Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare MARIUS ŢEICU

Publicat de Bogdan Dragomir, 9 mai 2017, 08:55 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:21

Oameni (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) – interpretată de Aurelian Andreescu, de pe albumul „Chemarea dragostei” – C&P 2003 Radio România-Edit. Casa Radio.

*****

Aici puteţi asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene din data de 09.05.2017, invitat aniversat – Compozitorul MARIUS ŢEICU! O producţie 2017 – Radio România Regional, realizată de Bogdan Dragomir! Regia de emisie – Florin Bordeiaşu.

*****

Bun găsit tuturor, ascultaţi Radio România Regional, emisiunea MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE! Sunt Bogdan Dragomir, realizatorul acestui program şi împreună cu colegul meu, Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă invităm să ascultaţi o nouă ediţie specială a emisiunii, de această dată îi spunem cu drag LA MULŢI ANI compozitorului şi bunului nostru prieten, MARIUS ŢEICU! Ați ascultat la începutul acestei emisiuni piesa Oameni (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „Chemarea dragostei” editat în anul 2003 de Societatea Română de Radiodifuziune – Editura Casa Radio,  în interpretarea inegalabilă a marelui solist Aurelian Andreescu.

Vom încerca foarte pe scurt să ne oprim la reperele importante ale activităţii sale artistice, deşi este extrem de greu să faci un rezumat al unei cariere impresionante precum cea a muzicianului Marius Ţeicu.

Marius Țeicu s-a născut la 9 mai 1945, pe meleaguri cărăşene (Reşiţa) şi provine dintr-o familie de muzicieni profesionişti, foşti membri ai corului academic al Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara. A absolvit “Liceul de muzică” din Timișoara în 1963, la secția oboi-pian și Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București în 1968 la secția dirijat. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1974.   

Marius Ţeicu este un compozitor, solist vocal, instrumentist (pian, instrumente cu clape, oboi) orchestrator, dirijor și profesor de renume naţional şi internaţional. S-a lansat rapid şi cu mult succes în showbizul românesc, fie ca solist vocal în diverse trupe cu care a efectuat deplasări în peste 20 de ţări, fie în formula de trio, celebră în anii ’70, împreună cu Olimpia Panciu şi Mihai Constantinescu cu care a devenit o reală vedetă de televiziune. A pregătit, în calitate de profesor, generaţii întregi de muzicieni, îndeosebi solişti de muzică uşoară şi îi amintim aici pe Angela Similea, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu, Adrian Romcescu, Ioan Luchian Mihalea, Zoe Câmpeanu ș.a., absolvenţi ai Şc. Pop. De Artă din Bucureşti, dar şi pe studenţii săi de la Universitatea “Spiru Haret” – Monica Anghel, Laura Stoica, Anca Țurcașiu, Narcisa Suciu, Daniela Gheorfy, Paul Surugiu (“Fuego”), Manuela Fedorca. Însă cea mai importantă ramură a activităţii sale artistice a constituit-o creaţia componistică. Este autorul unui imens repertoriu de şlagăre (din totalul a peste 500 de compoziţii) precum Oameni, Trăiesc, Frumoasele duminici, O portocală, Ziua, ora, clipa, Un albastru infinit, Proverbe, Unde erai?, Dormeau pe-o frunză două stele, Dau viaţa mea pentru o iubire, Nu-mi lua iubirea dacă pleci, Te-aş alege din nou etc., marea lor majoritate fiind înregistrate sub propria-i baghetă dirijorală.

Nu-mi lua iubirea (Marius Ţeicu-Th. Popa Mazilu) interpretată de Angela Similea, de pe albumul “Chemarea dragostei” editat în 2003 de Radio România – Editura Casa Radio.

Frumoasele duminici (Marius Ţeicu–Angel Grigoriu) interpretată de duetul Olimpia Panciu şi Marius Ţeicu, ambele piese de pe albumul “Chemarea dragostei” editat în 2003 de Radio România – Editura Casa Radio.

