Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Incident aviatic deasupra Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 16:01

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Incident aviatic petrecut marți deasupra Mării Negre, soldat cu prăbușirea unei drone americane MQ-9 Reaper.

Potrivit reprezentanților Armatei Statelor Unite, un avion de vânătoare rusesc Suhoi-27 a lovit elicea unei drone de supraveghere care executa operațiuni de rutină în spațiul aerian internațional, făcând-o să se prăbușească în Marea Neagră.

Deși au mai existat și în trecut astfel de interceptări, manevra aeronavei rusești a fost catalogată de Casa Albă drept nesigură și neprofesionistă.

Aeronavele americane efectuează în mod obișnuit zboruri deasupra teritoriului suveran european și în spațiul aerian internațional, în conformitate cu legile naționale și internaționale aplicabile, pentru a consolida apărarea și securitatea colectivă europeană, mai precizează Comandamentul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa.

Donald Trump limbaj dur la adresa liderului nord-coreean, Kim Jong Un

Publicat de adinaiftime, 8 noiembrie 2017, 16:00

Președintele american, Donald Trump, l-a avertizat pe liderul nord-coreean, Kim Jong Un, cã armele nucleare nu îi vor spori siguranța ci, din contrã, îi pun în pericol regimul. „Nu ne subestimați și nu ne puneți la încercare” i-a transmis Trump regimului de la Fenian într-un discurs pe care l-a susținut în parlamentul sud-coreean.

Reuters noteazã cã liderul de la Casa Albã revine la un limbaj dur cu privire la Coreea de Nord la doar o zi dupã ce pãrea cã renunțã la retorica belicoasã și se arãtase gata sã ajungã la un acord cu Fenianul. Situația în peninsula coreeanã s-a tensionat în contextul în care guvernul comunist din nord a continuat sã își testeze arsenalul nuclear și balistic în ciuda sancțiunilor Consiliului de Securitate al ONU.

Criza nord-coreeanã reprezintã, de altfel, una dintre principalele teme de discuție în cadrul turneului asiatic al lui Donald Trump care, dupã opriri în Japonia și Coreea de Sud, se va deplasa astãzi în China.

Casa Albă: Statele Unite NU au declarat război Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 26 septembrie 2017, 17:30

Casa Albă a comunicat că Statele Unite nu au declarat război Coreei de Nord, informează agențiile de presă internaționale.

Purtătoarea de cuvânt a președinției americane, Sarah Sanders, a afirmat: „Nu am declarat război Coreei de Nord. Sincer, sugestia respectivă este absurdă”.

Ministrul nord-coreean de externe, Ri Yong-Ho, susținuse ieri, la New York, că președintele american Donald Trump a declarat război țării sale.

El a adăugat că „Din moment ce Statele Unite au declarat război țării noastre, avem tot dreptul de a lua contramăsuri, inclusiv doborârea de bombardiere strategice americane, chiar și atunci când acestea nu se află în spațiul nostru aerian”.

Sanders a replicat indirect, arătând că „niciodată nu este bine pentru o țară să doboare un avion al altei țări în spațiul aerian internațional”.

Prima doamna – printre morcovi si spanac

Publicat de adinaiftime, 24 septembrie 2017, 08:00

Melania Trump a facu primii pasi in gradina de legume a Casei Albe.
Imbracata intr-o camasa in carouri, blugi si bascheti, prima doamna a plantat si recoltat- intre altele: rucola, salata verde, ridichi, morcovi, napi si spanac.
Sotia presedintelui Donald Trump a fost insotita de 10 fete si baieti carora le-a multumit pentru ajutor.
Doamna Trump i-a incurajat pe vizitatorii de o zi ai gradinii de legume de la Casa Alba sa invete, in aer liber, cat este de important sa mancam produse bune pentru sanatate, descoperind in acelasi timp Casa Alba si istoria ei.
Melania continua astfel o initiativa lansata de fosta prima doamna, Michelle Obama, care s-a implicat intr-o campanie nationala de lupta impotriva obezitatii infantile, un pericol major de sanatate publica in Statele Unite.

Coreea de Nord a reușit sã construiascã o bombã cu hidrogen

Publicat de adinaiftime, 3 septembrie 2017, 19:58

Coreea de Nord a anunțat cã a reușit sã construiascã o bombã cu hidrogen, care poate fi instalatã pe noua rachetã balisticã intercontinentalã, de care dispune regimul comunist.

Liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, a vizitat, în aceastã dimineațã, obiectivul industrial, unde a fost creatã bomba termonuclearã de putere foarte mare, și a declarat cã toate componentele au fost 100 la sutã fabricate în țarã.

Imediat dupã apariția acestei informații, președintele american, Donald Trump, și premierul japonez, Shinzo Abe, au vorbit la telefon despre amenințarea tot mai mare pe care o reprezintã Coreea de Nord pentru pacea în lume, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Cei doi lideri au reafirmat importanța unei cooperãri mai strânse între Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, pentru a contracara agresiunile nordului comunist – scrie Agenția France Presse.

Doi celebri jurnalisti sustin ca sunt amenintati de Casa Alba din cauza ca il critica pe Trump

Publicat de adinaiftime, 2 iulie 2017, 20:00

Donald Trump intretine, cu doi jurnalisti americani, o disputa demna de un scenariu de film.

Presedintele l-a numit pe prezentatorul matinalului de la MSNBC „nebun”, iar pe colega lui, Mika Brzezinski,”proasta ca o piatra”. Vorbind tot de ea, seful de la Casa Alba a scris zilele trecute pe Twitter ca „sangera rau din cauza unui lifting”. Declaratia a fost socotita misogina si criticata dur, inclusiv de republicani.

Desi a refuzat sa le raspunda jurnalistilor care il intrebau daca isi va cere scuze, Donald Trump nu a abandonat subiectul. „Nebunul de Joe Scarborough si Mika aia proasta ca o piatra nu sunt oameni rai, dar emisiunea lor cu ratinguri slabe e dominata de sefii de la NBC. Pacat!”, a scris Trump pe Twitter.

La randul lor, cei doi prezentatori spun ca – in primavara – au primit amenintari de la Casa Alba.

Joe Scarborough: „Am primit un telefon in care ni se spunea ca National Enquirer va publica un articol negativ despre noi. Ne-au spus ca, daca il sunam pe presedinte si ne cerem scuze pentru ce am spus despre el, atunci el va lua telefonul si va „omori” povestea. Trei persoane de la varful administratiei prezidentiale m-au sunat.”

Articolul, care sustinea ca prezentatorii ar avea o aventura si isi insala partenerii, a fost publicat luna trecuta. Cei doi au negat povestea, iar Mika Brzezinski s-a plans ca jurnalistii de la National Enquirer i-au hartuit familia. „Mi-au sunat copiii. Mi-au sunat prietenii apropiati.”

Donald Trump este amic cu directorul companiei care detine National Enquirer, una dintre extrem de putinele publicatii prietenoase. Prin urmare, Casa Alba sustine ca prezentatorii au cautat ajutorul presedintelui, in speranta ca acesta isi va folosi influenta astfel incat articolul sa nu fie publicat.

Trump a spus ca jurnalistii s-ar fi invitat la resortul lui din Florida. „Mika sangera rau din cauza unui lifting. I-am refuzat!”, a scris presedintele pe Twitter. Prezentatorul sustine insa ca lucrurile au stat altfel si ca are dovezi ca angajati ai Casei Albe l-au sunat si i-au trimis mesaje, cu propuneri si amenintari, doar-doar, va renunta la criticile privind administratia Trump, declara stirileprotv.ro

Trump a amenințat și Coreea de Nord, și cea de Sud, cu ocazia întâlnirii cu președintele de la Seul

Publicat de adinaiftime, 2 iulie 2017, 09:00

Noul presedinte al Coreei de Sud a fost ultima tinta a stilului diplomatic direct al liderului de la Casa Alba.

Presedintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat vineri dupa-amiaza un apel pentru un raspuns hotarat fata de regimul nord-coreean, in urma discutiilor purtare la Casa Alba cu presedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, transmite Reuters. In timpul intalnirii dintre cei doi lideri, liderul american a atras atentia asupra importantei aliantei, dar a lansat critici dure cu privire la cheltuielile militare si la schimburile comerciale ale Seulului.

”Impreuna, ne confruntam cu amenintarea regimului nesabuit si brutal din Coreea de Nord. Programele nucleare si balistice ale regimului au nevoie de un raspuns hotarat”, a declarat presedintele Trump.

