Succesiuni transfrontaliere mai simple

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2015, 10:45

Începând cu data de 17 august, în spaţiul comunitar a intrat în vigoare regulamentul privind succesiunile. Acesta este menit să reducă dificultățile juridice întâmpinate în cazul decesului unui membru de familie care deține bunuri în altă stat membru Uniunii Europene. Care vor fi efectele acestui regulament, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Efectele acestui regulament au fost subliniate de comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, care a specificat că de acum înainte gestionarea succesiunilor și testamentelor cu implicații transfrontaliere va fi mai rapidă și mai puțin costisitoare. Cetățenii care își redactează testamentul pot alege ca legislația propriei țări să se aplice asupra întregii averi deținute, chiar dacă trăiesc în alt stat membru și au bunuri sau proprietăți în diferite țări. Acest lucru va aduce liniște în suflet și stabilitate legală unui număr de aproximativ 450 de mii de familii europene implicate, în fiecare an, în proceduri transfrontaliere. Rezultatul final îl reprezintă proceduri mai rapide și mai ieftine, ce aduc economii de timp și bani cetățenilor europeni când vine vorba de taxele legale.

Regulamentul prevede și introducerea unui certificat european de moștenitor. Iată cum se poate intra în posesia acestuia.

Certificatul European de moștenitor este emis la cererea oricărei persoane interesate. Solicitanți pot fi moștenitorii, executorii testamentari, legatarii sau administratorii patrimoniului succesoral. Cererea formulată va fi practic, completarea unui formular tip, după modelul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Aceasta cerere conține informații cu privire la defunct, solicitant, alți posibili beneficiari, eventuale legate testamentare ale autorului succesiunii și dacă există declarații de acceptare sau renunțare la moșteniri. Toate aceste informații vor trebui să fie însoțite de documente doveditoare în original sau copii legalizate. Cererea, va fi primită de autoritatea competentă spre soluționarea moștenirii care va proceda la verificarea îndeplinirii criteriilor privind competența teritorială şi verificarea privind formularea unei alte eventuale solicitări similare, care vizează aceeași moștenire în alt stat membru sau în același stat cu autoritatea în cauză. În plus, cererea va fi înregistrată în Registrul European al Cauzelor Succesorale, unde va fi alcătuit dosarul succesoral privind defunctul. Autoritatea competentă va acorda termene şi va obține acordul tuturor celor implicaţi cu privire la elementele cerute spre a fi certificate, în scopul emiterii certificatului de moștenitor. Acesta va permite celor ce îl dețin să își demonstreze statutul și să își exercite drepturile pe întreg teritoriul comunitar.

Singurele state membre care fac excepție de la aplicarea noilor norme sunt Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în rest, succesiunile transfrontaliere vor deveni mult mai simple.

A fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 09:30

Recent a fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, care va stimula inovarea și spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării, va îmbunătăți conectivitatea și va sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Ce proiecte va susţine acest program, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia, precum și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). Moldova și Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate

Programul transnațional pentru regiunea Dunării se bazează pe patru priorități tematice:

O regiune a Dunării inovatoare și responsabilă din punct de vedere social, iar aici vorbim de promovarea inovării, a transferului de cunoștințe și a spiritului antreprenorial;

O regiune a Dunării ecologică: conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării;

O regiune a Dunării mai bine conectată și mai responsabilă din punct de vedere energetic: dezvoltarea unor sisteme de transport sigure și durabile, promovarea eficienței energetice;

O regiune a Dunării bine guvernată: oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și îmbunătățirea cadrelor juridice și de politici pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi măsurile privind piața forței de muncă, sistemele de educație sau schimbările demografice.

De menţionat că Biroul pentru planificare economică națională din Budapesta a fost desemnat drept autoritate de management a programului transnațional pentru regiunea Dunării, iar activitățile partenerilor de proiect vor fi cofinanțate până la un plafon de 84%.

UE va investi peste 202 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și 19,8 milioane de euro din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) în proiecte transnaționale din zona bazinului Dunării.

A.C.Primul apel de propuneri în cadrul „Programului de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării” va fi lansat în toamna anului 2015, iar evenimentul de lansare va avea loc pe 23 și 24 septembrie, la Budapesta.

