Exercițiul SARMIS-OLT 24

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de munte de la Brașov, respectiv Miercurea Ciuc, participă până pe 11 octombrie la exercițiul SARMIS-OLT 24. La exercițiu sunt prezenți și militari aliați din Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Cehia, Portugalia, Turcia și Marea Britanie. Exercițiul are și o componentă interinstituțională, prin participarea forțelor din Ministerul Afacerilor Interne și din Serviciul de Telecomunicații Speciale. Antrenamentele au loc în poligoanele Brădet, Grohotiș, Valea Doftanei și Trăisteni.

Reuniunea B9

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:18

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările participante la inițiativa B9 s-au întâlnit miercuri în capitală, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare.

Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității aliaților: Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.

De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO.

Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

Reuniunile în acest format se desfășoară periodic la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Tabăra internațională de Tineret organizata de CLISM – Premieră în România

Publicat de gabrielasaksa, 14 august 2023, 11:25

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică):  În perioada 29 iulie-12 august Comitetul de Legătură Internațională a Organismelor Militare Sociale desfășoară pentru prima dată în România Tabăra internațională de Tineret. La eveniment sunt înscriși 162 de adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, precum și 16 lideri de grup, cu vârsta peste 21 de ani.
La tabără participă copiii militarilor și personalului civil din armatele înscrise în program și este găzduită anual de către una dintre țările membre ale comitetului, respectiv Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Ungaria. Prezent la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu:

Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu:
A fost o plăcere să fim la Sibiu, să salutăm pe cei care participă la prima tabără pe care o organizăm în România în cadrul organizației CLIMS. 12 state participante în cadrul organizației, șapte state au trimis reprezentanții aici. Timp de două săptămâni au ocazia să stea în Academia Forțelor Terestre, să vadă câte ceva și din viața de student militar, dar mai ales să se bucure de ospitalitatea românească, să înțeleagă modul nostru de viață, să fie un schimb cultural extraordinar.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:58

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR 330 Socat din Baza 95 Aeriană Bacău a participat la exercițiul „Adriatic Strike 23”, desfășurat pentru al unsprezecelea an consecutiv în Slovenia.

Exercițiul și-a propus perfecționarea instruirii echipajelor pentru misiunile specifice naționale, dar și ca forță de răspuns a NATO.

Detașamentul Bazei 95 a executat în cadrul exercițiului misiuni de sprijin aerian apropiat, sub coordonarea echipelor de control aerian tactic aliate și trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate.

Căpitanul Șerban Timofte ne spune cum s-a desfășurat un antrenament al detașamentului de elicoptere: Am ajuns în poligonul Pocek, unde am executat trageri pe timp de noapte cu muniție trasor asupra țintelor indicate de echipa de control aerian tactic şi am executat foc cu 1.400 de proiectile.

Este fluxul oricărei misiuni din cadrul exerciţiului. Toată lumea respectă procedurile standard de operare, care sunt cunoscute și sunt aplicate unitar.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Tot în această perioadă, 36 de militari români cu autospeciale de decontaminare a personalului, tehnicii și terenului din cadrul Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș participă în poligonul de instruire Oberlauds din Germania, la exercițiul „Platinum Musk 2023”, alături de alți peste 700 de militari din țări precum Germania, Italia, Slovenia, Bulgaria, Cehia, Franța, Ungaria și SUA.

Obiectivele principale ale exercițiului constau în menținerea unui nivel ridicat de instruire în context multinațional, precum și întărirea relațiilor de cooperare și a încrederii între militarii țărilor participante.

Ce urmează pentru militarii români, ne spune plutonierul Florin Popa, comandant grupă decontaminare tehnică de luptă: Ne aflăm în etapa premergătoare a unui exercițiu cu trupe în teren, în care se vor exersa în comun proceduri de operare în medii contaminate chimic, biologic, radiologic și nuclear.  

Plutonul nostru va fi testat în ceea ce privește instalarea unui raion de decontaminare și executarea decontaminării personalului, tehnicii, terenului și materialelor.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană ‘Gheparzii de Fier’, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, își continuă instruirea.

În această săptămână, mai mulți militari polonezi din Batalionul 16 Apărare Antiaeriană al Brigăzii 15 Mecanizată i-au vizitat pe militarii dobrogeni pentru a se familiariza cu tehnica acestora. Aceștia au fost la Motor Pull, locul de dispunere al ‘Gheparzilor’ pentru a cunoaște aceste sisteme și modul în care ele pot sprijini trupele în luptă.

Au fost interesați de caracteristicile tehnico-tactice și de modalitatea de manevrare a tehnicii și au pus numeroase întrebări.

La rândul lor, militarii români au aflat detalii despre tunurile antiaeriene ZU-23-2 din dotarea Armatei poloneze, astfel realizându-se un schimb de informații în ceea ce privește tehnica de apărare antiaeriană pe care o au în dotare cele două națiuni.

Reuniunea formatului București 9 la nivelul șefilor de stat a avut loc la Bratislava

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.

Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.

Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.

Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Misiunile internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 16:54

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Aflată la al optulea mandat, misiunea Uniunii Europene de instruire în Somalia are ca obiectiv dezvoltarea capacităților și a capabilităților somaleze prin consiliere strategică, mentorat și instruire, dar și acordarea de sprijin prin constituirea unor instituții și forțe de securitate somaleze responsabile, care să acționeze în temeiul statului de drept.

