Victor Strâmbeanu: Când începe o astfel de criză există tendința să se reducă atenția pe siguranța zborului sau să se sacrifice din nivelul siguranței zborului pentru că prioritară este misiunea de luptă

Publicat de Gabriel Stan, 7 martie 2022, 13:19

Generalul de flotilă aeriană Victor Strâmbeanu a fost invitatul emisiunii Feciori la Oaste, realizată de Sonia Raicu și Cristian Dumitrașcu difuzată sâmbătă, 7 martie, de la ora 16:00, în care a dezbătut situația războiului dintre Ucraina și Rusia, despre știrile false care apar atât în mediul online cât și în presă, dar și despre dublul accident aviatic produs la 2 martie, în care 8 militari și-au pierdut viața. Vă invităm să ascultați o parte din interviu, varianta integrală fiind disponibilă pe pagina de facebook Feciori la Oaste!

Cristian Dumitrașcu: Domnule general, bună ziua și bine ați venit la Antena Satelor.

Victor Strâmbeanu: Bună ziua domnule Dumitrașcu, bună ziua doamna Raicu și bună ziua ascultătorilor dumneavoastră. Mulțumesc de invitație.

Vreau să vă precizez de la început că am acceptat invitația dumneavoastră, pentru că am văzut și eu într-adevăr siderat în mass-media literalmente intoxicată cu opinii, de supoziții și inițial m-am retras nu într-o tăcere și o izolare, dar din nefericire am acumulat o experiență în acest domeniu și eu zic că-mi ajunge pentru existența asta și nu mai vreau să aud și am de-a face cu așa ceva, dar am decis să dau curs invitație dumneavoastră, dacă pot să ajut, să clarificăm cât de cât pentru ascultătorii postului dumneavoastră de radio atât cât se poate în această etapă a investigației…am acceptat invitația cu plăcere deși contextul este cu totul neplăcut.

Am decis să încerc să explic dintr-o poziție care justifică oarecum opiniile pentru că am acumulat o experiență. În primul rând am zburat pe ambele nave, am zburat vreo 37 de ani, dintre care vreo 31-32 pe MiG-21 LanceR, apoi a urmat o pauză scurtă, de vreo doi ani, pentru că făcusem vârsta de 50 de ani și legea spunea că pilotul de supersonic trece în rezervă…Niciun aviator nu renunță de bunăvoie. Plânge cât iese la pensie, când depune brevetul de pilot, aripile și pajura…

Toată munca de siguranță a zborului are 3 componente: de prevenire, de investigare și una juridică. Ca inspector de zbor am lucrat cam prin toate cele 3, partea de juridică era mai mult normativă, de reglementări, cum am spus.

Un impuls electromagnetic poate să-ți facă ravagii la bordul unei aeronave moderne…eu spun toate astea ca teorie, nu spun că asta a fost pentru că m-a șocat siguranța cu care au exclus din capul locului așa ceva…ca profesionist ai obligația când începi o investigație să iei în calcul toate cauzele posibile.

Sunt 3-4 categorii mari de cauze care au fost menționate de cei care sunt avizați: cauze umane, cauze tehnice și cauze de mediu. A patra fiind încadrată la altele, externe…

Aceasta cauză “altele” ar putea fi exclusă dar nu în totalitate până nu se lămuresc toate cauzele, fiind un domeniu extrem de complex și plin de capcane.

Omul este cel mai complex și cel mai vulnerabil și în cazul acestor două catastrofe, de când a început criza, oamenii implicați în aceste acțiuni sunt suprasolicitați. Când începe o astfel de criză există tendința să se reducă atenția pe siguranța zborului sau să se sacrifice din nivelul siguranței zborului pentru că prioritară este misiunea de luptă.

Uniunea Europeană alocă aproape 300 milioane EUR pentru Austria, Italia și România, afectate de inundațiile din 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 septembrie 2019, 12:02

Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (EPP, RO), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus

Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.

De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.

Următoarele etape

Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.

Autorităţile Europei trebuie să facă mai mult în privinţa pregătirii pentru dezastrele climatice

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 august 2017, 07:39

Guvernele şi companiile de asigurări din Europa trebuie să facă mai mult pentru a-i pregăti pe oameni pentru inundaţiile cauzate de schimbarea climei, întrucât adesea este mai eficient să reduci riscurile înainte de dezastre decât să reconstruieşti şi să despăgubeşti în urma lor, arată un studiu austriac publicat marţi. Raportul realizat de International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) afirmă că inundaţiile din ce în ce mai grave legate de schimbarea climei le prezintă companiilor de asigurări o problemă inedită, fiindcă pot afecta concomitent zone extinse, cu costuri masive.

Cercetătoarea Susanne Hanger a declarat că, dacă asigurarea pentru dezastre nu e obligatorie, doar oamenii din zonele cu risc foarte mare se vor asigura, ceea ce înseamnă că e improbabil ca firmele de asigurări să vrea să ofere acest serviciu. În aceste condiţii, afirmă Hanger, guvernele şi firmele private trebuie să colaboreze pentru a oferi opţiuni de asigurare locuitorilor – iar autorităţile ar trebui să investească mai mult în adaptabilitatea clădirilor, înainte ca dezastrele să lovească. „Este o tendinţă destul de recentă aceea de a se sprijini o mai bună pregătire pentru riscuri (înainte de dezastre)”, a declarat Hanger pentru Thomson Reuters Foundation într-un e-mail. „Acest lucru va fi extrem de important, având în vedere fenomenele extreme cauzate de schimbarea climei. […] În prezent nici asigurarea şi nici guvernele nu încurajează cu succes reducerea riscurilor.”

Studiul a analizat date provenite din Austria, Anglia şi România, dar nu furnizează informaţii privind costurile prognozate ale inundaţiilor provocate de schimbarea climei ori ale despăgubirilor din asigurări. Asigurarea compensaţiilor pentru locuitorii afectaţi de inundaţii nu influenţează mult disponibilitatea lor de a-şi face planuri personale de reducere a riscurilor, cum ar fi ridicarea unor ziduri pentru a-şi proteja casele de inundaţii, afirmă studiul. Anterior mulţi experţi considerau că pachetele de ajutor ale guvernelor pentru victimele inundaţiilor determină indivizii să nu investească în pregătire, întrucât ei se aşteaptă ca autorităţile să le dea compensaţii în caz de dezastru. Însă locuitorii din Austria au luat mai multe măsuri pentru a-şi proteja casele, comparativ cu celelalte două ţări, în ciuda faptului că proprietarii de case au la dispoziţie un ajutor post-dezastru dintr-un fond guvernamental pentru catastrofe.

Sursa: www.reuters.com/RADOR