Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE
Publicat de Camelia Teodosiu,
9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02
Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.
Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.
Acesta este administrat în asociere cu alte medicamente și, potrivit producătorului, a avut o rată de vindecare de până la 100 la sută în studii clinice, inclusiv la pacienţi cu boli hepatice avansate.
Noul tratament va asigura o durată mai scurtă de tratament față de schema terapeutică bazată pe interferon.
Comercializarea în Uniunea Europeană va fi stabilită individual de fiecare stat membru.
În Uniunea Europeană, sunt aproximativ nouă milioane de persoane infectate cu virusul hepatitei C, iar la nivel global, 150 de milioane de persoane.
Virusul hepatitic C afectează ficatul și se transmite prin contact direct cu sângele infectat .
Până la 90% dintre persoanele infectate cu virusul hepatic C nu neutralizează spontan virusul şi devin infectate cronic.
Premierul polonez Donald Tusk a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului European, iar ministrul italian de Externe Federica Mogherini ca șefă a diplomației europene
Donald Franciszek Tusk urmează să preia funcţia de preşedinte al Consiliului European, deţinută în prezent de Herman Van Rompuy, de la 1 decembrie. Noul președinte al Consiliului European a spus într-o conferință de presă că tebuie să găsim răspunsul la întrebarea cine suntem şi cum răspundem la provocări, să strângem rândurile, să ne ajutăm vecinii din est şi din sud.
Planul strategic adoptat în luna iunie a acestui an va fi proiectul pe care îl voi urma a mai spus Donald Tusk care s-a referit şi la chestiuni legate de organizarea financiar-monetară şi temerile Marii Britanii.
Îmi dau sema că problemele cu care ne confruntăm nu vor dispărea până în decembrie. Mă refer la criza economică. În ce opriveşte situaţia din zona Euro, va trebui să organizez summitul ţărilor regiunii monedei unice care va trebui să sublinieze încrederea în Uniune şi rolul pe care-l joacă aceasta. Experiența mea de prim-ministru îmi arată că, pe de o parte, disciplina fiscală, și, pe de alta, creșterea economică, sunt două provocări care pot fi combinate.
De asemenea, ne vom preocupa de temerile exprimate de Marea Britanie. Sunt convins că viitorul Uniunii nu va fi să micşorăm Uniunea Europeană. Am primit propunerile prim-ministrului David Cameron şi, într-un cadru adecvat, sunt convins că putem ajunge la o înţelegere.
Federica Mogherini, numită sâmbătă Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat că blocul comunitar trebuie să mențină deschisă calea către o soluție diplomatică în criza din Ucraina. Mulţumind şefilor de stat şi de guvern pentru decizia numirii sale, d-na Frederica Mogherini a declarat:
„Ştiu că provocările sunt enorme. În special în aceste timpuri de criză. Avem crize pe teritoriul întregii Europe. Am intenţia clară şi fermă să-mi dedic întreaga energie, putere de muncă, în interesul fiecărui stat membru şi a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene în calitate de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, lucrând în strânsă cooperare cu Consiliul şi Parlamentul European. Sper, aşadar, să mă asociez noii energii, noii generaţii, nu doar între cetăţenii Uniunii ci şi între liderii politici cu tradiţia italiană solidă şi îndelungată pentru sprijinul proiectelelor europene, pentru dialog, incluziune, compromis, ştim că uneori este nevoie şi de compromis, dar nu numai de compromis ci şi de acţiuni şi decizii pe care trebuie să le luăm.”
Donald Tusk, viitorul preşedinte al Consiliului European a lansat, în primăvara acestui an, un proiect pentru crearea unei pieţe unice a energiei la nivelul UE. El s-a pronunţat pentru sancţiuni eficiente împotriva Moscovei în urma operaţiunilor ruse din Ucraina. În schimb, el se opune iniţiativelor adoptate de state individual, promovând o acţiune „responsabilă” comună, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.
Ieri s-a desfăşurat summitul regional de la Minsk, la care au fost prezenţi Catherine Ashton, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, comisarul european al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.
