Portrete muzicale – Aniversare CRISTI MINCULESCU 65! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 9 ianuarie 2024, 12:13

Bun regăsit tuturor la prima ediţie MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional din 2024! Vă dorim, cu drag, un 2024 cu sănătate, bucurii şi multe împliniri profesionale şi personale!

Am ales pentru această ediţie de Portrete muzicale, un aniversat „de top” al muzicii rock din România, solistul vocal, textier şi compozitor – CRISTI MINCULESCU! La mulţi ani, Cristi!

Cristian Alexandru Minculescu (născut pe 9 ianuarie 1959, Pitești), cunoscut sub numele de Cristi Minculescu, este solist vocal și compozitor de muzică rock românească. Este remarcat de “marele public” în special pentru activitatea sa de peste 40 de ani ca vocalist al trupei Iris.

Cristi Minculescu și-a început cariera în 1979 ca solist vocal al trupei Harap-Alb, alături de muzicieni precum chitaristul Gabi Nacu sau basistul Anton ­Hașiaș. Minculescu rămâne la Harap-Alb până în 1980, când Anton ­Hașiaș îl prezintă celor de la Iris, care aveau nevoie de un vocalist.

Începând din anul 1980, este vocalistul trupei rock Iris. Cristi Minculescu reprezintă alături de Iris simbolul rezistenței culturale pentru generații întregi de fani rock în perioada comunismului și, de asemenea, unul dintre puținii artiști care au făcut legătura între acele generații și cele actuale, el activând cu mare succes și după 1990, până în prezent.

http://www.eualegromania.ro/2017/10/12/floare-de-iris-iris/

La sfârșitul anului 1981, revista „Săptămâna”, care avea unul dintre cele mai apreciate topuri muzicale din presa comunistă, l-a desemnat pe Cristi Minculescu drept cel mai bun solist din 1981. În 1982, împreună cu chitaristul Adrian „Adi” Ilie, Cristi Minculescu părăsește Iris și înființează trupa Voltaj. În locul său, la Iris este adus ca vocalist Dan Bittman.

Componența inițială (Horațiu Rad — bass, Nikki Dinescu — tobe, Gabi Nacu — chitară, Cristi Minculescu — voce, Adrian Ilie — chitară) nu rezistă, iar trupa se desființează în 1983. Octombrie 1986 este considerat un nou început, cu apariția lui Cristi Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bass, Doru „M.S.” Istudor la tobe și Adrian Ilie la chitară, singurul ce rămâne din formula anterioară.

În 1984 Cristi Minculescu cântă în trupa Totuși, în Cenaclul „Flacăra“, alături de Andrei și Ioana Păunescu. Din această perioadă datează piesa „Trenul fără naș” a trupei Iris, pe versuri de Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra, Minculescu a mai cântat și alături de trupa Flacăra Pop – Flapo (Al. Jimmy Zărnescu, Jerry Schwartz, Romeo Beianu).

„Trenul fără naş” (muz. şi text Cristi Minculescu) înregistrări din Fonoteca Radio România” interpretată de Cristi Minculescu şi IRIS.

În 1984 Dan Bittman pleacă la Holograf, iar în februarie 1985 Cristi Minculescu se întoarce la Iris, alături de care va rămâne până în 2012. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri, a întreprins sute de turnee și și-a pus o amprentă de neșterș asupra trupei. Salutul „Bună seara, prieteni!”, ajuns o emblemă personală, a devenit celebru, iar imaginea lui Cristi Minculescu este practic inseparabilă de cea a formației Iris.

În 1992, împreună cu Minculescu, în cadrul festivalului de la Cannes Iris ocupă locul II la secțiunea rock și îi este consacrat un reportaj ce a fost difuzat pe postul MTV, fiind prima formație românească ce a fost difuzată pe celebrul post.

În 2010, Cristi Minculescu a primit Premiul Artistul Anului 2009 din partea Radio România Actualităţi, în cadrul unui spectacol organizat la Sala Radio.

„Strada ta” (muz. şi text Cristi Minculescu) de pe albumul „80 de ani de muzică – Radio România” interpretată de IRIS (C – Radio România, P 2008 Roton).