România este și ea parte a acestui efort și participă cu instructori la această misiune, care se axează și pe organizarea și desfășurarea de cursuri de instruire pentru militarii somalezi, cursuri despre care ne vorbește maiorul Laura Istrate, mentor în elaborarea doctrinei militare a forțelor armate somaleze: Cursurile care se desfășoară sunt predominant cursuri de dezvoltare a comandanților de plutoane, de companii, dar și de instruire pe dispozitive explozive improvizate, poliție militară, drept internațional umanitar și se concentrează pe forțele terestre, ceea ce noi cunoaștem a fi forțe terestre.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): De la misiunea de consiliere de pe continentul african trecem la cea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice din Polonia, acolo unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov, au participat, în Varșovia, la celebrarea zilei de 12 martie, zi care a intrat în istoria Poloniei și a Europei ca fiind ziua admiterii în NATO, în primul val de extindere spre est a Alianței, a Cehiei, Ungariei și Poloniei.

Detalii avem de la locotenentul Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Am participat, alături de reprezentanți ai contingentelor americane, britanice, croate și poloneze, la evenimentul „Train with NATO” din Varșovia, organizat cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la intrarea Poloniei în NATO.

Publicul a putut vizita standuri cu armament și vehicule de luptă şi a putut învăța tehnici de luptă corp la corp și tactici de supraviețuire de la militari.

La activitate au fost prezenți și prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de ministrul apărării, Mariusz Błaszczak.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia, ajungem și în poligonul Grafenwöhr din Germania, acolo unde un detașament de militar din Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” participă, alături de aproximativ 1.000 de militari din 15 țări membre NATO și partenere, la Exercițiul multinațional de artilerie Dynamic Front ’23, organizat de Forțele terestre americane din Europa și Africa.

Exercițiul își propune să antreneze elementele de conducere, astfel încât să se atingă un nivel cât mai mare de sincronizare a comenzii și planificării focului de artilerie. Mai multe detalii avem de la locotenent-colonelul Daniel Florin Bornac, comandantul detașamentului: Exercițiul are ca principal obiectiv testarea și validarea interoperabilității, bazată pe trei piloni: uman, procedural și tehnic.

Cel uman se realizează prin caracterul multinațional al exercițiului. Pe partea procedurală, țările aliate și partenere pun în aplicare tehnici, tactici și proceduri comune pentru atingerea obiectivelor.

Aspectul tehnic vizează identificarea, testarea și validarea soluțiilor optime pentru realizarea interconectării diferitelor sisteme de comandă și control.

Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.

Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.

Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.

Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.

Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.

Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 17:04 / actualizat: 2 noiembrie 2022, 17:49

Teodora Mazere (realizator rubrică): Timp de 2 săptămâni, 138 de militari din cadrul batalioanelor 811 Infanterie Dej și 813 Infanterie Maramureș au participat, alături de partenerii cehi, la Exercițiul  ”MORAVIAN LANCE 22”, desfășurat în poligonul Libava din Cehia.

În ultimele zile ale acestei acțiuni, mecanicii conductori au parcurs un traseu special de-a lungul căruia au fost simulate mai multe obstacole, precum tranșee împotriva tancurilor, zone urbane, cât și trecerea unui curs de apă.

Colaborarea româno-cehă a început în anul 2019, exercițiul ”MORAVIAN LANCE 22” reprezentând cadrul care asigură schimbul de experiență prin intermediul planificării și conducerii acțiunilor militare. Sublocotenent Lucian Codreanu, comandantul Plutonului 3 din compania participantă la exercițiul ”MORAVIAN LANCE 22”.

Lucian Codreanu: Schimbul de experiență ne-a ajutat să ne perfecționăm tehnicile de tactical combat casual care. Aceste tehnici se aplică la acordarea primului ajutor, de la punerea unui garou, turnicheți la deplasarea rănitului cu ajutorul tărgii, fără targă şi îmbarcarea lui în autovehicule de transport.

Au fost câteva demonstrative de la partenerii cehi, iar la nivel de armament și tehnică ne-a ajutat să ne perfecționăm mai mult partea de mobilitate în câmpul tactic.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Cehia ajungem în Bulgaria, mai precis în poligonul Novoselo, acolo unde pe perioada a 2 săptămâni s-a desfășurat Exercițiul multinațional Beyond Horizon.

La această activitate au participat forțe din Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Statele Unite ale Americii.

Țara noastră participă din anul 2016 la acest eveniment ce vizează dezvoltarea tacticilor și procedurilor de acțiune ale structurilor de poliție militară.

Cu detalii vine sublocotenentul Răzvan Nistor, comandant pluton în cadrul Batalionului 265 Poliție Militară Tudor Vladimirescu.

Răzvan Nistor: Am desfășurat numeroase activități specifice de poliție militară, alături de parteneri. Am reușit să reconfirmăm procedurile, atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic, prin situațiile în care am fost implicați, controlul mulțimii, patrule în aria de responsabilitate, paza unui punct de comandă și puncte de verificare a autovehiculelor, scotociri și salvare de ostatici.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima oprire de astăzi o facem la artileriștii antiaerieni din cadrul celui de-al doisprezecelea contingent românesc dislocat în Polonia.

Începând cu anul 2017, România asigură un detașament de militari în vederea participării la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord estic al Alianței.

La mijlocul lunii octombrie, militarii focșăneni au preluat ștafeta de la gheparzi transilvani.

