Politica comercială, în slujba oamenilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 noiembrie 2017, 10:55

Parlamentul European, conform Tratatului de la Lisabona, are competențe sporite privind comerțul internațional pe care ar trebui să le folosească într-un mod mai eficient în monitorizarea implementării acordurilor comerciale ale UE, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE), în cadrul conferinței prilejuită de cea de-a 2-a ediție a ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” desfășurată miercuri, 22 noiembrie a.c., la Bruxelles.

”PE are o serie de instrumente pentru monitorizarea implementării acordurilor comerciale, între care și contactul direct cu asociațiile sectoriale și profesionale, cu reprezentanții societății civile, dar și cu companiile europene. Deputații trebuie să țină, individual, dar și prin dialog structurat, legătura cu toate aceste entități, aducând astfel UE mai aproape de cetățenii săi. Noi, ca deputați europeni, trebuie să ne asumăm un rol mai mare în privința transmiterii informațiilor referitoare la comerț și economie și, în același timp, să preluăm reacțiile actorilor implicați, acestea fiind importante în activitatea noastră legislativă”, a afirmat Iuliu Winkler. În opinia deputatului european al UDMR, rolul PE nu se încheie odată cu ratificarea unui acord comercial, ci, din contră, trebuie să continue prin  monitorizarea implementării acordurilor internaționale, implicit a deficiențelor acestora, dar și  a beneficiilor pe care acestea le aduc în viața oamenilor.

”Politica comercială este un instrument esențial al UE, cel mai important scop al acesteia fiind crearea locurilor de muncă. Din această perspectivă, politica comercială a UE se află în slujba cetățenilor”, a mai spus Winkler în cadrul lucrărilor conferinței. Vicepreședintele INTA a subliniat faptul că practica arată că firmele din UE consideră că normele de aplicare ale acordurilor comerciale sunt mult prea birocratice și complicate. ”De multe ori se întâmplă că firmele europene nu au destule informații cu privire la aceste acorduri comerciale, mai ales pentru antreprenorii mici și mijlocii o problemă majoră este accesul dificil la informații în limba lor maternă”, a adăugat Iuliu Winkler.

Conferința din cadrul ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” a fost structurată în două paneluri de dezbateri, primul fiind dedicat Strategiei Comerciale și de Investiții a UE ”Comerț pentru toți” – ”Trade for all”. Documentul adoptat în anul 2015, pentru o perioadă de 5 ani se află în curs de revizuire la jumătatea perioadei. În cadrul acestui panel, comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmström, a analizat rezultatele strategiei, iar reprezentanții Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), ai Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Forumului Economic Mondial (WEF), experți și profesori în domeniul comerțului internațional au susținut prezentări. Cel de al doilea panel a abordat relația dintre comerț și globalizare.

”Ziua Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day”, inițiată în anul 2016 la propunerea deputatului european Iuliu Winkler, își propune asigurarea unui cadru pentru discuții menite să aducă perspective proaspete, chiar inedite asupra economiei și comerțului global, asupra provocărilor din acest domeniu din partea reprezentanților PE, Comisiei Europene și a celor mai importante organizații internaționale cu preocupări și atribuții în domeniu.

A intrat în vigoare acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:38

Odată cu începutul noului an a intrat în vigoare acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Ucraina.

Aşa-numitul Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Ucraina este parte a Acordului de Asociere semnat în iunie 2014. Restul prevederilor au intrat în vigoare încă din toamna aceluiaşi an.
Acordul de liber schimb constituie o piatră de hotar a legăturilor economice bilaterale, oferind beneficii economice substanţiale ambelor părţi – se arată în comunicatul Comisiei Europene. Companiilor ucrainene li se deschide un acces stabil, totodată preferenţial la cea mai mare piaţă a lumii, cu 500 de milioane de potenţiali clienţi, în timp ce firmelor din Uniunea Europeană li se va asigura un acces facilitat la piaţa ucraineană, creându-se premisele unor noi parteneriate, reciproc avantajoase.

Consumatorul de rând din ţara vecină va avea de câştigat prin diversificarea ofertei de mărfuri de calitate şi preţuri mai mici, ca urmare a intensificării competiţiei.