În 2012 Cristi Minculescu părăsește trupa Iris. La scurt timp după plecarea din trupa Iris,acesta se mută cu familia în Germania . Împreună cu Judy Seutter – chitară, Boris Rusakov – bass, Mauro Ciccarelli – tobe, Regina Hammerle – backing vocal , formează grupul Lotus și susține o serie de concerte de promovare în România.

În 2013 Cristi Minculescu împreună cu fostul său coleg din trupa Iris, Ion Olteanu , formează grupul „Cristi Minculescu & Nuțu Olteanu Super Grup” . Acest grup fiind format și din membrii trupei lui Ion „Nuțu” Olteanu . Grupul are o serie de concerte în toată țara , interpretând și piese consacrate ale trupei Iris, precum : „Strada ta”, „Trenul fără naș”, „Lumina zilei”, „Pe ape „, dar și din repertoriul trupelor deja celebre în lume.

În 2015, Cristi Minculescu revine în Iris, de unde pleacă din nou în vara lui 2017.

1-Iris-Cristi-Minculescu-Valter-Popa-Doru-Borobeica-Foto-andreipartos.ro_.1100

Din 2018, activează în trupa „Cristi Minculescu, Valter& Boro – Bună seara, prieteni!”, cu care a lansat, la 12 noiembrie 2018, clipul piesei „Învingători”.

Pe 6 octombrie 2007 membrii trupei Iris au fost decorați de Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Cavaler „pentru contribuția adusă timp de 30 de ani la promovarea muzicii rock”. A fost pentru prima dată când în România șeful statului a acordat o astfel de decorație unei formații de muzică rock.

Cristi Minculescu a fost primit în trupa Iris pe 9 ianuarie 1980. Era ziua în care acesta împlinea 21 de ani. Primul său concert împreună cu Iris a avut loc pe 5 februarie 1980, la Casa de cultură „Mihai Eminescu”, lângă Piața Galați, în București. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri:

• Iris I(LP) – Electrecord, 1984
• Iris II(LP/MC) – Electrecord, 1987
• Iris III – Nu te opri!(LP/MC) – Electrecord, 1988
• Iris IV(LP/MC) – Electrecord, 1990
• Iris 1993(LP/MC) – Electrecord, 1993
• The Best of Iris(CD) – Electrecord, 1993 (compilație)
• Lună plină(CD/MC) – Zone Records, 1996
• Iris 20 de ani(CD/MC) – Zone Records, 1997 (live)
• Mirage(CD/MC) – Zone Records, 1998
• Casino(CD/MC) – Zone Records, 1999 (maxi-single)
• Iris 2000(CD/MC) – Zone Records, 1999
• De vei pleca…(CD/MC) – Zone Records, 2000 (maxi-single)
• Iris Athenaeum – Vol. I(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
• Iris Athenaeum – Vol. II(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
• Iris Digital Athenaeum(DVD/VHS) – Zone Records, 2001 (live)
• Da, da, eu știu!(CD/MC) – Zone Records, 2002 (maxi-single)
• Mătase albă(CD/MC) – Zone Records, 2002
• R.I.S. 4Motion(4xCD/4xMC) – Zone Records, 2003
• Iris Maxima(CD/MC) – Zone Records, 2005
• Cei ce vor fi – Vol. I(CD/MC) – Roton, 2007
• Cei ce vor fi – Vol. II(CD/MC) – Roton, 2007
• Iris Aeterna – Dăruind vei dobândi(DVD) – Roton, 2010 (live)
• 12 porți(CD/MC) – Roton, 2010
• O lume doar a lor – 35 de ani(CD) – Cat Music, 2012

 „Iris Digital Athenaeum” este primul DVD al unei formații românești și conține reprezentația de la București a turneului Athenaeum, precum și o istorie ilustrată a trupei.

Discografia completă Iris a fost remasterizată și reeditată începând cu luna mai 2009, toate albumele trupei fiind relansate pe piață până la sfârșitul lui septembrie 2009.

Surse: Materiale jurnalistice din arhiva pers. Bogdan Dragomir, eualegromania.ro, bucurestifm.ro, Radio România Reşiţa, wikipedia.org, cristi.minculescu.oficial/facebook,  andreipartos.ro.

