Ziua Veteranilor de Război

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 09:59

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ziua Veteranilor de Război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României.

În toate garnizoanele din țară au loc ceremonii militare și religioase, de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele dedicate eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial.

Și în acest an, între 20 și 29 aprilie, s-a desfășurat campania „Recunoștință veteranilor de război”, acțiune ce a inclus și distribuirea unor pachete cadou pentru veterani din România și Republica Moldova.

Miercuri, 26 aprilie, la Palatul Cercului Militar Național din București s-a organizat o acțiune de împachetare a cadourilor pentru aproximativ 600 de veterani de război, acțiune la care au participat prim-ministrul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Nicoleta Pauliuc, secretarul de stat din Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, și șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ministerul Apărării organizează în fiecare an acțiuni de cinstire a veteranilor de război, în 29 aprilie, iar în ultimii ani i s-au alăturat organizației din societatea civilă, așa cum s-a întâmplat anul acesta cu Asociația „Alături de Eroi”.

Directorul Statului Major al Apărării, generalul locotenent Corneliu Postu: E un gest simplu. Dar e un gest despre respect pentru înaintașii noștri.

E un gest, de asemenea, de unitate, pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră, ați văzut, nu doar Ministerul Apărării Naționale sau reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, ci și societatea civilă, nu doar reprezentanții instituțiilor statului, ci și simpli cetățeni, oameni care au simțit nevoia să participe la acest gest, pe care noi îl facem pentru cinstirea veteranilor.

Sonia Raicu (realizator rubrică): În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morți, dispăruți, prizonieri, răniți și invalizi, iar în total, efortul de război a implicat dislocarea pe front a unui număr de 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, 60.000 au fost dați dispăruți, iar peste 330.000 au fost răniți în luptă.

În prezent, pe teritoriul României mai sunt în viață aproximativ 1.100 de veterani și veterane de război, 24 de văduve de război, iar în Republica Moldova numărul lor este semnificativ mai mic.

La acțiunea de miercuri de la Cercul Militar Național a participat și generalul în retragere Octavian Leru, veteran de război ajuns la vârsta de 102 ani.

Octavian Leru: Este un gest care nu se va uita de toți veteranii care mai sunt în viață. Au luptat pentru țară și trebuie să le dăm onorurile pe care le merită, cât mai sunt, că sunt foarte puțini.

Dacă au fost cu zecile de mii, acum putem să spunem că abia atingem 3.000 de suflete încă în viață.

78 de ani de la eliberarea de către Armata Română a primului oraş din Ardeal de sub ocupaţie străină

Publicat de Gabriel Stan, 12 septembrie 2022, 15:56

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aniversarea a 78 de ani de la eliberarea de către Armata Română a primului oraş din Ardeal de sub ocupaţie străină în cel de-al Doilea Război Mondial a fost marcată joi, la Sfântul Gheorghe, prin ceremonii militare la monumentele şi mormintele eroilor căzuţi în luptele din septembrie 1944.

Un prim ceremonial militar a avut loc la placa memorială amplasată pe faţada primăriei din localitate şi pe turla căreia a fost arborat în mod simbolic drapelul naţional al României, în amintirea jertfei caporalului Gheorghe Arambaşa, cel care a ridicat tricolorul pentru prima dată pe acelaşi amplasament în 8 septembrie 1944.

Locotenent-colonelul Dorin Neagu, comandantul Garnizoanei „Sfântul Gheorghe”: Vă mărturisesc că venind astăzi spre locul de desfăşurare a ceremonialului şi văzând ce frumos flutură drapelul tricolor sus, pe turla primăriei, am încercat un exerciţiu de imaginaţie, am încercat să-mi imaginez cum acum 78 de ani, după lupte crâncene la Chichiş, la Ilieni, în zona Arcuşului, cu pierderi şi de o parte şi de alta, lupte în care Armata Română a ieşit victorioasă, cu un efort supraomenesc, caporalul Arambaşa a reuşit să se caţăre pe primărie şi să arboreze drapelul, simbolizând astfel cucerirea oraşului.

Acest simbol pe care îl vedeţi pe primărie este simbolul care ne deosebeşte pe noi, românii, în întreaga lume în faţa altor popoare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O ceremonie militară s-a desfăşurat şi în localitatea Arcuş, din judeţul Covasna, la troiţa ridicată în memoria generalului Grigore Bălan.

O coroană de flori a fost depusă de un grup de militari conduşi de colonelul Cornel Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, structură care poartă în mod onorific numele eroului român.

Colonelul Cornel Scurt: Îi purtăm respectul și recunoștința patronului nostru spiritual, generalul Grigore Bălan, care e născut pe meleagul Bistriței, în localitatea Blăjenii de Jos.

Din nefericire, generalul erou, în urma rănilor suferite în zona localității Arcuș în data de 8 septembrie, a fost transportat la Spitalul Militar de la Sinaia, unde câteva zile mai târziu a murit.

O descoperire imensă, echivalentă cu cea a găsirii Titanicului

Publicat de Mihaela Costache, 31 august 2015, 15:30

Lumea este tot mai aproape de a fi martora unei descoperiri care pentru unii ar putea fi echivalentă cu momentul în care s-a găsit epava Titanicului.

În acest caz însă, descoperirea se referă la un tren „fantomă” care a dispărut în mod misterios în 1945 încărcat cu tone de aur furat de către nazişti. O veche legendă poloneză spune că în 1945, când naziştii fugeau în debandadă de pe teritoriile ocupate, un tren plin cu aur, bijuterii şi arme a plecat din Polonia către Germania lui Adolf Hitler.

Valoarea încărcăturii şi frica de ruşi a făcut să se aleagă pentru custodierea sa un convoi blindat însoţit de mai mulţi soldaţi din forţele armate germane (Wehrmacht). Această poveste se termină în mod total misterios: locomotiva a dispărut alături de vagoanele trenului sub un munte necunoscut, iar bogăţiilor li s-a pierdut urma.

Oare este adevărată această istorie? Ce s-ar fi putut întâmpla cu un tren uriaş?

Din câte se pare, legenda a început la puţin timp după Cel de-al Doilea Război Mondial, când un polonez a vorbit cu un miner german care i-a spus că un tren încărcat cu un tezaur imens fusese staţionat pe o linie secretă moartă timp de mai multe zile.

De atunci, lumea se află în căutarea acestui convoi.