Căpitan Rareş David, ofiţer de stat major în cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a XII-a: În această primă săptămână de misiune am sărbătorit Ziua Armatei României, departe de casă, alături de colegii și de aliații de aici, din Polonia.

Am avut și un exercițiu care a presupus dislocarea detașamentului într-un raion de dispunere temporar. Cu această ocazie au fost testate rapiditatea și sincronizarea militarilor pentru îndeplinirea obiectivelor.

Scopul principal a fost atingerea capacității operaționale. Continuăm instruirea în cadrul grupului de luptă și ne pregătim pentru exerciţiile planificate în perioada următoare.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 24 octombrie 2022, 13:57

Teodora Mazere (realizator rubrică): Bun găsit! Sunt Teodora Mazere și vă aduc noutățile de la colegii aflați în misiuni externe.

Prima oprire din această săptămână o facem în poligonul Libavá, din Cehia, acolo unde îi găsim pe colegii din Batalionul 811 Infanterie Dragonii Transilvani și pe cei din Batalionul 813 Infanterie Maramureș.

700 de militari cehi și români și 125 de mijloace sunt angrenate timp de 12 zile în cadrul exercițiului „Moravian Lance”, desfășurat sub îndrumarea Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”.

Exercițiul vizează testarea interoperabilității dintre cele două structuri în NATO, cât și dezvoltarea tacticilor și procedurilor de conducere a forțelor în teren.

Maiorul Mihai Dăiescu, comandantul Batalionului 811 Infanterie Dragonii Transilvani: Colaborarea cu partenerul ceh a cunoscut o progresie constantă începând cu anul 2019, când s-a desfășat primul exercițiu, un exercițiu doar cu liderii cheie, după care această colaborare s-a dezvoltat cu un număr mai mare de participanți, ajungând de la exercițiu la exercițiu să sporim numărul de participanți, respectiv nivelul de participare de la grupă mai departe la pluton și acum suntem la nivel companie.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Cehia ne îndreptăm atenția spre Baza Militară Bemowo Piskie, din Polonia, acolo unde a avut loc ceremonia de predare-primire a misiunii între Detașamentul „Geparzilor Transilvani” și Detașamentul de Apărare Antiaeriană  Rotația a XII-a, structură generată de Patalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov, din Focșani.

Timp de şase luni de zile, militarii turdeni au acționat alături de parterii americani, britanici, croați și polonezi în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței. Maiorul Cosmin Baciu, comandantul celui de-al 11-lea contingent militar românesc.

Cosmin Baciu: Pentru noi, „Geparzii Transilvani”, activitatea a însemnat recunoașterea valorii profesionale, dobândite pe parcursul celor aproximativ şase luni de misiune petrecute într-un cadru multinațional, alături de partenerii din cadrul Grupului de luptă și celor țara gazdă.

Suntem bucuroși să ne întoarcem acasă, la cei dragi, și doresc să le mulțumesc tuturor celor care ne-au ajutat să ne îndeplinim misiunea încredinţată și să ne atingem obiectivele stabilite.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia ajunge la sud de Dunăre, în poligonul Novo Selo, din Bulgaria, unde reprezentanții a cinci națiuni se antrenează timp de două săptămâni în cadrul exercițiului internațional „Beyond Horizon”.

România participă din 2016 la această actitate. Anul acesta fiind reprezentată de un pluton format din 21 de militari ai Batalionului 265 Poliție Militară „Tudor Vladimirescu”. Cu detalii vine comandantul plutonului românesc, sublocotenentul Răzvan Nistor.

Răzvan Nistor: Scenariul efectiv este reprezentat de două state care ajung la tensiuni și ulterior la un conflict militar.

Poliția militară intervine în această situație pentru a calma și gestiona corespunzător situațiile apărute. Aceste exerciții sunt benefice pentru militarii din subordine, datorită faptului că ne putem autoevalua și îmbunătăţi punctele slabe.

Ionela Cozmiuc a cucerit medalia de aur la Campionatele Mondiale de canotaj!

Publicat de Andra Radu, 23 septembrie 2022, 17:16

Sportiva română Ionela Cozmiuc a cucerit medalia de aur în proba de simplu vâsle feminin, categorie uşoară, vineri, la Campionatele Mondiale de canotaj de la Racice (Cehia).

În total, România a calificat nouă bărci din cele unsprezece ale sale în finalele pentru medalii la Mondiale.

Sportivii români vor lua sâmbătă startul în cinci finale, la dublu rame feminin (Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu), dublu rame masculin (Marius Cozmiuc, Sergiu Bejan), patru rame feminin (Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Magdalena Rusu şi Roxana Anghel), patru rame masculin (Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu, Forin Lehaci) şi patru vâsle masculin (Mihai Chiruţă, Ciprian Tudosă, Ioan Prundeanu, Marian Enache).

Duminică, românii vor fi prezenţi în alte trei finale, la dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar, Simona Radiş), opt plus unu feminin (Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu şi Victoria Ştefania Petreanu) şi opt plus unu masculin (Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Florin Arteni, Constantin Adam, Marius Cozmiuc, Sergiu Bejan, Ştefan Berariu, Florin Lehaci, Adrian Munteanu).

Echipajul feminin de 8+1 al României, calificat în finală la Campionatele Mondiale de canotaj!