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Muzician şi jurnalist

la Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare ŞTEFAN HRUŞCĂ 65 – La Mulţi Ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2022, 11:18 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:39

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă / Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă nu abandonează complet stilul folk și susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. El revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Surse: Agerpres, radiocluj.ro, Electrecord, Roton, Intercont Music, Radio România, arhiva personală Bogdan Dragomir, fonoteca și arh. Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generații Perene – Albume de colecție – „de-alaltăieri… și până ieri!” – Remember Doru Stănculescu!

Publicat de Bogdan Dragomir, 25 august 2021, 14:59 / actualizat: 21 iunie 2023, 16:23

Bun găsit cu drag, tuturor melomanilor și ascultătorilor Radio România Regional, astăzi – la Muzica Unei Generații Perene, rubrica Albume de Colecție – ne reîntâlnim cu un gen muzical, din păcate din ce în ce mai rar ascultat la radio, un gen creat la începutul anului 1970, interpretat într-un stil autentic și personal de unul dintre fondatorii muzicii folk din România, căruia îi aducem astăzi un pios omagiu – arhitect, compozitor, textier, interpret, pe scurt… cantautorul  DORU STĂNCULESCU (n. 25 Iunie 1950, d. 23 August 2021, București)!

Drum lin în lumină, Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

„Circul” (m. și text Doru Stănculescu) de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

În calitate de martor și de producător artistic și muzical, la momentul editării acestui material muzical (1998) – pe CD și casetă audio, al casei de discuri INTERCONT MUSIC, voi insera câteva piese de pe albumul prezentat mai jos, împreună cu câteva selecțiuni din fișa artistică din cartea CD-ului, semnată de colegul și prietenul meu de la Radio România Actualități – „psihologul muzical” ANDREI PARTOȘ!

Foto coperta ext. CD Doru Stănculescu – De alaltaieri…si până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

„Apariţia acestui album este într-adevăr o minune!… Despre Doru Stănculescu s-ar putea scrie un roman, în timp ce spaţiul pentru discografie s-ar rezuma la un rând…”

…”S-a născut la Bucureşti într-o duminică dimineaţa (25 iunie 1950). La vârsta de 7 ani a fost respins de la şcoala de muzică. Ambii părinţi erau iubitori de artă, aşa că Doru a început prin a lua lecţii de vioară şi a trecut brusc (la 12 ani) la chitară. Iniţial a urât instrumentul, dar la 14 ani cânta de zor prin casă. În anul 1968 s-a dus la casa studenţilor unde a cântat piesa intitulată “Ion Crâşmaru”; apoi a ajuns prin intermediul lui Titi Acs la Televiziune, cu aceeaşi compoziţie. Sora lui, Mihaela Mihai (mai mare cu 3 ani şi 8 luni) a făcut figuraţie la înregistrări. Lumea nu ştia că sunt rude. În 1969 a primit de la Picky Iglesias (Olimpic ’64) o chitară care a fost botezată cu numele de “Grasa” şi care a rezistat până în 1990 când prin “amabilitatea” unui prieten a plecat în  Italia şi n-a mai venit.”

„Ion Crâșmaru” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„O serie de melodii de elev apar pe acest album: “Romanţă nordică”(1966), a fost cântată iniţial cu formaţia Liceului 33; “La groapa lui Lae Chioru”(1966) urma să ajungă la Cornel Chiriac (dar n-a fost să fie); “Mandolinate”(1967) despre care colegii i-au spus că miroase a Leonard Cohen. În anul 1973 Doru obţinea Marele Premiu la “Primăvara Baladelor”, festival-concurs la care au participat şi Marcela Saftiuc, Vali Sterian & Carmen Marin, Mircea Vintilă şi Pro Musica.

„Mandolinate” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

A fost prezent şi la primele “şedinţe” ale Cenaclului Flacăra. Muzicuţa la care ţine enorm, a primit-o în 1970 de la Steve Katz (de la Blood Sweat & Tears, grup care ne-a vizitat ţara atunci) Doru şi Dan Chebac au pătruns în culise. De bucurie a compus piesa “Ai hai” pe versuri populare. Melodia a ajuns pe faţa A a unicului său disc single editat de “Electrecord” în 1979. Pe faţa  B se afla “Cântec între apele ţării” (născut în bufetul Radiodifuziunii în 1969).”