Cecilia Malmström, comisar european pentru comerţ: „Acordul de liber schimb este un instrument important, dar nu va rezolva toate problemele în mod automat. Este un instrument care în primul rând trebuie folosit, de aceea reformele, climatul economic favorabil sunt deosebit de importante. DCFTA nu vizează exclusiv comerţul, este în acelaşi timp un parteneriat, în cadrul căruia putem crea condiţii favorabile investiţiilor atât de importante pentru creşterea economică şi a locurilor de muncă! Este totodată un forum al conlucrării, care ne oferă posibilitatea de a asista autorităţile ucrainene pe calea implementării reformelor, de a ne oferi ajutorul în stabilirea unor noi standarde, compatibile cu normele europene -în special în domeniul agricol- care să stimuleze exporturile, nu numai către Uniunea Europeană, ci şi către alte colţuri ale lumii.
Acordul oferă acces companiilor ucrainene la piaţa europeană cu două condiţii: respectarea regulilor şi competitivitatea produselor!”

Obiectivele cuprinse în document, cum ar fi apropierea de cerinţele legislaţiei europene în reglementarea unor domenii ca achiziţiile publice, competiţia sau protejarea drepturilor de proprietate intelectuală contribuie la modernizarea şi diversificarea economiei ucrainene, la combaterea corupţiei.

Toate acestea vor face ţara vecină mai atractivă pentru investitorii străini, îmbunătăţind mediul de afaceri şi facilitând integrarea economiei ucrainene în cea mondială.

Cecilia Malmström: „Odată cu intrarea în vigoare a acordului de liber schimb, se deschid o multitudine de posibilităţi. Uniunea Europeană aşteaptă cu nerăbdare conlucrarea strânsă pentru a exploata la maxim şansele oferite de tratat.”

Conform unor studii independente, simpla implementare a acordului de liber schimb va aduce pe termen mediu un plus de aproximativ 6 procente produsului intern brut ucrainean şi o creştere cu 12% a bunăstării cetăţenilor.

Comisia Europeană propune reprezentanților SUA includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă in TTIP

Publicat de Monica Slavici, 10 noiembrie 2015, 09:44

În cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) Comisia Europeană propune reprezentanților SUA includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Comisia Europeană a publicat, pe 6 noiembrie, propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA.
Oficialii CE susțin că noul capitol referitor la dezvoltarea durabilă, propus în cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”’, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.
Cu acest prilej, comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, a ținut să sublinieze că, de fapt, comerțul nu este numai un instrument capabil să creeze noi oportunități economice pentru consumatori, lucrători și angajatori, ci și unul menit să contribuie la creșterea gradului de responsabilitate în întreaga lume.
Comerțul nu promovează doar interese economice, ci și valori, a susținut oficialul european arătând că munca copiilor, precaritatea drepturilor lucrătorilor sau comportamentul iresponsabil al întreprinderilor sunt flageluri mondiale pe care UE dorește să le combată cu ajutorul politicii comerciale.
Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP prezintă o abordare integrată cu privire la comerț și la dezvoltarea durabilă, care înglobează, de asemenea, forța de muncă și mediul, reafirmând dreptul statelor membre ale UE de a legifera în aceste domenii.
Propunerea se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului.
În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.
Comisarul Cecilia Malmström afirmă că negocierile comerciale cu SUA vor deveni cu timpul tot mai transparente și că deși există, încă, aspecte aflate în divergență se lucrează în continuare pentru a se obține un acord comercial avantajos pentru ambele părți.
Cecilia Malmström:

„UE și SUA sunt ambele încredințate că tratatul trebuie implementat și întărit, dar avem abordări diferite în ceea ce privește implicarea societății civile și întărirea regulilor de dezvoltare durabilă în acordul pentru comerț.

Dar TTIP este un acord unic pentru ambele părți, atât ca dimensiune, cât și ca ambiție.
Prin urmare, trebuie să ne așezăm și să evaluăm cu grijă genul de abordare care funcționează în acest context.”

Propunerea UE privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP a fost prezentată Statelor Unite în cursul ultimei runde de negocieri care a avut loc în luna octombrie.
Până acum au fost 11 runde de negocieri între UE și SUA.
Negocierile dintre cele două părți au început în iulie 2013.
Dacă aceste negocieri se vor încheia cu succes, acest parteneriat va acoperi mai mult de 40% din PIB-ul mondial.
Următoarea rundă de negociere va avea loc în februarie 2016, când este de așteptat ca ambele părți să discute problema achizițiilor publice.