Publicat de Andra Radu, 20 septembrie 2022, 16:00

Echipajul feminin de opt rame plus cârmaci al României s-a calificat, marţi, direct în finala Campionatelor Mondiale de canotaj de la Racice (Cehia), în timp ce echipajul masculin de 8+1 va trage în recalificări.

În grupa preliminară, care a stabilit culoarele pentru finala din 25 septembrie, ambarcaţiunea de 8+1 a României, compusă din Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu şi Victoria Ştefania Petreanu, a ocupat locul cinci (6min17sec39/100), calificându-se în finală alături de SUA, Canada, Olanda, Australia şi China.

În proba masculină de 8+1, echipajul tricolor (Mihăiţă Ţigănescu/Mugurel Semciuc/Florin Arteni/Constantin Adam/Marius Cozmiuc/Sergiu Bejan/Ştefan Berariu/Florin Lehaci/Adrian Munteanu) a ocupat locul secund în prima serie cu 5min32sec93/100, după Marea Britanie (5min31sec29/100), care a obţinut calificarea directă în finală.

Barca de 8+1 a României va concura în faza recalificărilor care este prevăzută pe 23 septembrie.

Tot marţi, echipajul românesc de patru vâsle (Elena Logofătu/Cristina Drugă/ Ioana Moroşan/Patricia Cireş) a ocupat locul patru în recalificări (6min30sec56/100), după Noua Zeelandă, Germania şi Polonia, şi a ratat prezenţa în semifinale, urmând să concureze în finala C.

România, care participă la Mondialele de la Racice cu 11 ambarcaţiuni şi 35 de sportivi, are deja opt echipaje în semifinale şi unul în finală.

Reuniunea miniștrilor apărării în Formatul B9

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 11:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.

La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.

România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Semnare acord între Uzina Mecanică Bucureşti şi General Dynamics European Land Systems România

Publicat de Gabriel Stan, 21 martie 2022, 18:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): România devine una dintre primele ţări în care se află producţia de tehnică şi echipamente militare moderne, prin semnarea unui acord de joint-venture între Uzina Mecanică Bucureşti şi General Dynamics European Land Systems România privind producţia de transportoare blindate Piranha V.

Valoarea acordului este de aproximativ 297 de milioane de euro, iar producţia vizează realizarea vehiculelor blindate pentru Armata României, dar are ca obiectiv şi piaţa de export, în special în ţări precum Slovacia, Cehia sau Bulgaria.

Conferința Șefilor Apărării din Europa Centrală

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 12:33

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat, în perioada 17 – 19 noiembrie, la Conferința șefilor apărării din Europa Centrală, organizată la Sofia de Comandamentul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii din Europa.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comandamentului american și șefii apărării din Cehia, Croația, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria și din țara gazdă, Bulgaria. Analiza situației de securitate din regiune și exercițiile majore de instruire ale NATO din acest an au fost subiecte pe agenda de lucru a conferinței.

Continuă misiunile umanitare ale Forțelor Aeriene Române

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:53

Anca Făgăraș (realizator rubrică): Misiunile umanitare ale Forțelor Aeriene Române, în contextul pandemiei de COVID-19, continuă. Şase pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă, au fost transportați zilele trecute cu o aeronavă C-27J Spartan, configurată pentru misiuni medicale, în Cehia și în Italia pentru tratamente de specialitate. Aeronavele militare sunt pregătite să desfășoare în continuare astfel de misiuni.

Raed Arafat: “Oamenii trebuie să se vaccineze și să înțeleagă că aceasta este poate singura soluție pentru a evita un nou val și pentru a reduce actualul impact al acestui val”

Publicat de Gabriel Stan, 9 noiembrie 2021, 13:55

Invitat la rubrica săptămânală “Subiectul Săptămânii” a fost Raed Arafat, Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. În această perioadă sunt transportați în Uniunea Europeană o serie de pacienți de la București cu un avion de transport C-27 Spartan.

Avionul va ateriza la Târgu Mureș de unde va lua pacienți pe care îi va deplasa în Cehia. Mai multe despre acest subiect, despre această colaborare ne-a spus Raed Arafat în interviul pe care l-a realizat Anca Făgăraș de la Jurnal Militar Târgu Mureș.

Anca Făgăraș (reporter): Domnule Arafat, bun venit la Subiectul săptămânii. Avem cel mai mare număr de pacienți internați în secțiile ATI. Care ar fi media acestor zile?

Raed Arafat: Acum suntem la 1.500 și ceva de pacienți, plus pacienții aflaţi în UPU. Deci noi în ultima perioadă am avut 1.700-1.800, chiar am depășit 1.800 de pacienți internați în secțiile de ATI și pe lângă pacienții în stare critică aflat și ventilat în cadrul unităților de primiri urgență.

Anca Făgăraș (reporter):  Uniunea Europeană ne-a venit în ajutor cu materiale sanitare, cu medicamente, dar și cu tratarea pacienților COVID cu forme grave. Chiar marți 2 noiembrie, o aeronavă militară configurată pentru misiuni medicale a efectuat un transport umanitar către Germania cu 6 pacienți români aflați în stare gravă. Este evident că sunt decizii importante ce țin de viețile oamenilor care trebuie luate rapid. Este complicată procedura aceasta de transfer?