„Ai, hai” (muz. Doru Stănculescu / vers. populare de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„Doru nu a renunţat niciodată la “Cenaclul Flacăra”, cum n-a renunţat nici la Arhitectură; a început-o în 1972 şi a terminat-o în 1984 (făcând o pauză de 6 ani)…Nimeni nu ştie precis cum s-a lipit Doru de porecla “ El Presidente”. După plecarea Mihaelei Mihai în Franţa (1975), Doru s-a rezumat la apariţiile scenice în sute de concerte. Abia în 1990 a plecat în Franţa (înaintea mineriadei), de unde a revenit în 1996. Și bine a făcut! De dragul istoriei trebuie să ştiţi că Doru Stănculescu este singurul artist român care n-a lipsit nici o vară de la Costineşti din 1956 până în 1987. A fost şi rămâne unul dintre cei mai speciali oameni ai muzicii folk, deşi el susţine cu umoru-i cunoscut că “Stilul meu este acela de a nu avea stil”. Veţi găsi pe acest  L.P. şi “Ecou de romanţă” lansată de Mihaela Mihai în 1969, când a fost prezentată în Gala Revistei Săptămâna ca “Melodia anului”. Atunci Doru a acompaniat-o pe sora sa la chitară. Cu aceeaşi piesă “El Presidente” a ajuns şi la “Mamaia 1970” (tot alături de Mihaela). A fost singura lui prezenţă pe acea scenă”.

„Ecou de romanță” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

…Acesta este Doru Stănculescu “De-alaltăieri … şi până ieri !” – o producţie 1998 a Casei de Discuri INTERCONT MUSIC.”

(Sursa: ANDREI PARTOȘ – O minune – prezentare din booklet-ul CD-ului „de-alaltăieri… și până ieri” – interpret Doru Stănculescu!)

Foto copertă CD Doru Stănculescu – De alaltăieri…și până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

Surse: Agenția de presă RADOR, Casa de discuri INTERCONT MUSIC, info și muzică din arhiva personală. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir

Muzician şi Jurnalist la

Muzica Unei Generații Perene – Albume de colecție – „de-alaltăieri… și până ieri!” – Doru Stănculescu 70 – La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 25 iunie 2020, 13:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:06

Bun găsit cu drag, tuturor melomanilor și ascultătorilor Radio România Regional, astăzi – la Muzica Unei Generații Perene, rubrica Albume de Colecție – ne reîntâlnim cu un gen muzical, din păcate din ce în ce mai rar ascultat la radio, un gen creat la începutul anului 1970, interpretat într-un stil autentic și personal de unul dintre fondatorii muzicii folk din România, aflat astăzi la ceas aniversar – arhitect, compozitor, textier, interpret, pe scurt… cantautorul  DORU STĂNCULESCU (n. 25 Iunie 1950,  București)! La mulţi ani, cu sănătate şi cu toate gândurile bune!

„Circul” (m. și text Doru Stănculescu) de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

În calitate de martor și de producător artistic și muzical, la momentul editării acestui material muzical (1998) – pe CD și casetă audio, al casei de discuri INTERCONT MUSIC, voi insera câteva piese de pe albumul prezentat mai jos, împreună cu câteva selecțiuni din fișa artistică din cartea CD-ului, semnată de colegul și prietenul meu de la Radio România Actualități – „psihologul muzical” ANDREI PARTOȘ!

Foto coperta ext. CD Doru Stănculescu – De alaltaieri…si până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

„Apariţia acestui album este într-adevăr o minune!… Despre Doru Stănculescu s-ar putea scrie un roman, în timp ce spaţiul pentru discografie s-ar rezuma la un rând…”

…”S-a născut la Bucureşti într-o duminică dimineaţa (25 iunie 1950). La vârsta de 7 ani a fost respins de la şcoala de muzică. Ambii părinţi erau iubitori de artă, aşa că Doru a început prin a lua lecţii de vioară şi a trecut brusc (la 12 ani) la chitară. Iniţial a urât instrumentul, dar la 14 ani cânta de zor prin casă. În anul 1968 s-a dus la casa studenţilor unde a cântat piesa intitulată “Ion Crâşmaru”; apoi a ajuns prin intermediul lui Titi Acs la Televiziune, cu aceeaşi compoziţie. Sora lui, Mihaela Mihai (mai mare cu 3 ani şi 8 luni) a făcut figuraţie la înregistrări. Lumea nu ştia că sunt rude. În 1969 a primit de la Picky Iglesias (Olimpic ’64) o chitară care a fost botezată cu numele de “Grasa” şi care a rezistat până în 1990 când prin “amabilitatea” unui prieten a plecat în  Italia şi n-a mai venit.”