UE salută decizia SUA de a lua măsuri împotriva amenințării schimbărilor climatice

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:30

Nu exista o provocare mai mare pentru viitorul nostru si al generatiilor viitoare ca amenintarea reprezentata de schimbarile climatice, a spus Obama cu ocazia prezentarii planului american pentru energie curata.

Statele unite isi propun sa reduca emisiile de carbon ale centralelor electrice cu 32 la suta pana in 2o3o comparativ cu nivelurile din 2oo5.

Uniunea europeana a salutat planul liderului de la Casa Alba si eforturile sincere de reducere a emisiilor prin vocea comisarului pentru comert, Cecilia Malmstrom

“Ne bucura anuntul facut de presedintele Obama, desigur asta e o problema careia si noi ii acordam o importanta deosebita si cu siguranta suntem de parere ca asta este o confirmare a angajamentului Statelor Unite dupa cum am vazut dar si al altor tari catre Paris”.(malmstrom)

Si Fondul Mondial pentru Natura a salutat planul Casei Albe si a spus ca noile reguli de limitare a emisiilor centralelor electrice pe baza de carbune întrec Uniunea Europeana în acest sector.

Anuntul intervine la mai putin de 6 luni pâna la conferinta de la Paris asupra climatului unde se asteapta ca 195 de tari sa se angajeze sa limiteze la maximum 2 grade Celsius cresterea temperaturii pe glob.

UE face pași importanți în ceea ce privește schimburile comerciale

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:28

Uniunea Europeană în ansamblu face pași importanți în ceea ce privește schimburile comerciale, înțelegerile financiare. Un exemplu este proiectul de înțelegere între spațiul comunitar și Statele Unite.

În aceeași cheie poate fi privit și recentul summit Uniunea Europeană – Japonia. Părțile doresc un acord de liber schimb care să vină în sprijinul ambelor. Ca elemente în susținerea unui astfel de demers poate fi menționat faptul că, împreună, economia UE și cea a Japoniei reprezintă peste o treime din PIB-ul mondial. Japonia este cel de al doilea mare partener comercial al UE din Asia. În vreme ce Japonia reprezintă un investitor major în UE, investițiile străine directe ale UE în Japonia rămân modeste. Odată intrat în vigoare, acest acord de liber schimb ar putea să stimuleze economia UE cu 0,6 – 0,8 % din PIB, să crească exporturile UE către Japonia cu peste 30 %, să creeze 420 000 de locuri de muncă numai în spațiul comunitar.

Cu aceste cifre pe fundal, la summitul de la Tokyo, părțile s-au înțeles să dea un impuls veritabil negocierilor pentru încheierea unui astfel de acord până la finalul lui 2015.

Într-o conferință de presă, comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, a sintetizat care ar putea fi avantajele unei astfel de înțelegeri, dar a pus accent și pe ideea calității acordului.

Japonia și Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice. Vrem ca popoarele noastre să poată lucra, dorim să asigurăm prosperitatea societăților noastre pentru deceniile următoare. Pentru a face toate acestea, avem nevoie de de creștere. Amble părți folosesc cea mai largă gamă de instrumente pentru a atinge acest scop.

Comerțul mai deschis va stimula cererea pentru exporturi de ambele părți, fie pentru masinile și utilajele noastre, pentru cosmetice, servicii financiare, produse alimentare. Amploarea acestui efect va fi foarte mare, deoarece Uniunea Europeană și Japonia sunt cea mai mare, respectiv a patra economie la nivel global.

Ar trebui să urmărim scopul de a scăpa de tarife pentru ambele părți, inclusiv pe produse alimentare și agricultură, precum și pentru masini. Bineînțeles că trebuie să ne respectăm reciproc nucleele de priorități, dar în Europa nu putem accepta un acord care este inferior a ceea ce am negociat cu alte țări.