Romania primeste 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:30 / actualizat: 20 august 2015, 7:06

România va primi un ajutor de 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma aprobării Deciziei Comisiei de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a propus acordarea acestui ajutor încă din luna aprilie a acestui an, când a fost transmisă această propunere celor două instituții europene. Către cine se îndreaptă acest ajutor, ne spune responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Acest ajutor financiar va sprijini populația afectată de inundațiile produse în primăvara şi vara anului trecut. Prima inundație, din mai 2014, a afectat 30 de județe din România și a distrus rețele vitale de transport, apă, energie și telecomunicații, precum și case și ferme. Cetățenii au trebuit să fie evacuați și fermierii au pierdut recolte și animale. Multe școli, spitale, clădiri publice și bunuri culturale au fost inundate. În lunile iulie și august 2014, precipitațiile abundente, inundațiile și alunecările de teren au afectat din nou peste 126.000 de locuitori din cinci județe ale regiunii Olteniei, în sud-vestul României. Aceste inundații devastatoare au provocat incertitudine și teamă cu privire la viitorul fermierilor care și-au pierdut întreaga producție. Tot din acest motiv, copiii nu au mai putut merge la școală și sute de familii și-au văzut locuințele distruse. Pentru toți acești oameni care au arătat atât de mult curaj, autoritățile au luat o decizie înțeleaptă: au apelat la solidaritatea europeană.  Cine poate apela la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ne spune tot dna Carmen Oprescu Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarității în caz de nevoie. Ajutorul financiar acordat din acest Fond va sprijini comunitățile, contribuind la acoperirea costurilor operațiunilor de recuperare, precum și la acoperirea parțială a costurilor de salubrizare a zonelor afectate, de refacere a infrastructurii și restabilire a serviciilor. Din păcate, un dezastru sau o situație de criză pot apărea în orice moment. Nu putem întotdeauna preveni astfel de situații dramatice, însă ne putem pregăti, putem reduce pagubele și, cel mai important, putem crește siguranța cetățenilor noștri. Din acest motiv politicile de gestionare a riscurilor și dezastrelor sunt atât de importante.

Toate acestea constituie motive pentru multe dintre programele co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 – 2020, care își propun să investească în prevenirea inundațiilor și reducerea impactului schimbărilor climatice, acțiuni pentru care există o nevoie stringentă, după cum a subliniat comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Comisia Europeană doreşte să îmbunătățească serviciile media audiovizuale

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:10

Ca și alte bunuri și servicii, producțiile mass-media audiovizuale sunt reglementate de anumite norme europene care le garantează circulația liberă și echitabilă pe piața unică europeană.

Tocmai din acest motiv, Comisia Europeană dorește să afle opiniile tuturor părților interesate – actorii din audiovizual, organizațiile publice , organizațiile de consumatori, ascultători și telespectatori – cu privire la cadrul actual de reglementare din peisajul european audiovizual şi cum ajungem din punct de vedere legislativ în era digitală la cea mai potrivită formulă din domeniul audiovizual. Care au fost temele lansate pe 6 iulie spre consultare publică aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Comisia Europeană doreşte să îmbunătățească Directiva privind serviciile media audiovizuale. În consecinţă, şi-a propus să afle opiniile tuturor celor implicaţi cu privire la cadrul actual de reglementare, aşa că invită europenii să răspundă la mai multe întrebări:

• Cât de bine crezi că funcţionează actualul cadru audiovizual ? Cum ar trebui îmbunătățit?
• Ce roluri și responsabilități trebuie să-şi asume televiziunile, furnizorii de servicii de internet, operatorii de telecomunicații şi toţi ceilalţi actori din piaţa audiovizuală?
• Cum putem proteja cel mai bine telespectatorii (în special copiii), cum putem promova operele europene și accesul la informație, cum trebuie reglementată publicitatea pe internet şi cea din audiovizual?

Pe lângă acestea, mai sunt şi alte întrebări, toate adresate cu scopul de a propune anul viitor o revizuire a Directivei privind serviciile media din audiovizual. Această consultare este deschisă până la 30 septembrie şi face parte din strategia digitală de pe piața unică, vizând o experiență concretă și un feedback pertinent de la părțile interesate. Consultarea publică este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Actuala Directivă a fost adoptată în 2010 şi prevede norme privind problemele, rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor de pe piață, promovarea operelor europene, publicitatea și protecția minorilor. Comisia va examina dacă sistemul actual ar trebui să fie adaptat şi va lua în considerare dacă domeniul său actual ar trebui să fie extins, astfel încât să se aplice unor noi servicii și unor noi jucători care sunt, deocamdată, în afara definiției de „servicii media audiovizuale”.

Trebuie subliniat că regulamentul din sectorul audiovizual are un impact direct asupra cetățenilor și întreprinderilor. Adică, privim sau doar ascultăm conținutul audiovizual pentru a obține informații sau pentru divertisment în fiecare zi, iar prin acest conținut suntem expuși și provocaţi să interacționăm cu idei creative ale Europei, ale diversității sale culturale – idei care transmit seturi de valori. Pe de altă parte, întregul conţinut audiovizual poate reprezenta o provocare pentru drepturile consumatorilor.

Aceasta nu este prima dată când Comisia Europeană pune în discuţie publică aspecte legate de audiovizual. În 2013, Comisia Europeană a lansat Cartea Verde, intitulată „Pregătirea convergenţei depline a lumii audiovizualului: creștere economică, creaţie și valori”.