În cadrul conferinţei de presă susţinute aseară, Catherine Ashton a declarat:
“Ne-am concentrat, în primul rând atenţia, pe respectarea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei, un punct foarte important în demararea discuţiilor pentru pace şi securitate, în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.”
Convorbirile dintre preşedinţii Ucrainei şi Rusiei, Petro Porosenko şi Vladimir Putin, s-au terminat, azi-noapte, la Minsk, fără progrese concrete în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.
În urma discuțiilor purtate, Ucraina și-a asumat răspunderea de a îndeplini graficul de acțiuni care va duce la ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din septembrie.
Astăzi şi mâine, la Bucureşti, se va desfăşura Reuniunea Anuală a Diplomaţiei.
Sunt asteptaţi să participe Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, dar şi şefii diplomaţiilor georgiană şi moldoveană.
Întâlnirea este o ocazie de a dezbate teme şi dosare de actualitate în relaţiile internaţionale.
Guvernul a amânat calendarul de liberalizare până la rezolvarea unei divergenţe cu Comisia Europeană.
Aceasta se referă la o presupusă interdicţie privind exportul de gaze naturale din România.
Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 faţă de FMI şi Comisia Europeană, gazele pentru populaţie ar fi trebuit să se scumpească cu 3% la 1 octombrie 2014.
Care se adaugă celor 8 milioane alocate anterior pentru proiectul de comunicare aeroportuarã, cunoscut sub denumirea sa prescurtată AIRCOP privind dezmembrarea rețelelor ilegale de distribuție a drogurilor și a altor produse ilicite.
Uniunea Europeană pune la dispoziția țărilor membre noi mijloace pentru a lupta împotriva criminalității organizate și a traficului de droguri. Criminalitatea organizată, traficul de stupefiante și pagubele pe care aceste flageluri le provoacă reprezintă o reală problemă mondială, care nu poate fi rezolvată decât printr-o reacție puternică și coordonată a tuturor statelor lumii – avertizează comisarul în funcție pentru dezvoltare, Andris Piebalgs.
Finanțarea anunțată de Comisia Europenă în valoare de trei milioane de euro este cea de-a treia fază a acestui proiect care va dura până în anul 2016.
Prin acest demers, principalele aeroporturi vor putea sã-si gestioneze mai bine activitatea de combatere a traficului de stupefiante printr-o mai bunã colectare a informațiilor, care, ulterior, să fie corelate într-un mod inteligent si mult mai eficient.
Obiectivul principal este întãrirea capacitãții de detectare, interceptare si culegere de informații din mai multe țãri din Africa, America Latinã sau Caraibe, cunoscute ca locuri de proveniențã a drogurilor spune Roxana Morea, consilier de presa Reprezentanța Comisiei Europene la București.
“Acest lucru include încurajarea transmiterii în timp real a informațiilor atunci când transporturi ilicite sunt interceptate , precum si o abordare din perspectiva serviciilor de informații a combaterii traficului de droguri. Proiectul organizaeză , de asemenea, cursuri de formare la nivel național și regional precum și operațiuni comune.”
De la lansare lui in anul 2010 și până in prezent Proiectul AIRCOP a beneficiat de o finantare in valoare de 8 milioane de euro de la Comisia Europeana. După aproape patru ani de funcționare, prin programului AIRCOP, au fost confiscate cantități mari de stupefiante si numeroase persoane au fost arestate.
“ Până în prezent datorită AIRCOP au fost confiscate peste 355 de kilograme de cocainã, peste 1.200 de kilograme de canabis, 1.400 de kilograme de medicamente contrafãcute, 127 de kg de metanfetamină, 4 kg de heroină, 450 de kg de fildeș iar peste 100 de persoane au fost arestate”.
Traficul de droguri este una dintre principalele surse de venituri ale crimei organizate . Fenomenul reprezintaă o amenințare pentru sănatatea publică si la adresa pacii si stabilității, subminează dezvoltarea economică și socială și contribuie la favorizarea criminalității și a nesiguranței, precizeza Consilierul de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București, Roxana Morea.