Cooperarea în domeniul reglementării este viitorul politicii comerciale și avem nevoie de ambele. Deci, ca să fie clar, cooperarea în domeniul reglementării nu înseamnă subminarea normelor care protejează cetățenii noștri sau mediul nostru. Oamenii din Europa și Japonia trebuie să se simtă în siguranță, ei au nevoie să știe că serviciile pe care le folosesc sunt sigure, eficiente și ecologice, dar asta nu înseamnă că nu putem elimina diferențele tehnice inutile între sistemele noastre pe baza standardelor internaționale.

De adăugat la cele spuse de comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, că Uniunea Europeană şi Japonia au găsit limbaj comun şi în privinţa schimbărilor climatice la nivel global, dar și în ceea ce privește aprofundarea cooperării dintre cele două părți în combaterea terorismului.

Dezvoltarea dimensiunii comerciale a Parteneriatului Estic în atenția miniștrilor europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2015, 09:00

Dezvoltarea dimensiunii comerciale a Parteneriatului Estic s-a aflat în atenția miniștrilor europeni ai comerțului.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Săptămâna trecută, miniștrii comerțului din UE și omologii acestora din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina s-au reunit pentru a discuta despre realizările Parteneriatului Estic în domeniul schimburilor comerciale, precum și despre oportunitățile și provocările dezvoltării în continuare a unei dimensiuni comerciale de succes a Parteneriatului Estic.

Miniştrii europeni au salutat începerea aplicării acordurilor de asociere la UE ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei şi au îndemnat aceste ţări să continue procesul de reformă.
Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, a reafirmat că executivul European va continua să susțină aceste țări:

„Comisia Europeană va continua să susţină cele două ţări, Republica Moldova şi Georgia, în a implementa total acordurile de asociere şi liber schimb. Cifrele de până acum arată progrese şi atunci aşteptăm în acelaşi timp cu nerăbdare aplicare acordurilor de liber schimb cu Ucraina, de la 1 ianuarie anul viitor.”

În acest context comisarul Malmström a ținut să sublinieze că Bruxellesul nu va ceda presiunilor Rusiei, care solicită amânarea aplicării acordului de liber-schimb între Uniunea Europeană și Ucraina.
Oficialul european a declarat, însă, că europenii sunt gata să discute cu partea rusă despre dificultățile de ordin practice. În acest sens comisarul Malmstrom a precizat ca l-a invitat pe ministrul rus al Economiei și pe șeful diplomației ucrainene la o întâlnire, în data de 18 mai la Bruxelles, „pentru a vedea dacă se pot folosi anumite flexibilități ale acordului pentru a răspunde îngrijorărilor Rusiei”.

Reamintim că acordul dintre UE și Ucraina ridică barierele vamale în cele două sensuri pentru sute de produse și este prevăzut a intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Acordul de liber-schimb constituie pilonul comercial al acordului de asociere între UE și Ucraina semnat în iunie 2014. El trebuia inițial să fie aplicat încă din noiembrie anul trecut, dar europenii au amânat data după încheierea primului armistițiu în estul Ucrainei, în septembrie 2014. Moscova denunță de mult timp acordul de asociere, în care percepe o intruziune în sfera sa de influență și un obstacol comercial pentru exporturile sale.

Din acest motiv, partea rusă a solicitat UE amânarea pilonului comercial al acordului de asociere cu Ucraina până în 2017, însă oficialii europeni au subliniat, și cu acest prilej, că acordul va intra în vigoare la începutul anului viitor.
Reuniunea de la Bruxelles de săptămâna trecută a fost o oportunitate de schimb de idei și viziuni între țările UE și statele Parteneriatului Estic asupra modalităților în care se poate crea un spațiu economic comun mai larg, bazat pe regulile OMC și alegerile suverane din Europa, așa cum sunt ele cuprinse în Declarația de la Vilnius de la cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic.

Reamintim că următorul Summit al Parteneriatului Estic se va desfășura la Riga în perioada 21-22 mai.

Prima reuniune ministerială a Parteneriatului Estic s-a concentrat pe schimburile comerciale dintre UE și 6 dintre fostele state sovietice

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 mai 2015, 09:45 / actualizat: 11 mai 2015, 9:51

Ministrii europeni ai comertului si omologii lor din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina au discutat despre cresterea schimburilor comerciale si despre consolidarea relatiilor economice intre Uniune si cei 6 parteneri estici.