Creația sa muzicală cuprinde un număr de peste cinci sute de melodii de muzică ușoară, majoritatea făcând parte din programele de Radio și de Televiziune, fiind editate pe CD-uri, casete audio sau discuri vinyl. A semnat partituri muzicale pentru filme artistice de lung metraj, filme muzicale, muzicaluri pentru copii și tineret, show-uri de televiziune, muzică pentru copii, spectacole de revistă, operetă, etc.

Marius Ţeicu a fost pianist şi vocalist în formaţia de muzică uşoară MODERN-GRUP din Bucureşti (1965-1972), apoi pianist-corepetitor la clasa de canto – muzică uşoară de la Şc. Populară de Artă din Bucureşti (1968-1974), şi după 1991, Lector la catedra de canto a Universităţii Ecologice dar şi la Facultatea de Teatru a Universităţii SPIRU HARET din Bucureşti.

cover1-1024×440 (revistamuzicala.radioromaniacultural.ro).600

A realizat emisiuni de radio şi televiziune, dar şi concerte şi spectacole de muzică uşoară. A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1973, 1976, 1979, 1981, 1992, 1995, 2002, 2005), Premiul III şi Premiul I (Marele Trofeu) la Concursul şi Festivalul de Muzică Uşoară de la Mamaia, Premiul internaţional al Cântecului pentru copii UNICEF (1982) şi Premiul internaţional GOLDEN-STAR de la Bucureşti (2001). Premiul de Excelență UCMR-ADA(Uniunii Compozitorilor și Asociația drepturilor de autor) pentru întreaga activitate în 2009. PREMIUL DE EXCELENȚĂ al Festivalului Mamaia pentru întreaga activitate în 2010. Premiul pentru spectacol musical “acordat de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România pentru Musicalul “O premieră furtunoasă” în 2011. Nu în ultimul rând, Compozitorul Marius Teicu a primit trofeul pentru intreaga activitate in cadrul celei de-a XIV-a editii a Galei Premiilor Muzicale Radio România în anul 2016.

Foto Marius Teicu – Premiile Radio Romania 2016 (foto by Alexandru Ciumpy Dolea)

Ca solist vocal a imprimat peste 40 de melodii, prezente la Radio, Televiziune sau pe CD-uri, casete si discuri. De asemenea, a susținut spectacole pe scenele din Germania, Polonia, SUA, Canada, Rusia, etc. În aceeași calitate de solist vocal, pianist și orchestrator a contribuit la realizarea show-urilor de Televiziune la care a scris muzica. În calitate de pianist a făcut parte din următoarele formații: “Dixi 67” , “Modern Group” , a cântat cu formaţia PERPETUUM MOBILE pe vaporul de croazieră EUROPE, vizitând 42 de ţări.

Unde erai?  (Marius Ţeicu/Saşa Georgescu) interpretată de duetul Corina Chiriac şi Marius Ţeicu de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio.

O portocală  (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) în interpretarea deosebită a regretatei soliste Anda Călugăreanu de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio!

Aici Radio România Regional, emisiunea Muzica Unei Generaţii Perene, astăzi am avut privilegiul de a-l aniversa pe calea undelor pe compozitorul Marius Ţeicu, un creator de şlagăre ale muzicii uşoare româneşti dar şi un maestru în şlefuirea artistică a vedetelor de ieri, de azi, dar şi de mâine!

La finalul emisiunii, ne luăm rămas bun de la dvs. dar vă invităm să accesați pagina noastră de internet www.www.radioromaniaregional.ro, acolo unde veți găsi informații detaliate și muzică pe toate gusturile!

Bogdan Dragomir – realizatorul emisiunii și Florin Bordeiașu – regizor de emisie vă doresc sănătate și toate gândurile bune oriunde vă aflați și vom încheia această ediție a emisiunii ascultând din creaţia compozitorului MARIUS ŢEICU – piesele „Dau viata mea (Marius Teicu/Eugen Rotaru) – interpreta Monica Anghel” de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio

şi Să ne reamintim (un potpuriu creat şi interpretat de Marius Ţeicu, de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio!