Raed Arafat: Acolo unde am fost primit lucrurile au decurs foarte repede. Noi cu Germania am avut trei transferuri, unul luni cu o aeronavă de la forțele aeriene germane, tot cu şase pacienți, unul marți cu aeronava Forţelor Aeriene România, cu un echipaj SMURD la bord, tot şase pacienţi, şi marţi a fost ultimul transfer, pentru că Germania ne-a primit cu 18 pacienţi, aşa că am dus 18 pacienţi în Germania. Dar noi am mai dus şi în Polonia, am dus şi în Ungaria, am dus în Austria pacienţi şi urmează să mai ducem în Cehia şi în Danemarca până se linişteşte situaţia la noi şi decongestionăm UPU.

Anca Făgăraș (reporter): Cum decurge colaborarea cu Ministerul Apărării Naționale în aceste acțiuni, în aceste transporturi?

Raed Arafat: Noi cu Ministerul Apărării Naționale știți foarte bine că avem o colaborare tradițională foarte veche, foarte bine pusă la punct. Nu numai pe calea forțelor aeriene, dar și pe calea medicală în timpul COVID-ului cu spitalele de campanie care au fost instalate, cele de la Ana Aslan, cel de la Timișoara, cel de la Constanța, la care se adaugă alte activități, gen transport pacienți în afara țării sau transport materiale și echipe care me-au ajutat foarte mult. În ultima perioadă avem incendiul de la Oituz, unde Forțele Aeriene au participat cu mai multe aruncări de apă de pe avioanele Spartan, care sunt în dotarea Forţelor Aeriene. Deci, colaborarea este una foarte complexă şi foarte, foarte pozitivă şi foarte bună.

Anca Făgăraș (reporter): Aş vrea să vă rog să ne explicați cum se întâmplă acest trasport, având în vedere că pacienții transportați trebuie monitorizați în permanență?

Raed Arafat: Medicii care participă și asistenții medical sunt foarte bine pregătiţi în acest sens, aşa că ei monitorizează aparatele.

Pacienții sunt de regulă ventilaţi, sunt monitorizați cardiac, funcțiile vitale sunt monitorizate, au medicamente care se administrează continuu pe injectomate, cum zicem noi, pe pompe care sunt specializate să injecteze medicamentele cu o anumită viteză, pentru un anumit dozaj, aşa că personalul medical este foarte bine pregătit în acest sens. Şi este normal, când ai mai mulţi pacienţi gravi încercăm să fie personalul suficient în avion, astfel încât fiecare pacient să nu scape în niciun minut să nu fi observat și monitorizat.

Anca Făgăraș (reporter): Un sfat pentru ascultătorii noştri în această perioadă.

Raed Arafat: Să se vaccineze, în primul rând. Să înțeleagă că aceasta este poate singura soluție pentru a evita un nou val și pentru a reduce actualul impact al acestui val. Cred că dovezile sunt destul de clare despre rolul vaccinului și țările care au vaccinare mai consistentă, cu un procent mai mare, chiar dacă au infecții noi, nu au impactul pe care îl avem noi pe secțiile de terapie intensivă și urgență.

Deci, să se vaccineze şi să se vaccineze cei care nu s-au vaccinat până acum. Unu, că fac foarte bine pentru ei, pentru sănătatea lor, evită să ajungă, dacă se infectează, într-o stare gravă la spital sau chiar să-și piardă viată şi, în același timp, împreună dacă facem acest lucru reușim cu siguranță să reducem impactul pe care îl are aces virus asupra  sistemului sanitar.

Anca Făgăraș (reporter): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat. Domnule Arafat, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la noi la radio.

Raed Arafat: Şi eu mulțumesc.

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată!

Publicat de Andra Radu, 29 octombrie 2021, 13:00

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, printr-o nouă hotărâre, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Olanda, Federaţia Rusă, Insulele Feroe şi Guernsey.

Totodată, potrivit HCNSU nr.95/2021, în zona galbenă au intrat:

– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Malaysia, Cuba, Grenada, Costa Rica şi Antigua și Barbuda;

– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveţia, Liechtenstein, Groenlanda, Iordania și Botswana;

De asemenea, în zona verde au intrat: Palestina, Bermuda, Curaçao, Montserrat, Insulele Virgine Britanice şi Insulele Turks şi Caicos.

România, ţara din UE cu cel mai mare număr de elevi alocat unui învăţător!

Publicat de Andra Radu, 7 septembrie 2021, 09:17

În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător.

Clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, iar în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.

Ţările cu cel mai ridicat număr de elevi pentru un singur învăţător sunt: România (19,4 elevi), Franţa (18,8 elevi) şi Cehia (18,7 elevi). La polul opus sunt Grecia (8,7 copii), Luxemburg (9 copii) şi Polonia (9,6 elevi).

Numărul mediu de elevi pentru un singur învăţător a scăzut uşor în UE de la 13,6 elevi în 2018 la 13,5 elevi în 2019. O tendinţă similară s-a înregistrat şi în România, de la 19,5 elevi în 2018 la 19,4 elevi în 2019.

Exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:31

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Aproximativ 240 de militari români și aliați, cu 94 de mijloace tehnice, au participat timp de două săptămâni la exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”, condus de Regimentul 2 Dragoni în Camp Ruchard din Franța.

Între 28 iunie și 8 iulie, din partea Armatei Române a participat plutonul de decontaminare CBRN din Batalionul 49 Argeș Apărare Chimică, Bacteriologică, Radiologică și Nucleară, ce a acționat alături de militari din Franța, Bulgaria, Ungaria, Spania și Polonia, participante la Forța NATO Întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat.