Ministrii au salutat de asemenea implementarea acordurilor de asociere cu Georgia, Moldova si Ucraina si au recomandat acestora sa contiue procesele de reforme.

Comisarul european pentru comert, Cecilia Malmstrom

“Noi, din partea Comisiei europene vom continua sa sustinem Moldova si Georgia sa puna in practica integral acordurile”(malmstrom).

Comisarul a dat asigurari ca Bruxellesul nu va ceda presiunilor Rusiei care ar vrea sa amane intrarea in vigoare la 1 ianuarie anul viitor a acordului de liber schimb intre Uniunea europeana si Ucraina.

Si ministrul leton de externe, Edgar Rinkevics considera important ca dialogul intre Uniune si partenerii sai sa fie unul constructiv

“Cu totii impartasim aceeasi viziune ca este necesar sa incurajam pe mai departe cooperarea intre Uniunea europeana si cele 6 state partenere din est ceea ce inseamna ca trebuie sa cautam sa identificam noi oportunitati si domenii de colaborare, sa promovam cresterea economica, locurile de munca si relatiile economice”(rinkevics).

Nouă rundă de negocieri privind Acordul de Liber Schimb UE-SUA

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2015, 08:59

Acordul de Liber Schimb între Uniunea Europeană şi SUA, cunoscut drept Parteneriatul trans-atlantic de comerţ şi investiţii, ia în discuţie economiile europene şi americane, adică 31% din comerțul global și peste 49% din PIB-ul la nivel mondial. Înțelegerea ar urma să ducă la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, în care trăiesc peste 800 de milioane de locuitori.

Acordul ar urma să includă 50 % din producţia industrială mondială, 30 de procente din comerţul internaţional şi 20 % din investiţiile străine directe.

Nu vom lua în considerare un acord care ar reduce standardele sau ar limita dreptul guvernelor europene de a legifera, a dat asigurări comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom :

„Acordul de Liber Schimb pe care Comisia Europeană îl va propune în final va fi un acord care va consolida interesele în lume, pentru că va fi un acord care ne va ajuta să protejăm standardele noastre ridicate, un acord bun pentru cetăţeni, bun pentru creşterea economică şi pentru locurile de muncă din Europa. Discuţia despre protecţia investitorilor este o parte importantă a acestei dezbateri şi o chestiune delicată, de aceea e nevoie să o abordăm cu prudenţă.

Pentru a răspunde criticilor din jurul controversatei clauze privind protecţia investitorilor şi al acordului de liber schimb, am decis, după cum ştiţi, ca prin activitatea Comisiei să creştem transparenţa şi să demistificăm cât mai mult posibil, aşa că în ultima săptămână multe dintre propunerile noastre, documente legale care exprimă punctele de vedere şi capitolele explicative sunt disponibile online pentru oricine vrea să vadă şi să spere într-o dezbatere bazată pe fapte şi pe cifre, cu ceea ce e de discutat si cu ceea ce nu intră în discuţie.”

Comisarul european, Cecilia Malmstrom, a mai anunţat că în perioada imediat următoare Comisia va începe consultări cu guvernele statelor membre, cu diferite ONG-uri, întreprinderi şi sindicate pentru a afla opinia lor cu privire la Acordul de liber schimb cu Statele Unite.

Negocierile privind parteneriatul economic au loc în condiţiile în care opinia publică la nivel mondial este tot mai îngrijorată de efectele negative ale globalizării.

Tratatul isi propune să ridice barierele comerciale dintre cele două continente în toate sectoarele economice, de la agricultură la industrie și servicii, și să creeze o zonă de comerț liber. Semnarea acestui acord de schimb între UE și Statele Unite ar oferi mai multă protecție juridică investițiilor străine reciproce din cele două jurisdicții și ar putea deschide calea spre noi colaborări bilaterale

Comisia Europeană a publicat texte legale ale Acordului Transatlantic de Parteneriat, Comert si Investitii, ca parte a inițiativei de transparență

Publicat de Monica Slavici, 8 ianuarie 2015, 16:28

Comisia Europeana a publicat texte legale ale negocierilor Acordului Transatlantic de Parteneriat, Comerț și Investiții cu Statele Unite, în semn de transparență, la solicitarea opiniei publice europene.

