţi. Aproape acelaşi procent s-a declarat în favoarea principiului ca UE să acorde ajutor oricărei ţări din lume lovite de un dezastru.

Cetăţenii Europei sunt de acord în privinţa necesităţii coordinării acţiunilor UE în ceea ce priveşte dezastrele, considerând că această modalitate este mai eficientă decât acţiunile individuale ale oricărei dintre ţări. Consecinţele deazastrelor afectează în mod frecvent mai multe ţări în acelaşi timp. Suntem hotărâţi să conlucrăm în continuare pentru a ne pune la punct prevenţia şi a ne perfecţiona pregătirea

spunea comisarul UE pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

Un aport deosebit în elaborea noilor procedee de minimizare a riscurilor şi de limitare a consecinţelor îl au cercetarea şi inovarea, puncte forte ale Uniunii Europene.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:

Coordonarea eficientă şi planificarea prevenţiei, a intervenţiei în cazul dezastrelor este responsabilitatea fiecăruia. Dar este în mod clar responsabilitatea acelor naţiuni, care sunt cele mai bine echipate, care pot lucra efectiv pentru reducerea riscurilor, care pot orienta şi salva în caz de nevoie! Un anume grad de risc va exista întotdeauna. Acest grad poate fi chiar ridicat câteodata. Dar la nivelul Uniunii Europene, la nivel internaţional trebuie să punem la punct metode şi căi practice de coordonare a cercetării în domeniul reducerii riscurilor, a prevenirii dezastrelor.

Europa are deja contribuţii majore în acest domeniu, a ţinut să accentueze comisarul Carlos Moedas, care a dat ca exemplu programul Copernicus şi sistemul de avertizare timpurie în caz de cutremur EU REAKT.

Programul Copernicus, ochii Europei aţintiti asupra Pământului evoluează la ora actuală de la un program de cercetare spre unul activ pe teren. Sistemul său de Management al Urgenţelor a fost activat de cutremurul devastator din Nepal, furnizând hărţi de referinţă echipelor internaţionale de salvare chiar a doua zi!

Un exemplu interesant este şi proiectul EU REAKT, al cărui sistem permite localizarea în doar 2 minute a oricărei activităţi seismice, zonele în care seismul s-a resimţit, unde s-au putut înregistra pagube, în care ar putea fi nevoie de ajutor.

Mecanismul UE de protecţie civilă – cadrul comun de răspuns coordonat la urgenţe – a stat la baza a peste 200 de acţiuni europene de ajutorare din 2001 şi până-n prezent, inclusiv după recentul seism din Nepal.

În ciuda mediului economic nefavorabil, competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 decembrie 2014, 07:30

În ciuda mediului economic nefavorabil investiții în cercetare și dezvoltare pentru competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut în anul 2013. Datele sunt prezentate de Comisia Europeană în Tabloul de bord al UE privind investițiile realizate de sectorul industrial în cercetare și dezvoltare („EU Industrial R&D Investment Scoreboard”). Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Ţări precum Irlanda, Italia şi Spania au depăşit media din Uniunea Europeană la investiţiile în domeniul ştiinţei, al cercetării şi inovării. În general, în anul trecut, investițiile în cercetare și dezvoltare ale societăților cu sediul în UE au crescut cu 2,6% dar această creștere a fost inferioară celei înregistrate în anul anterior (6,8%) și mediei mondiale pe 2013 (4,9%), precum și ratei atinse de societățile cu sediul în SUA (5%) și Japonia (5,5%). Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat:

Făcînd o comparaţie cu firmele din Statele Unite vedem că acolo se investeşte mai mult în domeniile de cercetare, că activează mai intens în domeniul cercetării şi al dezvoltării. Ce înseamnă, de fapt, să activezi mai intens în cercetare dezvoltare. Înseamnă că sînt companii care au un beneficiu mai marer şi un risc mai mare. Vorbim despre domenii farmaceutice, bio-tehnologii, industriile care se bazează pe inteligenţă. Aşadar, obiectivul pentru Europa este să avenseze mai mult pe teritoriul economiei bazată pe cunoştinţe. Şi dacă afacem asta atunci putem să îi ajungem din urmă.

În parteneriatul public- privat, deocamdată, Uniunea Europeană pare a fi într-o cursă în care se străduieşte să ajungă din urmă alte state precum Jponia, Coreea de Sud ori Statele Unite, a mai spus comisarul Carlos Moedas care ne anunţă reacţia Comisiei Europene:

Cred că planul de investiţii care a fost lansat este concentrat pe stimularea investiţiilor private, capacitate de influenţare şi de a avea mai multe proiecte riscante. Şi, dacă avem mai mult risc avem, cu siguranţă, mai multe beneficii şi un potenţial mult mai mare în ceea ce priveşte cunoştinţele. Iar dacă vom avea mai multe beneficii putem crea, de fapt, mai multă bunăstare, şi mai multe locuri de muncă. Cercetarea ştiinţifică şi inovarea sînt exemple excepţionale în acest sens. Am avut proiecte precum „pachetul de inovare” care erau capabile să stimuleze investiţia privată. Investiţia pe care o numim „pachetul de investiţie în inovaţie” este un pachet care avea 8 miliarde din banii publicii şi activa pînă la 22 miliarde din banii privaţi. În acestă linie de gîndire vă spun că sînt foarte încîntat, că cercetarea şi dezvoltarea că este un instrument extrem de util pentru noi europenii pentru ca să găsim îmbinarea fericită în acest triunghi între responsabilitate fiscală, reformele corecte şi investiţii. Acesta este lucrul de care avem nevoie pentru viitor.

Planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Comisie și de Banca Europeană de Investiții va contribui la creșterea investițiilor private în proiecte cu riscuri mai ridicate, de aceste investiții beneficiind sectorul cercetării și dezvoltării din întreaga Europă.