Căpitan Eugenia Popa, ofițer de informare și relații publice în cadrul exercițiului: Exercițiul a debutat cu prezentarea tuturor capabilităților ca specialiști în apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară, urmată de desfășurarea unor activități de instruire în comun cu trupe în teren.

Au fost simulate accidente la diferite fabrici industriale, deținătoare de agenţi toxici de luptă sau materiale industriale. Am fost singura structură participantă care a reprezentat România. Nu este prima dată. Am mai fost implicați de-a lungul timpului, începând din anul 2004, ca forţă de răspuns NATO în Italia, Cehia, Polonia, Germania.

Campionatul European de Atletism pe echipe Liga I, ediţia 2021 va avea loc la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 16 iunie 2021, 11:00

Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.

„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.

În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.

Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook

„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.

„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

Povestea lui Gheorghe Lăcătușu, veteran, care a luptat în Al-Doilea Război Mondial.

Publicat de Gabriel Stan, 7 mai 2021, 12:33

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

“Când înspre ziuă s-au potolit toate zgomotele, într-un fund de tranșee, o voce guturală și baritonală, gravă a început întâi domol, apoi mai tare să cânte Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând…la care s-au adăugat alte voci ca să formeze la un moment dat un cor întreg pe linia frontului.

Era a 3-a zi de Paști, pe data de 9 mai 1945. A fost renaștearea noastră a celor care am reușit să supraviețuim.” (Gheorghe Lăcătușu)

Gheorghe Lăcătușu a luptat în cel de Al-Doilea Război Mondial, iar acest reportaj conține povești și întâmplări din Cehia, de Ziua Victoriei.

A fost fiul lui Dumitrașcu Lăcătușu, care a trăit până la 108 ani și care a fost ultimul supraviețuitor dintre veteranii din Primul Razboi Mondial. Lui Dumitrașcu Lăcătușu i-au mai lipsit aproximativ 5 luni ca să acopere cu viața sa 3 secole, fiind născut în 1891 și murind în 1999.

Gheorghe Lăcătușu a fost o persoană multivalentă, militar, poet, muzician, muzeograf, iar în casa lui de pe Vatra Luminioasă își organizase un adevărat muzeu de front. A plecat dintre noi în 2010.

“Realitatea este însă alta. Patria recunoscătoare ne-a dat afară. Toți cei care au fost ofițeri ai armatei și care s-au străduit să fie la înălțime au fost dați afară din cadrele active pe considerente, bineînețeles, politice.

Cu timpul, unii dintre ei au fost reactivați, dar marea majoritate a rămas pe afară, lucru care a avut consecințe nefaste asupra întregii noastre vieți.” (Gheorghe Lăcătușu)

Urmăriți un reportaj inedit realizat de Cristian Dumitrașcu despre viața unui veteran de război pe front și după revenirea pe teritorul țării.

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Arhiva Gheorghe Lăcătușu

Fără carantină sau autoizolare pentru românii care se întorc din 17 state europene!

Publicat de Andra Radu, 15 iunie 2020, 16:47

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.

Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, anulat!

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2020, 12:45

Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.

Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.

„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.

La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut  au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.

Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.

Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.

Bulgaria este pe locul cinci în UE privind majorarea preţurilor la locuinţe

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2017, 14:57

Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE

Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.

În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).

Peste o treime din populația României, supusă riscului de sărăcie și marginalizare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 octombrie 2017, 11:24

Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.

Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).

Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania.  Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.

„Ameninţare din Est” pentru coeziunea Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2017, 15:15

Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.

Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.

Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.

Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.

Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).

Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.

Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.

În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.

Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.

O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.

Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.

La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.

Ţările UE din est se plâng de o calitate mai proastă a alimentelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 octombrie 2017, 09:54

Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.

Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac

„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.

Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED

Ziua Limbii Cehe

Publicat de Mihaela Costache, 28 septembrie 2015, 09:40

“Ziua Limbii Cehe” a fost instituită prin Legea nr. 130/2014 (în vigoare de la 13.10.2014).

Anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Cehe, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii cehe se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători, iar în instituţiile de învăţământ în care se predă limba cehă ca limbă maternă, au loc manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Legea privind instituirea acestei zile a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 septembrie 2015, 09:20

În urma acestei decizii, UE este acum într-o poziție de a muta un total de 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională clară în următorii doi ani. Comisia și agențiile UE vor organiza, împreună cu statele membre, coordonarea necesară pentru punerea în aplicare a mecanismului de pe teren.

Frans Timmermans, Prim-vicepreședinte al CE, responsabil de o mai bună legiferare, relații interinstituționale, a statului de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:

În sine decizia pe care am luat-o astăzi nu va rezolva criza refugiaților, dar fără această decizie nu s-ar fi putut face acum următorii pași: sa ne asiguram că vom proteja mai bine frontierele noastre externe, sa înregistram mai eficient oamenii imediat atunci când sosesc, asigurandu-ne că cei cu drept de ședere primesc azil, dar cei care Nu au dreptul la azil sunt returnati rapid de unde vin, de asemenea, sa oferim perspective deschise zonei din care provin refugiații.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

5 orchestre radio europene în 8 concerte la ediţia a II-a a Festivalului RadiRo

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 septembrie 2014, 09:29

Între 20 şi 27 septembrie, Radio România organizează ediţia a II-a a Festivalului RadiRo, singurul eveniment muzical european care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio din Europa.