Din 1 noiembrie a devenit activă operaţiunea Triton în Marea Mediterană

Publicat de Monica Slavici, 7 noiembrie 2014, 09:01

Este vorba despre o mobilizare importantă de resurse pentru supravegherea frontierelor externe ale UE si de salvarea imigranţilor care încearcă să ajungă în UE prin Mediterana.

21 de state membre UE sunt împreună cu mijloace materiale şi resurse umane, în operaţiunea Triton, pentru a ajuta Italia să îşi îndeplinească obligaţiunile de supraveghere şi salvare a imigranţilor care încearcă să ajungă în UE prin Mediterana.

Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi a lansa operaţiuni de salvare.

Cecilia Malmström, fost comisar european pentru Afaceri Interne:

“Trebuie să avem nişte reguli foarte clare în ceea ce priveşte amplitudinea acestor măsuri. Este vorba şi despre protejarea persoanelor care vin din zona de conflict şi, Poliţia de Frontieră joacă, aici, un rol important. Sistemul de fontieră este, de asemenea, un instrument important. Permite astăzi luarea unor măsuri pe baza alertelor din sistem.

Comisia face eforturi pentru a accelera şi îmbunătăţi schimbul de informaţii pe baza alertelor şi e important ca statele membre să folosească toate informaţiile oferite de acest sistem, astăzi. De asemenea, este important ca statele membre să întreprindă controalele necesare. Trebuie să vedem care sunt instrumentele şi să le folosim cât mai bine.”

FRONTEX, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, coordonează schimbul operaţional între statele în ceea ce priveşte frontierele externe. Agenţia lucrează în strânsă legătură şi cu alţi parteneri ai UE responsabili de securitatea frontierelor externe şi cooperarea vamală.

Operaţiunea Triton a devenit activă pe 1 noiembrie, prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii. Desfăşurarea de personal şi echipamente este impresionantă: 21 de nave, patru avioane, un elicopter şi 65 de ofiţeri europeni. Operaţiunea, coordonată de Frontex, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, are un buget lunar de 2,9 milioane de euro.

Însă Triton nu va înlocui operaţiunea militară italiană Mare Nostrum. Decizia de a pune capăt acestei operaţiuni revine autorităţilor italiene, fiind vorba de o operaţiune naţională, condusă cu mijloace naţionale şi începută după tragedia de la Lampedusa, din octombrie 2013.

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care refugiaţii sunt în pericol.

Comisia Europeană a prezentat în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile raportul său anual privind imigraţia şi azilul

Publicat de Monica Slavici, 3 octombrie 2014, 09:24

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a fost implicat activ în adoptarea noii legislații privind imigrația.

Pe 24 septembrie, Comisia Europeană a prezentat în cadrul comisiei pentru libertăți civile raportul său anual privind imigrația și azilul, întocmit pe baza datelor furnizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).
Raportul arată că solicitările de azil în UE sunt în creştere. Potrivit documentului, în 2013 peste 430.000 de oameni au completat cereri de azil în Uniunea Europeană, în creștere cu 100.000 față de 2012, ceea ce reprezintă o mărire de 30% a numărului de solicitări de azil.
12% din aplicanţi au venit din Siria, în timp ce mulţi alţii provin din Rusia, Afganistan, Serbia, Pakistan şi Kosovo.
Aceeaşi tendinţă se constată şi în acest an. Potrivit directorului executiv al EASO, Robert Visser, în primele 8 luni din acest an există o creştere cu 28% a numărului de solicitări de azil comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pentru perioada ianuarie-august din acest an cele mai multe cereri de azil au provenit din Siria, din statele din Balcanii de Vest şi din Eritreea.
De asemenea, directorul EASO a mai arătat că din luna martie a acestui an, de când Rusia a anexat Crimeea, a crescut semnificativ şi numărul cererilor de azil provenind din Ucraina.
La rândul său, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a arătat că raportul prezentat de Comisie subliniază necesitatea consolidării acțiunii UE și a statelor membre în domeniul rezolvării solicitărilor de azil și consolidarea eforturilor de combatere a traficului de ființe umane.
Oficialul European a subliniat că în acest domeniu toate statele Uniunii trebuie să facă mai mult pentru a se putea evita tragedii precum cele în care sute de migranţi şi-au pierdut viaţa în urma scufundării unor vase de mai mari sau mai mici dimensiuni, care erau suprapopulate cu migranţi.
Cecilia Malmstrom:
“Toate statele membre trebuie să aibă locul potrivit în acest sistem. În unele state sunt necesare doar ajustări minore, altele au mai multe de făcut şi alte ţări, practic, trebuie să-şi regândească sistemul de la început.
Cu toate aceste reforme, în câţiva ani, sperăm că toate cele 28 de ţări îşi pot asuma responsabilităţi în domeniu, pentru că, aşa cum ştim, în prezent nici jumătate din statele membre nu-şi îndeplinesc partea lor de misiune în ceea ce priveşte solicitanţii de azil.
Sperăm să avem proceduri similare, rezultate similare şi condiții similare indiferent unde îşi trimite aplicaţia un solicitant de azil.
Deci toate statele membre trebuie să-şi asume responsabilitatea şi să se asigure că au făcut tot ceea ce era rezonabil necesar pentru ca sistemul să funcţioneze în bune condiţii.”