*****

Surse info: Ageţia de Presă RADOR, wikipedia.org.com, mariusteicu.ro, facebook.com/mariusteicu şi alte materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

9.000 de vizitatori la Târgul de carte GAUDEAMUS Litoral 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2015, 07:00

9.000 de cititori au vizitat ediţia din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus Litoral desfăşurat la Mamaia.
Conform tradiţiei, ultima zi a târgului a fost dedicată cu precădere câştigătorilor Trofeelor Gaudeamus, premiaţi în acordurile Fanfarei Forţelor Navale.

„Cea mai râvnită carte a târgului” a fost „Hoţul de cărţi” de Markus Zusak, apărută la editura RAO, iar marele premiu al Tombolei GAUDEAMUS, organizat pe baza buletinelor de vot ale publicului, a fost câştigat de Miruna Cobălaş din Constanţa.Ea va primi un zbor cu avionul cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc.

În cadrul proiectului „Cărţile se întorc acasă”, vizitatorii au donat circa 400 de volume pentru bibliotecile rurale din comunităţile sărace.Cărţile strânse la ediţia din acest an a Târgului Gaudeamus Litoral vor ajunge în biblioteca unei şcoli din comuna constănţeană Ciocîrlia.

Circa 400 de volume au fost donate de către vizitatori şi Editura Casa Radio în cadrul proiectului „Cărţile se întorc acasă”, campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor a unui fond de carte care are ca beneficiari biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere. Proiectul continuă o tradiţie care durează de la primele ediţii ale Târgului Internaţional GAUDEAMUS (Coşul Târgului) iar de la relansarea sa sub acest nume, în anul 2010, circa 115.000 de volume au îmbogăţit patrimoniul a peste 260 de biblioteci care nu au mai primit de
foarte mult timp fonduri pentru achiziţii. Volumele donate în acest an la GAUDEAMUS Litoral vor avea ca destinaţie biblioteca Şcolii generale nr. 1 din comuna Ciocîrlia, judeţul Constanţa.

Târgul GAUDEAMUS Litoral a încheiat Caravana GAUDEAMUS 2015 (după ediţiile de la Craiova, ClujNapoca şi Oradea) şi este evenimentul cu numărul 88 în seria Târgurilor GAUDEAMUS, iniţiate şi organizate de Radio România din 1994. Următorul târg din seria GAUDEAMUS va fi organizat în perioada 16 27 septembrie, la Bucureşti: Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară.

Un nou mall în Bucureşti?

Publicat de Mihaela Costache, 15 iulie 2015, 08:00

Cei care circulă prin zona Eroilor cunosc foarte bine clădirea uriașă, neterminată, care încă mai poartă numele de „Casa Radio”. Construită în 1986, clădirea era destinată, inițial, pentru a adăposti Muzeul Național de Istorie.
După 1990, imobilul a rămas neterminat și părăsit, până în 2003, când Guvernul României incheia primul contract de parteneriat public-privat destinat să asigure reconversia clădirii și a suprafeței de teren din jurul acesteia, în total circa 9 hectare. Statul român participa cu cladirea si terenul si urma să dețină 15% din viitoarea investiție, in timp ce partenerii privați urmau să dețină restul procentelor și să asigure fondurile necesare construcției.

Potrivit proiectului, a cărui documentație de urbanism (PUZ) a fost votată de către Consiliul General al Municipiului București, în anul 2009, suprafața construită a întregului complex ar fi de 600 de mii de metri pătrați și urmau a fi construite un mall cu o suprafață de 158 de mii de metri pătrați, clădiri de birouri însumând o suprafață de 140 mii de metri pătrați, un hipermarket de 11 mii de metri pătrați, un parc de distracții, un cazinou și cel mai mare și mai modern centru de conferințe din Europa. Tot în cadrul proiectului, trebuia construită și o zonă rezidențială. Întregul complex va dispune de o parcare de 4500 de locuri.

