Liderul separatist catalan Carles Pudgemont susţine că va candida la alegerile regionale din decembrie, din Catalonia, şi cã-şi va face campanie electoralã din strãinãtate. Însă, justiţia spaniolã a emis un mandat european de arestare pe numele său.
Curtea Naţionalã a Spaniei a dat mandate similare şi pentru 4 foşti miniştri din guvernul regional catalan, care se aflã, în prezent, împreunã cu liderul lor, în Belgia. Membrii fostului guvern regional catalan sunt acuzaţi de „rebeliune” şi riscã o condamnare de maximum 30 de ani de închisoare, dupã ce au declarat independenţa acestei provincii faţã de Spania.
Parchetul federal belgian a confirmat primirea mandatului european şi a anunţat cã un judecãtor de instrucţie belgian urmeazã sã-l convoace pe Carles Puigdemont şi pe colegii sãi la audieri.
Criza politică din Catalonia, unde parlamentul regional a declarat unilateral independenţa, măsură urmată de decizia guvernului central de la Madrid de impunere temporară a administrării directe, nu îi afectează deocamdată semnificativ pe românii din regiune, după cum au apreciat reprezentanţii mai multor asociaţii ale românilor, dar şi români care lucrează în Spania.
”Românii nu sunt afectaţi în niciun fel pentru moment. Deocamdată s-au schimbat capetele şi aşteptăm să vedem care sunt consecinţele. Dacă funcţionarii superiori acceptă noua comandă de la Madrid, atunci totul se îndreaptă spre o campanie electorală liniştită pentru 21 decembrie şi vom vedea atunci” ce se va întâmpla, a declarat luni, pentru AGERPRES, Sebastian Hulub, reprezentant al Centrului Cultural RoBarna din Barcelona.
El a adăugat că firmele care şi-au mutat sediile sociale temporar din regiunea catalană sunt cele listate la bursă, de care ‘depind banii investitorilor – în general bani care nu sunt din Catalonia -, însă investiţii se fac în continuare, proiectele merg înainte şi sunt finanţate’.
”Imaginaţi-vă că prin piaţă se zvonea că o să plece SEAT. O bancă pleacă, îşi închide calculatorul şi se mută la Madrid, dar o industrie cu 20.000 de angajaţi nu pleacă nicăieri”, a adăugat el.
La rândul său, Marius Wili Sârbu, avocat român din Madrid, a apreciat că actuala criză din Catalonia este mai degrabă o problemă la nivel politic, ‘care afectează mai puţin persoanele care nu au de-a face cu organizarea politică’.
”S-a creat un val de imagine, (susţinătorii independenţei Cataloniei, n.r.) s-au pus de multe ori în poziţie de victime. (…) Ca opinie personală, în Catalonia au fost foarte multe acte de corupţie. De la 1 ianuarie 2018 urmează să se introducă accesul direct la informaţie privind conturile bancare din Andorra şi atunci foarte mulţi parlamentari din Catalonia care au bani acolo ar fi fost într-o situaţie extrem de riscantă – de aici şi graba declarării independenţei. Numai că Spania este un stat cu o legislaţie foarte bine pusă la punct, ce cuprinde toate aspectele, inclusiv acesta, deşi când s-a adoptat Constituţia, în 1978, probabil nimeni nu s-a gândit că se va ajunge până aici. Dar au pus articolul 155 în discuţie şi astăzi este prima dată când se pune în aplicare după ani şi ani”, a explicat Sârbu pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, efectul negativ pentru Catalonia este schimbarea sediilor sociale ale companiilor, pentru că nu este vorba despre relocarea totală a acestora.
Preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Români din Andaluzia (FARA), Gabriela Stan, a notat că ‘deocamdată toată lumea aşteaptă, românii încă nu s-au speriat şi nu caută să se mute masiv din Catalonia’.
”Cred că nimeni nu ştie ce se va întâmpla. Este adevărat că în ultima lună mai multe companii şi-au mutat sediul social din Catalonia către Valencia, Baleare, Madrid etc. Probabil vor fi români afectaţi de şomaj, aşa cum vor fi şi catalani. Totuşi, nu cred că situaţia este atât de alarmantă, aşa cum arătau unele articole în presa din România”, a menţionat ea.
Premierul spaniol Mariano Rajoy a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute preluarea controlului direct asupra Cataloniei de către guvernul de la Madrid, a destituit guvernul secesionist, a dizolvat parlamentul regional şi a convocat alegeri anticipate în regiune pentru data de 21 decembrie.