În cele 8 zile de festival vor concerta la Sala Radio 5 orchestre radio din Finlanda, Cehia, Germania, Franţa şi România, într-un program artistic dedicat muzicii lui Richard Strauss, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui compozitor german.

Astfel, concertul de deschidere al Festivalului va avea loc sâmbătă, 20 septembrie, ora 19.00, şi va fi susţinut de Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, care va evolua în premieră pe o scenă din România, alături de două nume de referinţă ale peisajului muzical internaţional: dirijorul american Joshua Weilerstein şi pianistul Jonathan Biss. Fondată în 1927, în anii de mare efervescenţă ai radiourilor europene, Orchestra Simfonică Radio din Finlanda susţine turnee în toată lumea şi este foarte apreciată în ţara sa de origine, care numără mai multe orchestre pe cap de locuitor decât oricare altă ţară din lume.

Orchestra Naţională Radio va fi protagonista celei de a doua seri a Festivalului, duminică, 21 septembrie, când va concerta acasă, la Sala Radio, sub bagheta Directorului de onoare al acestei ediţii, dirijorul Cristian Mandeal. Cu peste 1.000 de concerte dirijate în 35 de ţări de pe 4 continente, Cristian Mandeal creează în concertele sale un adevărat flux de energie, o chimie specială între dirijor, orchestră şi public. Invitata specială a serii va fi soprana Katarina Jovanović, o prezenţă familiară iubitorilor de muzică prin apariţiile sale regulate la postul de televiziune MEZZO.

A treia şi a patra zi a Festivalului RadiRo, luni, 22 septembrie, şi marţi, 23 septembrie, vor aduce pe scena Sălii Radio una dintre orchestrele radio de forţă din Europa: Orchestra Simfonică Radio din Praga, care va fi acompaniată la Bucureşti de dirijorul său principal, Ondrej Lénard şi de pianistul Jan Simon, două nume cu greutate în Cehia şi în străinătate. La pupitrul primului concert al Orchestrei Simfonice Radio din Praga se va afla dirijorul Tiberiu Soare, liderul tinerei generaţii de dirijori români, foarte apreciat de public şi specialişti deopotrivă pentru eleganţa şi flexibilitatea viziunii sale muzicale. Pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio şi protagonist al Turneului Pianul Călător, va fi solistul invitat al celei de a doua seri a Orchestrei Simfonice Radio din Praga la RadiRo, într-un program Strauss & Dvořák.

Atmosfera de festival va continua miercuri, 24 septembrie şi joi, 25 septembrie, cu două concerte ale Orchestrei Simfonice Radio din Stuttgart, un ansamblu de referinţă în Germania, care a fost condus în anii ’70 de celebrul Sergiu Celibidache. Orchestra va fi însoţită de dirijorul său şef, Stéphane Denève, şi va concerta alături de doi solişti de primă mărime: violonistul Nikolaj Znaider, unul dintre cei mai flexibili muzicieni contemporani şi soprana Ruxandra Donose, care a fost premiată recent de prestigioasa revistă Gramophone.

Orchestra Naţională Radio va reveni pe scena Festivalului RadiRo vineri, 26 septembrie, sub bagheta dirijorului american Case Scaglione şi în compania unui violonist pentru care muzica nu are limite: Alexandru Tomescu. Cu celebra sa vioară Stradivarius Elder – Voicu din 1702, care a traversat România în Turneele Stradivarius şi s-a făcut auzită în mari săli de concerte de pe toate meridianele, Alexandru Tomescu este astăzi unul dintre marii violinişti români de vocaţie, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, cunoscut şi apreciat în plan internaţional. Va evolua pe scena RadiRo într-un program Debussy, Strauss & Brahms, într-un concert condus de Case Scaglione, dirijor asociat al New York Philharmonic. Cu o carieră în plină ascensiune, Scaglione se va afla pentru prima dată în România, la Festivalul RadiRo, după o serie de concerte dirijate în acest an alături de mari orchestre din SUA, China şi Spania.

RadiRo îşi va închide porţile cu un concert de excepţie susţinut de Orchestre National de France, sub bagheta dirijorului Vassily Sinaisky, cu participarea violonistului Vadim Gluzman, două prezenţe de calibru la ediţia din acest an a Festivalului. Prima şi cea mai importantă orchestră a Radiodifuziunii Franceze, Orchestre National de France a aniversat recent 80 de ani de existenţă, continuă să abordeze un vast repertoriu simfonic, de la marii compozitori francezi la muzică contemporană, şi este una dintre cele mai active orchestre radio europene. De numele muzicianului Vassily Sinaisky se leagă relansarea internaţională a Teatrului Balşoi din Moscova, în 2010, după 5 ani de lucrări de restaurare. Solistul ultimei seri RadiRo 2014, violonistul Vadim Gluzman cântă pe o vioară Stradivarius Leopold – Auer din 1690, a fost susţinut de Isaac Stern la începuturile carierei sale muzicale şi este în prezent un violonist foarte solicitat în Statele Unite şi Europa.

Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România:

„Sunt profund onorat să fim împreună la Sala Radio, pentru cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio. Într-o lume în care globalizarea este parte din viaţa noastră, ce altă formă de exprimare mai autentică decât muzica am putea găsi pentru a estompa graniţele, pentru a apropia oamenii, pentru a-i face să rezoneze, pentru a-i face să vibreze fără a rosti vreun cuvânt, doar ascultând? Am reuşit – şi o spun cu mândrie şi deplină responsabilitate, să aducem muzica simfonică la Bucureşti, să o oferim publicului în sălile de concerte şi apoi să o întoarcem lumii întregi. Şi facem asta prin difuzarea concertelor la Radio România Muzical, Radio România Cultural, dar şi pe platformele de transmisie ale European Broadcasting Union şi Asia Pacific Broadcasting Union, care însumează un public potenţial de câteva miliarde de ascultători”.

Cristian Mandeal, Director de onoare al Festivalului RadiRo:

„Aflat la a doua sa ediţie, Festivalul RadiRo şi-a cucerit cu o extraordinară repeziciune o binemeritată reputaţie în peisajul cultural autohton. Este vorba, neîndoios, despre un eveniment muzical major, fără precedent în peisajul atât de colorat al festivalurilor de profil din lume, desfăşurat – iată! – ritmic, odată la doi ani. La fel de salutar este şi aspectul internaţional al evenimentului, ce reuneşte de la o ediţie la alta orchestre radio europene de o foarte bună reputaţie, având acelaşi profil specific şi aceeaşi destinaţie educativă şi promoţională. Salut din inimă această splendidă iniţiativă a Radio România şi îi doresc Festivalului RadiRo o viaţă nesfârşită şi bogată în evenimente!”.

Jan Simon, pianist, director al ansamblurilor, festivalurilor şi concursurilor derulate de Radiodifuziunea din Cehia:

„Sunt de părere că organizarea acestui festival este o idee superbă. Am încercat să facem ceva asemănător în Praga în urmă cu 5 ani cu Festivalul „Radio Autumn”. Am avut atunci invitate Orchestrele Simfonice Radio din Leipzig, Hilversum şi Budapesta. Nu am putut obţine o sponsorizare pentru cea de-a doua ediţie. Mă bucur că Radio România a continuat această idee şi mai ales la acest nivel; vor concerta, în ediţia a doua a Festivalului Internaţional RadiRo, Orchestra Naţională a Franţei, Vassily Sinaisky sau Nikolaj Znaider. Aţi reuşit să organizaţi un festival excepţional”.

Oltea Şerban – Pârâu, Director Centrul Cultural Media Radio România:

„Unicitatea acestui festival constă tocmai în faptul că la el participă doar orchestre radio şi nu filarmonici sau orchestre de operă sau altfel de orchestre simfonice. Este important pentru că radioul public la nivel european a generat o mişcare muzicală, o mişcare artistică foarte importantă şi peste tot în Europa radiodifuziunea publică nu are doar o misiune legată de mass-media, are şi această misiune culturală, care într-o bună măsură este susţinută de orchestrele şi respectiv corurile radio ale fiecărui radio public. România se poate lăuda că are o entitate puternică în acest sens, este vorba despre o orchestră simfonică, o orchestră de cameră, un cor academic, un cor de copii, orchestră de jazz şi una de muzică tradiţională, aşadar suntem foarte bine reprezentaţi printre radiourile publice din Europa”.

Markus Lause, Director, Enterprise Business Unit, Vodafone Romania:

„Suntem onoraţi să susţinem acest festival unic în Europa, încă de la prima sa ediţie, din 2012. Mai mult, ceea ce ne bucură astăzi este să vedem că Festivalul RadiRo începe să devină un reper pe harta muzicală a României şi a Europei, de la o ediţie la alta.”

Anca Oreviceanu, Director de comunicare Renault România:

„Am fost alături de RadiRo în 2012 şi continuăm să fim partenerii Festivalului şi la această ediţie. Suntem mândri şi onoraţi că maşinile Dacia vor transporta din nou numele mari ale muzicii clasice spre sala de concerte”.

Producător și organizator: Radio România

Coproducător: TVR

Eveniment desfășurat sub patronajul Guvernului României

Sponsor principal: Vodafone

Transportator oficial: Dacia

Cu sprijinul: Banca Transilvania, Borsec, ARCUB, Catering Romania, Librăriile Cărtureşti

Parteneri media:

Adevărul, Dilema Veche, Observator Cultural, Caţavencii, Şapte Seri, Business Review, Suplimentul de cultură, Agenţia de carte, Ziare.com, Actualitatea Muzicală, Ziarul Metropolis, Librăriile Humanitas

*Pentru informaţii detaliate despre programul şi invitaţii acestei ediţii, vă rugăm să accesaţi pagina web a festivalului, www.radirofestival.ro şi pagina de Facebook https://www.facebook.com/radiro.festival. Persoane de contact: Cristina Bărbulescu, e-mail: orchestreleradio@gmail.com, telefon: 0745 28 91 81, Irina Ungureanu, e-mail: irina.ungureanu@radioromania.ro, telefon: 0749 123 910.

*Ultimele bilete la concertele festivalului sunt disponibile pe bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în Magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în Magazinele Germanos şi la Casa de Bilete a Sălii Radio.

* Accesul în Sala Radio pentru concertele programate pe durata Festivalului este permis până cel târziu la ora 18.50. Întrucât concertele vor fi filmate şi înregistrate, nu este permis accesul în sală al copiilor sub 6 ani. Este interzisă folosirea camerelor de fotografiat şi/sau de filmat pe durata concertelor