Până în 2009, dezvoltatorul proiectului, Plazza Centers, a executat o serie de demolări necesare, dar, apoi, lucrările s-au oprit. Cauza opririi lucrărilor a constituit-o atacarea în instanță de către Primăria Sectorului 1 și mai multe ONG-uri pentru protecția mediului și a patrimoniului a documentației de urbanism a proiectului. Principalele motive pentru care ONG-urile contestă proiectul sunt zona foarte aglomerată în care acesta ar urma să fie implementat și faptul că un perimetru construit atât de mare ar duce la creșterea nivelului pânzei freatice, care va inunda subsolurile cartierului de blocuri din zonă. În principal, însă, contestatarii susțin că zona Eroilor nu ar mai putea prelua și traficul suplimentar generat de către noul mall, clădirile de birouri, hipermarket și parcul de distracții.

În anul 2012, Primăria Sectorului 1 a renunțat la acțiunea împotriva Dâmbovița Center, iar Consiliul Local Sector 1 a adoptat un Plan de Urbanism de Detaliu pentru acest proiect imobiliar. Nu a fost emisă, însă, autorizația de construcție de către Primăria Sectorului 1. Lucrările au rămas blocate încă trei ani, din cauza crizei economice. Din aceeași cauză, dezvoltatorul proiectului a renunțat la construirea zonei rezidențiale, conform site-ului oficial al acestuia.

De circa două săptămâni, pe șantierul abandonat vreme de cinci ani, lucrurile par a începe să se miște, deși autorizația de construcție încă nu a fost obținută de către dezvoltator. Echipele de muncitori au început să reapară, însă, nu trebuie să ne așteptăm la deschiderea noului mall decât peste circa trei ani, conform site-ului oficial al Plazza Centers.

Autor: Mircea Apostolescu – Bucureşti FM

Editura Casa Radio, în finala Galei Industriei de Carte din România

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 12:15

Pentru al patrulea an consecutiv, Editura Casa Radio se află în finala Galei Industriei de Carte din România Bun de Tipar, un eveniment dedicat excelenţei editoriale şi promovării celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti.

Audiobook-urile Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin şi După melci de Ion Barbu au fost nominalizate la categoria Cea mai bună carte netipărită: Audiobook de juriul Galei Bun de Tipar, prezidat anul acesta de istoricul literar şi jurnalistul Mircea Vasilescu.

Audiobook-ul Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin dă voce unei mari scriitoare. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Între 1991-2002, a înregistrat pentru posteritate 27 de poeme, cărora li se adaugă poemul Patru fără un sfert de Virgil Mazilescu, în aceeaşi rostire impresionantă a Marianei Marin, precum şi un extras din interviul difuzat în emisiunea Portrete şi evocări literare (realizator: Anca Mateescu, 1995). Volumul reprezintă un eveniment editorial şi datorită întâlnirii colegilor de generaţie: în loc de postfaţă se regăsesc mărturii de Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticul literar Nicolae Manolescu semnează cuvântul-înainte, iar ilustraţiile îi aparţin artistului unei întregi generaţii: Tudor Jebeleanu.

Audiobook-ul După melci de Ion Barbu reprezintă o premieră absolută a Colecţiei Biblioteca de Poezie Românească şi o adevărată experienţă sonor-existenţială. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (1965-1969) din opera lui Ion Barbu este deopotrivă un spectacol audio şi vizual. Corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti: Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu, Dan Nasta. Volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist, Tudor Banuş intrând într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu. Albumul beneficiază de un argument de Leonid Dimov (Studioul de poezie, 1969) şi de o prefaţă semnată de poetul Bogdan Ghiu.