Totuşi, unii dintre cei mai proeminenţi membri ai administraţiei catalane, inclusiv liderul executivului Carles Puigdemont şi adjunctul său, Oriol Junqueras, au declarat că nu vor accepta aceste măsuri şi că numai populaţia Cataloniei îi poate destitui.
Senatul spaniol l-a autorizat vineri pe premierul Mariano Rajoy să conducă direct Catalonia, decizie luată la câteva minute după ce parlamentul de la Barcelona a declarat unilateral independența regiunii de Spania, transmit Reuters și AFP.
Este de așteptat ca Rajoy să convoace guvernul spaniol pentru a adopta primele măsuri de administrare directă a Cataloniei. Printre aceste măsuri ar putea fi incluse destituirea executivului catalan și asumarea supravegherii directe a forțelor de poliție catalane.
Parlamentul Cataloniei a adoptat vineri o rezoluție care declară că regiunea din nord-estul Spaniei devine un ‘stat independent care ia forma unei republici’.
Documentul a fost adoptat cu 70 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și două abțineri, a declarat Carme Forcadell, președinta legislativului regional de la Barcelona ce are 135 de locuri. „Stabilim o Republică Catalană ca stat independent, suveran, democratic și social“, se menționează în preambulul rezoluției.
Liderul catalan Carles Puigdemont și ceilalți membri ai guvernului regional au luat parte la vot, în timp ce parlamentarii din Partidul Socialist, Partidul Popular și Ciudadanos au părăsit sala de ședințe înaintea votului în semn de protest, lăsând să se pronunțe doar parlamentarii din formațiunile Junts pel Si (Uniți pentru Da), CUP — partidul de extremă stânga aliat al lui liderului catalan Carles Puigdemont — și Catalunya Si Que Es Pot (asociat cu Podemos).
Purtătorul de cuvânt al Guvernului spaniol face un apel către liderul regional catalan, Carles Puigdemont, să nu facă nici o declaraţie unilaterală de independenţă a regiunii, în cadrul dicursului pe care îl va susţine în Paralamentul de la Barcelona.
Nu faceţi nici o acţiune ireversibilă, reveniţi în legalitate – i-a cerut Í?igo Méndez de Vigo liderului catalan.
Asociaţiile care sprijină independenţa regiunii Catalonia se pregătesc de manifestaţii în zona Parlamentului Regional de la Barcelona, unde liderul Carles Pujdemon va vorbi la ora locală 18:00, pentru a prezenta oficial rezultatele referendumului din 1 octombrie.
Potrivit corespondentei Radio România Actualităţi în Spania, nu este clar dacă acesta va declara independenţa.
Pentru evitarea violenţelor, parcul Ciutadella, din zona Parlamentului, a fost închis, a anunţat poliţia catalană.
Pregătiri pentru referendumul din Catalonia. Coloane de tractoare apără secțiile de vot
Publicat de adinaiftime,
30 septembrie 2017, 11:50
Cu o zi înaintea referendumului pentru independenţă, spiritele stau să dea în clocot în Catalonia.
Coloane de tractoare au umplut străzile din Barcelona, cu intenţia de a apăra secţiile de vot. Iar numeroşi părinţi şi copii au început încă de vineri să ocupe şcolile unde ar trebui să se voteze.
Autorităţile de la Madrid insistă că referendumul nu va avea loc, în timp ce guvernul catalan spune că 2.000 de secţii de vot sunt pregătite să primească cetăţenii.
Planul autorităţilor catalane era să-şi declare unilateral independenţa în 48 de ore după referendum, în cazul unui rezultat favorabil.
Coloane întregi de tractoare au ajuns vineri în oraşele catalane, purtând drapelul Cataloniei independente. Intenţia fermierilor este să le parcheze in jurul secţiilor de vot şi să împiedice autorităţile să le închidă.
“E o demonstraţie pentru ca lumea să înţeleagă mai clar că pe 1 octombrie vom vota şi vom vota liber. Vrem să demonstrăm Guvernului şi lumii că suntem mulţi, că nu ne e frică şi că vrem să votăm.”
Poliţia are ordin să confişte toate materialele necesare referendumului şi să nu permită ca vreo clădire publică să fie folosită ca secţie de votare. Dar multe şcoli au rămas deschise, iar unele au fost ocupate încă de vineri de sute de părinţi şi copii. Şi-au adus saci de dormit, provizii şi jucării, hotărâţi să petreacă weekendul acolo, sa fie siguri că nu vor fi împiedicaţi să intre în clădire, ca să voteze.