Trebuie spus că Parlamentul European a adoptat în ultimul an reguli noi privind azilul.
Aceste reglementări introduc proceduri comune și date limită pentru abordarea solicitărilor de azil și drepturi de bază pentru solicitanții de azil care sosesc în UE.
Noile reguli ar trebui să intre în vigoare în a doua jumătate a anului 2015.

Migraţia economică şi piaţa forţei de muncă din UE

Publicat de Monica Slavici, 24 septembrie 2014, 13:18

Mobilitatea lucrătorilor în spaţiul UE este esenţială pentru a rezolva problemele cu care se confruntă piaţa europeană a muncii.

Un raport comun al Uniunii Europene şi Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică – OCDE –arată că posibilitatea lucrătorilor de a se mişca de la un loc de muncă la altul, în ţara lor sau între statele membre, este esenţială pentru a combate şomajul şi alte probleme de pe piaţa europeană a muncii.
În context, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a afirmat că este o realitate faptul că multe țări din UE nu își pot acoperi necesarul de personal numai cu forța de muncă autohtonă.
La rândul său, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, a fost de părere că raportul oferă indicații utile cu privire la provocările demografice serioase care ne așteaptă în viitor.
Legat de ostilitatea arătată, în unele state europene, de către muncitorii autohtoni faţă de migranţi merită reţinut ce declara comisarul László Andor în cadrul unui discurs rostit, la începutul acestui an, la Universitatea Bristol din Marea Britanie, în legătură cu mobilitatea forţei de muncă din UE:

“Adevărul, chiar dacă ar putea fi neconvenabil pentru unii, este că marea majoritate a oamenilor care se migrează de la o ţară europeană la alta, o face pentru a munci şi nu pentru a avea beneficii sociale.
De fapt, aceşti muncitori reprezintă un câştig pentru economie şi pentru sistemele de asigurări sociale din ţările de destinaţie.
Pentru toate ţările cu o populaţie îmbătrânită precum Marea Britanie disponibilitatea lucrătorilor migranţi reprezintă un bun de preţ.
În ţări ca Germania, unde forţa de muncă autohtonă îmbătrâneşte rapid şi se reduce, pur şi simplu nu ar mai putea funcţiona fără un influx de muncitori din alte ţări europene.”

Comisarul László Andor a mai subliniat că asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în interiorul UE, îmbunătățirea formării pentru a elimina deficitul de competențe și o mai bună integrare a lucrătorilor din afara UE pot fi o parte a soluției la îmbătrânirea populației și la lipsa viitoare de personal calificat pe piața europeană a muncii.

Legat de contracararea efectelor îmbătrânirii populației, raportul OCDE arată că Uniunea Europeană va trebui să elimine diferențele dintre femei și bărbați și să asigure prezenţa pe piața muncii atât a lucrătorilor tineri, cât şi a celor vârstnici.
În plus, datele din raport arată că, în următorii zece ani, nevoile în materie de forță de muncă se vor concentra pe ocupații care presupun un nivel înalt de calificare.
De aceea, şcoala va trebui să se adapteze la cererea de meserii de pe piața muncii, astfel încât tinerii pe care îi pregăteşte să nu întâmpine dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, după absolvire.