În 2014 Casa Radio – editură ce valorifică patrimoniul Radiodifuziunii Române şi emisiuni de colecţie ale Radioului, a primit Trofeul Galei Bun de Tipar, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru Aşteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat, apărut în colecţia Vocile memoriei. În 2013, Editura a obţinut Diploma de excelenţă pentru cel mai bun proiect de audiobook al anului 2012: I.L. Caragiale, Mofturi (1877-1902). În timp ce în anul 2012, Colecţia Lecturi pe întuneric a Editurii a primit Menţiunea specială a Juriului, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru titlurile apărute în 2011: Mircea Horia Simionescu citeşte din Ingeniosul bine temperat; Mircea Nedelciu citeşte Ora spre zero şi alte proze; Emil Botta recită …de la Dante la Eminescu…

Anunţarea câştigătorilor va avea loc joi, 14 mai, începând cu ora 18:00, în Aula Bibliotecii Naţionale a României. Gala Industriei de carte din România Bun de Tipar, ediţia a IV-a, este organizată de Headsome Communication şi Asociaţia Editorilor din România (AER), cu sprijinul Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, Bibliotecii Naţionale a României şi Compania de Librării Bucureşti.

Mai multe detalii: www.galabundetipar.ro şi www.edituracasaradio.ro

Glasurile poeziei: După melci de Ion Barbu

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 martie 2015, 16:00

Vă invităm joi, 26 martie, de la ora 18:30, la Café Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona nr. 13-15, Bucureşti), la o audiţie specială din albumul După melci urmată de o discuţie despre personalitatea lui Ion Barbu şi actualitatea poeziei sale, alături de invitaţii noştri: criticul literar Paul Cernat, Dinu Flămând – poet, eseist şi exeget al lui Ion Barbu, şi Bogdan Ghiu, cel care semnează şi Cuvântul înainte al acestui audiobook.

Pe 18 martie s-au împlinit 120 de ani de la naşterea poetului Ion Barbu, una dintre figurile proeminente ale literaturii române. Din galeria marilor voci poetice prezente în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, ermeticul Ion Barbu lipseşte. Totuşi, poezia lui Ion Barbu s-a lăsat redescoperită, reinterpetată, revelată în mai multe rânduri la Radio România, cu vocile unor mari personalităţi ale scenei teatrale sau ale celei literare.

Editura Casa Radio i-a reunit pe Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu şi Dan Nasta în audiobook-ul: După melci. 17 poeme de Ion Barbu rostite în premieră la Radio între 1965-1969, apărut în Colecţia Biblioteca de Poezie Românească. Pe acest album se regăsesc, printre altele: După melci, Joc secund, Riga Crypto şi lapona Enigel, Oul dogmatic, Uvedenrode, Isarlâk, Umanizare, Selim.

După melci de Ion Barbu este o premieră absolută a Editurii Casa Radio. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (realizate imediat după dezgheţul politic, între 1965 şi 1969) din opera lui Ion Barbu este un dublu eveniment: corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti. Dar volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist: Tudor Banuş a intrat într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu.

„…Cine n-ar putea fi zguduit de vocea şamanică a lui Emil Botta, în contrast cu calmul intelectual al lui A.E. Baconsky şi, ca încununare a pasionalităţii colocviale a lecturii-interpretare, a lui Romulus Vulpescu, primul editor, să nu uităm, după expierea comunistă, al lui Ion Barbu?

Experienţa sonor-existenţială pe care o prilejuieşte prezentul disc este unică, extrem de intensă, atingând înălţimea a ceea ce am numit drama ontologică a poeziei. Inexpiatul, neîmpăcatul Ion Barbu este recuperat postum de către prieteni poeţi şi actori-poeţi, care îi împrumută (în toată ambiguitatea genitivală a acestui verb) glasul lor şi care abia aşa, delegat, postum, mai mult decât tiparul, îl salvează. (…) Lecturile, glăsuirile, la propriu, ale lui Victor Rebengiuc, de exemplu, ar trebui să fie alăturate, complementar, manualelor şcolare, pentru că poezia este în primul rând glas, oralitate, matematică imanentă vorbirii. ” (Bogdan Ghiu, fragment din Vina şi vocile poeziei. O experienţă pedagogică, cuvânt înainte)

Vă invităm să ne fiţi alături într-o nouă întâlnire cu glasurile poeziei, de data aceasta cea barbiană, joi, 26 martie, de la orele 18:30, la Café Cărtureşti Verona.