Poliţiştii catalani trebuie să evacueze şi să închidă secţiile de vot ocupate până maine dimineata, la ora 6 – cu trei ore înainte de ora preconizată pentru începerea consultarii populare. Într-un document intern obţinut de presă, li se recomandă să nu recurgă la forţă decât ca ultimă soluţie. Cei care încearcă să deschidă o secţie de vot riscă să fie arestaţi.
În ultimele săptămâni, autorităţile spaniole au confiscat milioane de buletine de vot şi urne, dar cele catalane spun că au toate materialele necesare ascunse într-un loc secret.
Carles Puigdemont, preşedintele provinciei Catalonia: “Duminică avem întâlnire cu viitorul, la fel şi luni şi toată săptămâna, pentru că în prima zi de după duminică vom începe să mergem cu paşi apăsaţi şi cu suveranitatea şi demnitatea pe care au încercat să ni le ia.”
Europenii refuză să comenteze pe fondul încleştării tot mai mari dintre Madrid și independenții catalani, fără a reuşi să-și mascheze neliniștea în fața acestei crize fără precedent din Uniune.
Cu câteva zile înainte de referendumul privind independența Cataloniei, aproximativ douăzeci de operațiuni ale poliției au dus la arestarea a 14 cadre din guvernul regional catalan și la confiscarea a milioane de buletine de vot, punând în pericol organizarea acestei consultări interzisă de justiţie.
„Ne-am exprimat poziția de mai multe ori la toate nivelurile”, a declarat, joi, un purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, presat să comenteze aceste evenimente.
Bruxelles-ul repetă neobosit „doctrina Prodi”, numită astfel după Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei care a stipulat, în 2004, că un stat născut din secesiune în cadrul UE nu ar fi considerat în mod automat ca parte a Uniunii.
Săptămâna trecută, Jean-Claude Juncker, actualul președinte al executivului european, a avertizat că va lua în considerare „hotărârile Curții Constituționale spaniole și ale Parlamentul spaniol”, cu alte cuvinte că va aștepta undă verde din partea acestora, înainte de a recunoaște o declarație de independență a Catalonieia.
Din Paris, unde se cere „respectarea cadrului instituțional spaniol”, până la Bratislava, unde se cere să se acționeze „în conformitate cu Constituția spaniolă”, cancelariile europene se conformează aproape cuvânt cu cuvânt liniei urmate de Madrid.
„Criza este prea profundă și ar fi prea riscant pentru UE să ia parte sau să intervină, căci ea este în mod clar prea sensibilă în momentul de față”, declară Jérémy Dodeigne, profesor la Științe Politice la Universitatea din Namur (Belgia).
Întrebat despre arestările din ziua precedentă, dl.Schinas a asigurat că „nu are prea multe de adăugat”.
„Tăcerea UE este un răspuns în sine: Bruxelles-ul nu dorește nici măcar să ridice această problemă. Este o bombă care ticăie”, notează Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice şi Relații Internaționale din București.
„O recunoaștere a Cataloniei ar crea un precedent îngrozitor pentru UE, cu care Bruxelles-ul ar avea dificultăți de gestionare și de care s-ar putea folosi ulterior orice mișcare separatistă”, a spus el.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte capitale europene, Madridul nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, chiar dacă aceasta înseamnă frânarea eforturilor diplomatice europene întreprinse în vederea reducerii tensiunilor din Balcani.
Dar, în unele state membre, răul a fost perceptibil după operațiunile poliției, la care mii de susținători ai referendumului au ripostat întorcându-se pe străzile din Barcelona.
„Urmărim acest proces cu o foarte, foarte mare îngrijorare”, a recunoscut joi un diplomat de rang înalt, deși „ceea ce spunem noi în această etapă este că avem încredere în democrație”.
„Chiar dacă acționează în cadrul legii, guvernul spaniol gestionează foarte prost această situație”, s-a alarmat un alt diplomat, vorbind tot sub acoperirea anonimatului. „Folosirea forţelor din Guardia Civil pentru a face arestări trimite un semnal foarte negativ”, a insistat el.
„Nu este vorba doar despre independență – despre ‘da’ sau despre ‘nu’. Nu este vorba doar despre relațiile dintre Catalonia și Spania (…) Aici este vorba despre drepturi civice şi norme democratice” în UE, a declarat joi Amadeu Altafaj, reprezentantul guvernului catalan de la Bruxelles.
„Înțelegem totuşi că CE nu dorește să intervină”, dar ea ar trebui să trimită un „mesaj pozitiv și constructiv, care măcar să încurajeze părţile să participe la un dialog politic”, a spus el.