‘Rabdarea strategica fata de regimul nord-coreean s-a incheiat. Sincer, rabdarea s-a terminat’, a declarat Trump din gradina Casei Albe, in prezenta lui Moon Jae-In. Anterior, cu ocazia primirii lui Moon in Biroul Oval, Trump declarase ca ‘vom discuta numeroasele optiuni de care dispunem’ cu privire la Coreea de Nord, fara a face alte precizari.

De asemenea, Trump a anuntat ca cele doua state colaboreaza pentru a-si proteja cetatenii de amenintarea reprezentata de Phenian. Presedintele Moon a precizat ca Trump si-a ales drept prioritate in acest mandat problema Coreei de Nord.

”Atat eu, cat si presedintele Trump, am cazut de acord ca doar o securitate puternica ne poate aduce pace adevarata. Amenintarea si provocarea regimului nord-coreean va fi intampinata de un raspuns sever. LIderii nostri vor impune atat sanctiuni, cat si dialog, intr-o abordare cuprinzatoare si in etape”, a declarat Moon.

Presedintele Trump a vorbit in termeni duri despre dezechilibrele comerciale si a amenintar ca va rupe un acord comercial semnat in urma cu cinci ani de de catre Barack Obama. ”Vom face mai multe pentru a elimina barierele comertului reciproc si accesului la piete”, a precizat liderul de la Casa Alba.

De asemenea, miliardarul american a a vorbit si despre impartirea echitabila a costurilor de Aparare intre Statele Unite si Coreea de Sud. Moon a insistat ca a purtat o discutie sincera si lunga, iar intalnirea a reprezentat o oportunitate uriasa pentru a adanci increderea si prietenia cu Trump.

Peste 190 de democrați din Congresul SUA i-au intentat un proces președintelui Donald Trump

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 19:00

Cel puțin 30 de senatori și 166 de congresmeni democrați i-au intentat miercuri un proces președintelui Statelor Unite, Donald Trump, la o instanță federală, sub acuzația că a încălcat Constituția acceptând bani de la guverne străine, prin firmele sale, fără acordul Congresului, transmite Reuters.

Din ianuarie, când Trump și-a început mandatul la Casa Albă, guverne ale altor țări au făcut plăți către cele câteva sute de firme ale președintelui. Conform Constituție, Trump ar fi trebuit să ceară acordul Congresului pentru fiecare astfel de plată — ceea ce nu a făcut.

Administrația prezidențială de la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii, dar a afirmat că interesele de afaceri ale lui Donald Trump nu contravin Constituției. Organizația Trump a anunțat că va dona Trezoreriei SUA profiturile obținute de la clienții care reprezintă alte țări, dar nu va cere unor astfel de clienți să se identifice. Departamentul Justiției a refuzat să comenteze.

Parlamentarii cer un ordin judecătoresc prin care Trump să fie obligat să ceară acordul Congresului înainte de a accepta bani din astfel de surse.

Congresmanul John Conyers, reclamantul principal din Camera Reprezentanților, a afirmat că „președintele Trump are conflicte de interese în cel puțin 25 de țări și se pare că își folosește președinția pentru a-și maximiza profiturile”.

UE salută decizia SUA de a lua măsuri împotriva amenințării schimbărilor climatice

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:30

Nu exista o provocare mai mare pentru viitorul nostru si al generatiilor viitoare ca amenintarea reprezentata de schimbarile climatice, a spus Obama cu ocazia prezentarii planului american pentru energie curata.

Statele unite isi propun sa reduca emisiile de carbon ale centralelor electrice cu 32 la suta pana in 2o3o comparativ cu nivelurile din 2oo5.

Uniunea europeana a salutat planul liderului de la Casa Alba si eforturile sincere de reducere a emisiilor prin vocea comisarului pentru comert, Cecilia Malmstrom

“Ne bucura anuntul facut de presedintele Obama, desigur asta e o problema careia si noi ii acordam o importanta deosebita si cu siguranta suntem de parere ca asta este o confirmare a angajamentului Statelor Unite dupa cum am vazut dar si al altor tari catre Paris”.(malmstrom)

Si Fondul Mondial pentru Natura a salutat planul Casei Albe si a spus ca noile reguli de limitare a emisiilor centralelor electrice pe baza de carbune întrec Uniunea Europeana în acest sector.

Anuntul intervine la mai putin de 6 luni pâna la conferinta de la Paris asupra climatului unde se asteapta ca 195 de tari sa se angajeze sa limiteze la maximum 2 grade Celsius cresterea temperaturii pe glob.