Partener media: Radio România Cultural; mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro

Destinaţia zilei: Casa Radio Cluj

Publicat de Stefania Grigore, 22 octombrie 2014, 20:35

Vioara lui Ştefan Ruha, alături de orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj încheia, în ziua de 29 decembrie 1967, concertul festiv organizat la inaugurarea sediului Radio Cluj. Casa Radio – cum i s-a spus – era, la acea vreme unul dintre cele mai moderne sedii de radiodifuziune din Europa. Clădirea se adăuga celorlalte repere arhitecturale ale oraşului, cu valoare simbolică de netăgăduit.

Această prezentare necesită JavaScript.

„E atât de prezentă în inima mea această casă, încât i-am dăruit atunci tot ce-am avut eu mai bun, toate gândurile mele şi ce-am reuşit să adun din experienţa de un fragment de viaţă. /…/ Ţin cu aceasta casă, care va fi dăruită tuturor oamenilor”, spunea peste ani arhitecta Marioara Salvanu, proiectantul construcţiei.

Marioara Salvanu îşi amintea dificultăţile legate de înălţarea clădirii, dar şi spiritul care animase lucrarea. „Era echipa. Noi eram o echipă”, spune ea.

„Nicăieri nu se mai realizase un studio regional atât de nou pentru etapa respectivă. Ceea ce se poate auzi şi de la cei care lucrează aici. Aici ne simţim aşa de bine, îmi spuenau doamnele care lucrează acolo. E casa noastră. Nicăieri pe unde am mai fost n-am mai întâlnit ceva aşa deosebit, mai frumos, mai confortabil.”

Această prezentare necesită JavaScript.

„A fost poate cea mai frumoasa vreme a vieţii mele. Eu aici, în studio, m-am simţit absolut acasă. La studioul ăsta, baza am măsurat-o cu paşii, cu domnul Raţiu [redactorul-şef de atunci – n.r.]. Am venit şi am măsurat 113 metri de-a lungul şi 100 metri de-a latul. Şi aşa s-a hotărât că aici va fi amplasat radioul.”

Era în anul 1966. În faţa clădirii, finalizate în anul următor, un ansamblu din beton armat imaginat de sculptorul Mircea Spătaru sugerează şi astăzi traseul undelor herţiene. Holul mare – sau Galeriile Radio – prezintă expoziţii de-a lungul întregului an.  Dar inima Casei Radio e studioul mare (315 mp) pentru înregistrări muzicale, folosit şi pentru spectacole, concerte, piese de teatru, conferinţe, proiecţii de filme sau alte evenimente.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Sala de spectacole, pe care o numim generic Catedrala Sunetului, face parte aparent din unitatea arhitecturală a ceea ce înseamnă Casa Radio. Aparent, pentru că practic sala de spectacole este o clădire în clădire, fiind construită pe o fundaţie proprie, contribuind astfel la amprenta sonoră specifică şi unică în ţară . Timpul de reverberaţie al sălii este de sub o secundă. De ce este importantă această valoare? Pentru că destinaţia iniţială a Catedralei Sunetului a fost de studio de înregistrări. Caracteristica acustică a unui studio de înregistrări diferă foarte mult de cea a unei săli de spectacole dar, datorită unor oameni pasionaţi de arhitectura sunetului, această caracteristică este adaptată noilor condiţii de audiţie. Volumul sălii e de 3400 m2, prezentând o suprafaţă de audiţie cu o capacitate de 200 de scaune, o scenă de 32 m2, instalaţie profesională de sunet şi lumini, proiector şi ecran retractabil de 12 m2. Sala de spectacole poate fi adaptată oricărui tip de manifestare. Suntem bucuroşi să îi primim şi să le oferim asistenţă tehnică tuturor celor interesaţi de o colaborare sonoră .” (Călin Fărcaş, inginer de sunet)