Nu este surprinzător faptul că separatiștii din Catalonia au primit sprijinul altor lideri separatiști, cum ar fi premierul scoțian Nicola Sturgeon, care a cerut respectarea „dreptul la autodeterminare al popoarelor”, sau al flamandului Geert Bourgeois, care a solicitat „o mediere internațională”.
Catalonia: Au fost confiscate mai multe milioane de buletine de vot
Publicat de adinaiftime,
21 septembrie 2017, 09:30
Garda Civilă din Spania a confiscat miercuri în Catalonia mai multe milioane de buletine de vot care urmau să fie folosite pentru referendumul privind autodeterminarea pe care separatiștii catalani vor să-l organizeze pe 1 octombrie, a indicat o sursă apropiată anchetei, relatează AFP.
”Sunt în curs de numărare, s-ar putea să fie nouă milioane de buletine de vot”, a declarat sursa, precizând că operațiunea de confiscare a avut loc în localitatea Bigues, la 45 km nord de Barcelona.
Operațiunea a intervenit în timp ce sunt în curs de desfășurare percheziții în mai multe birouri ale executivului catalan la Barcelona, îndeosebi președinția executivului, departamentele pentru afaceri economice și de externe. Au fost arestate 13 persoane, inclusiv primul colaborator al vicepreședintelui Oriol Junqueras. Mii de persoane s-au strâns în centrul Barcelonei pentru a protesta față de arestările respective.
Perchezițiile și arestările au loc în timp ce operațiunile poliției s-au intensificat în ultimele zile, odată cu înmulțirea cazurilor de confiscare de materiale electorale, îndeosebi afișe și materiale de propagandă electorală.
O amplă manifestație de ‘respingere a terorismului’ a început sâmbătă după-amiază la Barcelona, cu participarea, în mod excepțional, a regelui spaniol Felipe al VI-lea, ca reacție la recentele atentate soldate 15 morți și cel puțin 126 de răniți în provincia Catalonia, relatează AFP.
‘Să umplem străzile cu pace și cu libertate’, a chemat primarul Barcelonei, Ada Colau, după cele două atentate, comise pe 17 și 18 august în capitala catalană, respectiv la Cambrils, și revendicate de Statul Islamic.
Sub bannerul pe care stătea scris ‘No tinc por’ (‘Nu îmi este teamă’, în catalană), primul rând al manifestației era rezervat, conform dorinței primăriei, ‘reprezentanților colectivităților care, din primul minut, s-au ocupat de victime’: polițiști, pompieri în uniforme, medici în halate albe, șoferi de taxi, comercianți și locuitori din zona Las Ramblas.
Regele Felipe al VI-lea s-a alăturat manifestanților, devenind astfel primul suveran spaniol care ia parte la o astfel de adunare, după restabilirea monarhiei în 1975.
El s-a plasat cu câteva rânduri în spatele bannerului din frunte, la fel ca șeful guvernului de la Madrid, Mariano Rajoy, miniștri, președinți de regiuni, lideri de partide.
‘Cel mai bun răspuns: pacea’, ‘Nu islamofobiei’, se putea citi pe unele pancarte. Numeroși manifestanți purtau și drapele catalane.
Marșul unității de la Barcelona oferă și ocazia unui ‘armistițiu’ de o zi între guvernul spaniol și conducerea separatistă a Cataloniei.
Șeful executivului catalan, Carles Puigdemont — decis să organizeze un referendum de autodeterminare pe 1 octombrie — se afla nu departe de prim-ministrul Rajoy.
Acesta, acuzat adesea că a contribuit la inflamarea conflictului, a vorbit vineri despre ‘dragoste’ față de catalani și Barcelona, și a elogiat poliția catalană pentru dezmembrarea completă a ‘celulei teroriste la nici 100 de ore după atentat’.
Manifestații similare erau anunțate și în alte orașe din Spania, precum Madrid, Valencia sau Vigo.
Aceştia sunt membri a 18 ansambluri artistice şi vor participa, în perioada, 7-10 august la Festivalului de artă tradiţională catalană.
Pe lângă spectacolele ce vor avea loc în Piaţa Victoriei, vor fi organizate diverse ateliere, conferinţe şi concursuri de pictură pentru copii, cu teme catalane.
Festivalul vizează atât promovarea Cataloniei şi a Timişoarei ca destinaţii turistice, cât şi susţinerea municipiului de pe Bega pentru titlul de capitală culturală europeană 2021.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