”De-a lungul așa numitei Rute a cocainei de la țările din Anzi prin țările de transit din America Centrală. Caribe vest- sud, Africa de nord șin până în Europa, traficul de droguri alimentează și sprijinăcriminalitatea organizată în toate aspectele sale, exacerbând violența extremă, instabilitatea și capacitatea slabă, cronică a instituțiile de stat. ”
În ultimii cinci ani, Uniunea Europeanã a angajat 35 de milioane de euro în operațiuni internaționale desfãșurate pe așa-numita „rutã a cocainei”, care trece prin 38 de țãri.
Programul ”Ruta cocainei” se află în centru strategiilor externe de securitate și dezvoltare ale Uniunii Europene. El desfășoară activități în trei domenii principale: interceptarea fluxurilor ilicite de droguri, combaterea spalării banilor și îmbunătățirea schimbului de informații.
Printre cei patru câștigători- doi bursieri ai Consiliului European al Cercetării.
Profesorul Artur Avila, francez de origine braziliană, director al Centrului Național de Cercetare Științifică și Martin Hairer, un austriac cercetător la Universitatea Warwick din Marea Britanie sunt cei doi bursieri ai Consiliului European al Cercetării care au primit ieri cel mai important premiu din domeniul matematicii: medalia Fields.
Distincția le-a fost acordată pentru munca dedicată sistemelor dinamice și probabilității, și analizei stocastice.
Comisarul european pentru Cercetare, Inovare și Știință, Máire Geoghegan-Quinn, a transmis prin vocea purtătorului său de cuvânt:
„Acest premiu ii recompenseaza astazi pe doi dintre matematicienii care lucreaza in Europa si care sunt sustinuti de Consiliul European pentru Cercetare. Acesta este inca un semn ca ERC a devenit o referinta a UE in cautare de cercetare si inovare de inalta calitate”.
Ceilalti doi matematicieni medaliați sunt Prof. Manjul Barghava și Prof. Maryam Mirzakhani, aceasta fiind și prima femeie din istorie care a obţinut acest premiu.
Câștigătorii au fost anunțați la reuniunea anuală a Congresului Internațional de matematică ce a început ieri la Seul.
Medalia Fields se acordă din 1936, o dată la 4 ani, unui număr de maxim patru matematicieni cu vârsta sub 40 de ani.
Inițiatorul premiului este un canadian, matematicianul John Charles Fields, a cărui avere a fost lăsată moștenire știintei.
Ieri s-a luat decizia suplimentării fondurilor trimise în Ucraina și Irak.
Alte 5 milioane vor fi trimise în Irak.
În estul Ucrainei, mai mulţi civili, mulţi dintre ei femei şi copii, au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele fără a putea lua cu ei strictul necesar.
Ei au nevoie de ajutor, mai ales în condițiile apropierii anotimpului rece, a spus comisarul pentru ajutor umanitar, Kristalina Gheorghieva, care a explicat cum vor fi folosiți banii alocați conflictului din estul Ucrainei.
„Am luat decizia de urgenţă de a aloca 2, 5 milioane euro ajutor umanitar pentru populaţia afectată din estul ucrainei si, de asemenea, pentru a sprijini autorităţile ucrainiene in a-si actualiza capacitatea de răspuns umanitar”.
Comisia Europeană a suplimentat tot ieri ajutorul umanitar pentru Irak.
5 milioane de euro se vor adăuga altor 12 milioane ,acordate deja în acest an.
Kristalina Gheorghieva a apreciat că situația din această țară este extrem de îngrijorătoare.
Națiunile Unite se gândesc să ridice nivelul de alertă în zonă la 3, cea mai înaltă treaptă a crizelor umanitare.
Ajutorul acordat de Uniunea Europeană este destinat inclusiv grupurilor minorităţilor etnice şi religioase.