Această prezentare necesită JavaScript.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Casa Radio? e întrebarea pe care am adresat-o trecătorilor:

„Înseamnă foarte mult. La vârsta mea, pot să spun că am trăit cu Casa Radio şi cu Radio Cluj. Am cunoscut oameni de excepţie, scriitori, poeţi, creatori de artă…”

„O sală unde se ţin evenimente, cu copii, cu adulţi, oricine poate să participe…”

„Un mijloc de informare, diverse programe, programe culturale, muzică bună, ştiri…”

Casa Radio înseamnă toate acestea şi mai mult decât atât.

Sâmbătă, 25 octombrie, Casa Radio vă aşteaptă cu porţi deschise, între orele 10.00-17.00. Duminică, vă invităm să vă alăturaţi unei noi ediţii a Caravanei bicicletelor – vom pedala din Piaţa Unirii până la Casa Radio. Detalii pe site-ul www.radiocluj.ro.

Această prezentare necesită JavaScript.

Ioana Bindea

Colecţia Radio-Prichindel, la Bucureşti ComicsFest!

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2014, 12:46

Romanele grafice şi audio ale Editurii Casa Radio, apărute în Colecţia Radio-Prichindel, BD+CD, destinată celor mai tineri cititori şi ascultători, vor fi prezente la cea de-a treia ediţie a Bucureşti ComicsFest, ce va avea loc sâmbătă, 28 iunie, şi duminică, 29 iunie la Galeria Saint Ink din Bucureşti.

În Colecţia Radio-Prichindel, BD+CD, coordonată de artistul Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată), au apărut înregistrări istorice remasterizate ale unor mari spectacole radiofonice, pe care artişti din diferite generaţii le-au transformat în pagini de benzi desenate. Legendarul Puiu Manu semnează romanele grafice Omul invizibil de H.G. Wells şi David Copperfield de Charles Dickens. Împreună cu Alexandru Ciubotariu, Puiu Manu a realizat şi Peripeţiile lui Ulise de Homer. Lavinia Trifan Pop a desenat aventurile lui Tartarin din Tarascon de Alphonse Daudet, un audiobook grafic nominalizat în cadrul concursului national de design de carte, secţiunea carte ilustrată – Cele mai frumoase cărţi din România, ediţia a II-a, 2013. Lavinia Trifan Pop semnează grafic şi aventurile Motanului încălţatde Charles Perrault, în timp ce Ionuţ Popescu i-a desenat pe Tom Sawyer şi Huckleberry Finn de Mark Twain.

Alexandru Ciubotariu este autorul operei grafice Cocoşelul neascultător de Ion Lucian, precum şi a lui Cipollino de Gianni Rodari, un roman grafic care s-a bucurat de un succes extraordinar printre cititori.

Toate aceste benzi desenate vor putea fi răsfoite şi cumpărate în cadrul Bucureşti ComicsFest 2014, 28-29 iunie. Ajuns deja la a treia ediţie, festivalul promite să strângă la un loc şi anul acesta mare parte din ceea ce este legat de benzile desenate româneşti: edituri, autori, cele mai noi publicaţii, expoziţii de comics şi benzi desenate din toate colţurile ţării, proiecţii, boardgames şi graffiti. Dimineaţa sunt programate ateliere de desen pentru copii, apoi pentru cei mai experimentaţi. Pisica Pătrată îşi va pune amprenta pe peretele lateral al galeriei Saint Ink. Program: 28, 29 iunie @ Galeria Saint Ink, str. Doamnei nr. 3, între orele 11:00 – 20:00, intrarea liberă.

Programul complet şi mai multe detalii pe www.bucuresticomicsfest.blogspot.ro şi pe www.edituracasaradio.ro