Situaţia fermierilor şi producătorilor europeni care spun că au de suferit din cauza sistării importurilor de produse agro-alimentare de către Rusia este în atenţia Comisiei Europene
Un grup de experți condus de directorul general Jerzy Plewa analizează, începând de ieri, fiecare piaţă în parte şi evaluează efectele suportate de fiecare produs.
Oficialii Comisiei Europene spun însă că e prematur să se vorbească despre folosirea fondului destinat situațiilor de urgență pentru a acorda despăgubiri în acest caz.
Purtătorul de cuvânt pentru agricultură și dezvoltare rurală, Roger White:
„Reforma politicii agricole comune pe care am realizat-o anul trecut ne ofera aceasta posibilitate , de a lua masuri de urgenta cand piata este in criza, dar noi consideram ca este inca putin prea devreme sa discutam despre sume. Avem mecanismele, putem sprijini fermierii daca sunt probleme, dar inainte trebuie sa analizam, sa stim exact care este impactul posibil”
Primii care vor fi sprijiniţi sunt producătorii de piersici şi nectarine.
Comisia Europeană intenționează să ia, în cazul lor, măsuri imediate și retroactive, a anunțat comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.
Ele fuseseră luate în considerare din cauza pagubelor produse de vremea nefavorabilă din acest an, iar situația a devenit urgentă după ce Rusia a sistat importurile.
Dacian Cioloş a precizat, de asemenea, că aceeași propunere va fi făcută și pentru alte sectoare dependente de exporturile către Rusia, dacă va fi necesar.
Uniunea Europeană a câştigat anul trecut aproximativ 11 miliarde de euro din exporturile către piaţa rusă.
Ebola este urgență de sănătate publică la nivel global
Publicat de Stefania Grigore,
11 august 2014, 09:15 / actualizat: 11 august 2014, 21:59
Organizația Mondială a Sănătății a făcut acest anunț la sfârșitul săptămânii trecute.
Avertismentul a fost urmat imediat de răspuns din partea Comisiei Europene.
Purtătorul de cuvânt pe probleme de sănătate, Frederic Vincent:
,, Avem 3.9 milioane de euro, bani destinați celor afectați de Ebola în teritoriu și este de așteptat ca acest ajutor din partea Uniunii Europene să fie suplimentat. ,,
Ceea ce s-a și întâmplat, imediat!
În efortul de a stopa răspândirea Ebola, Uniunea Europeană a dispus vineri suplimentarea ajutorului cu 8 milioane de euro. În total, 11,9 milioane de euro.
În plus, un al doilea laborator mobil de diagnostic va fi locat, în următoarele zile, cel mai probabil în Sierra Leone.
Acesti bani provin din Fondul European de Dezvoltare, după cum a anunțat comisarul european Andris Piebalgs.
Totodata, pentru cei care se deplasează în zonele afectate este disponibil, în toate limbile europene, un ghid cu sfaturi de călătorie.
Comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a dat asigurări că riscul de Ebola în țările Uniunii este extrem de mic. Argumentele sale sunt traficul redus între Europa și vestul Africii și modul în care se transmite virusul.
El a afirmat că este pregătit pentru a face față acestei maladii.
De la izbucnirea epidemiei de Ebola, peste 900 de persoane și-au pierdut viața în Africa.
Cele mai afectate țări sunt Guinea, Liberia, Sierra Leone și Nigeria.
Conform acestuia, în 2013 au fost reţinute aproape 36 de milioane de articole suspectate de a fi contrafăcute. Cifrele indică o uşoară scădere faţă de anii precedenţi însă valoarea totală a mărfurilor interceptate nu este deloc neglijabilă: depăşeşte 760 de milioane de euro!
Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este o preocupare fundamentală a Uniunii Europene, constituind o premisă a creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.
Respectarea acestor drepturi nu este impusă doar de raţiuni economice, ci şi de considerente legate de sănătatea sau siguranţa consumatorului, având în vedere că anumite produse contrafăcute, cum ar fi cele alimentare, medicamentele, cosmeticele sau jucăriile pot reprezenta un pericol real.
Algirdas Šemeta, comisar european pentru impozitare, vamă, audit şi luptă antifraudă: „Falsificatorii dau dovadă de multă inventivitate pentru a exploata creativitatea altora. Consumatorii sunt şi ei din ce în ce mai conştienţi de faptul că achiziţionând produse contrafăcute, sub orice standarde, nu beneficiază de nici o garanţie în situaţia în care ceva nu merge bine.”
Autorităţile vamale au un rol extrem de important în reţinerea mărfurilor contrafăcute la graniţele Uniunii Europene.
Conform celui mai recent raport, în fruntea topului bunurilor reţinute de vameşii europeni s-au plasat articolele de îmbrăcăminte (12,33%), articole diverse cum ar fi insecticide, detergenţi, becuri şi baterii într-un procent total de 11,13% şi medicamente contrafăcute de genul pastilelor pentru slăbit, Viagra sau chiar antibiotice, într-o proporţie 10,10%. În majoritatea cazurilor, respectiv 72%, bunurile reţinute au fost expediate prin colet poştal sau servicii de curierat rapid.
Algirdas Šemeta: „Bunurile intră pe teritoriul Uniunii Europene în colete mai mici dar în număr mai mare, ceea ce solicită şi mai mult organele de control. Fenomenul este legat de dezvoltarea comerţului on-line. Un simplu click pe butonul „cumpăr” ne aduce bunurile dorite la uşă. Dezvoltarea sectorului on-line a deschis totodată o nouă cale de distribuire a produselor contrafăcute. Aceste mărfuri pot fi de o calitate proastă sau chiar periculoase!”
În ceea ce priveşte sursele, 66% din mărfurile suspecte provin din China. Grecia este şi ea o sursă importantă de bunuri contrafăcute, aproape 6% din totalul articolelor reţinute fiind expediate de aici.
Ce se întâmplă cu mărfurile suspecte?
Mai mult de 90% au fost fie distruse fie au făcut obiectul unor acţiuni în justiţie pentru stabilirea încălcării dreptului de proprietate intelectuală.
Posesorii acestor drepturi pentru un produs anume pot de altfel sesiza autorităţile vamale în situaţia existenţei unor suspiciuni de fals. Comisia Europeană împreună cu autorităţile statelor membre a elaborat un manual privind procedurile necesare. Între 2007 şi 2013 numărul firmelor care au înaintat astfel de sesizări a crescut de la aproximativ 10.000 la aproape 27.000, semn al strânsei cooperări între sectorul privat şi autorităţile vamale.
Proiectul de modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi a fost deblocat după ce Comisia Europeană a admis solicitarea depusă pentru finanţarea lucrărilor
Conducerea Ministerului Transporturilor a semnat ordinul privind aprobarea cererilor de rambursare, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei.
În luna decembrie a anului trecut, administrația județeană a depus o cerere de finanţare europeană pentru dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului. Proiectul are o valoare totală de peste 56 de milioane euro.
Parlamentul European a aprobat ieri candidaturile celor patru persoane ce vor ocupa funcțiile de comisari europeni rămase vacante după ce titularii au fost aleși deputați europeni.
Jyrki Katainen (Finlanda) pentru afaceri economice și monetare și euro – îl înlocuiește pe Olli Rehn.
Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie și antreprenoriat – îl înlocuiește pe Antonio Tajani.
Martine Reicherts (Luxemburg) pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie – o înlocuiește pe Viviane Reding.
Jacek Dominik (Polonia) pentru programare financiară și buget – îl înlocuiește pe Janusz Lewandowsk.
Plenul PE a aprobat într-o singură procedură numirea celor patru candidați la posturile de comisari europeni.
Rezultatul votului a fost anunțat de Martin Schultz, președintele Parlamentului.
Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la data de 31 octombrie 2014.
Conform Regulamentului Parlamentului, comisarii candidați au fost audiați luni în comisiile parlamentare din ariile lor de responsabilitate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