„Ion Crâșmaru” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„O serie de melodii de elev apar pe acest album: “Romanţă nordică”(1966), a fost cântată iniţial cu formaţia Liceului 33; “La groapa lui Lae Chioru”(1966) urma să ajungă la Cornel Chiriac (dar n-a fost să fie); “Mandolinate”(1967) despre care colegii i-au spus că miroase a Leonard Cohen. În anul 1973 Doru obţinea Marele Premiu la “Primăvara Baladelor”, festival-concurs la care au participat şi Marcela Saftiuc, Vali Sterian & Carmen Marin, Mircea Vintilă şi Pro Musica.

„Mandolinate” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

A fost prezent şi la primele “şedinţe” ale Cenaclului Flacăra. Muzicuţa la care ţine enorm, a primit-o în 1970 de la Steve Katz (de la Blood Sweat & Tears, grup care ne-a vizitat ţara atunci) Doru şi Dan Chebac au pătruns în culise. De bucurie a compus piesa “Ai hai” pe versuri populare. Melodia a ajuns pe faţa A a unicului său disc single editat de “Electrecord” în 1979. Pe faţa  B se afla “Cântec între apele ţării” (născut în bufetul Radiodifuziunii în 1969).”

„Ai, hai” (muz. Doru Stănculescu / vers. populare de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„Doru nu a renunţat niciodată la “Cenaclul Flacăra”, cum n-a renunţat nici la Arhitectură; a început-o în 1972 şi a terminat-o în 1984 (făcând o pauză de 6 ani)…Nimeni nu ştie precis cum s-a lipit Doru de porecla “ El Presidente”. După plecarea Mihaelei Mihai în Franţa (1975), Doru s-a rezumat la apariţiile scenice în sute de concerte. Abia în 1990 a plecat în Franţa (înaintea mineriadei), de unde a revenit în 1996. Și bine a făcut! De dragul istoriei trebuie să ştiţi că Doru Stănculescu este singurul artist român care n-a lipsit nici o vară de la Costineşti din 1956 până în 1987. A fost şi rămâne unul dintre cei mai speciali oameni ai muzicii folk, deşi el susţine cu umoru-i cunoscut că “Stilul meu este acela de a nu avea stil”. Veţi găsi pe acest  L.P. şi “Ecou de romanţă” lansată de Mihaela Mihai în 1969, când a fost prezentată în Gala Revistei Săptămâna ca “Melodia anului”. Atunci Doru a acompaniat-o pe sora sa la chitară. Cu aceeaşi piesă “El Presidente” a ajuns şi la “Mamaia 1970” (tot alături de Mihaela). A fost singuta lui prezenţă pe acea scenă”.

„Ecou de romanță” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

…Acesta este Doru Stănculescu “De-alaltăieri … şi până ieri !” – o producţie 1998 a Casei de Discuri INTERCONT MUSIC.”

(Sursa: ANDREI PARTOȘ – O minune – prezentare din booklet-ul CD-ului „de-alaltăieri… și până ieri” – interpret Doru Stănculescu!)

Foto copertă CD Doru Stănculescu – De alaltăieri…și până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

Surse: Agenția de presă RADOR, Casa de discuri INTERCONT MUSIC, info și muzică din arhiva personală. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir

Muzician şi Jurnalist la

Muzica Unei Generații Perene – Albume de Colecție – „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!”

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 septembrie 2019, 11:04 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:35

Bun găsit, cu drag, tuturor! Am primit de curând, în dar, de la artistul Ducu Bertzi cea mai recentă realizare muzicală a sa – albumul intitulat „Povești din Maramureș!”.

„Iza” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

Pentru că, doar în urmă cu câteva zile, prietenul și colegul meu Ducu Bertzi și-a aniversat ziua de naștere (21.09.1955), îi doresc, împreună cu toți cei care citiți aceste rânduri și ascultați muzica sa, multă sănătate, realizări frumoase artistice și personale, bucurii și fericire împreună cu cei dragi! La mulți ani!

La Muzica Unei Generații Perene, în cadrul rubricii Albume de Colecție – vă propun să ascultăm câteva piese muzicale de pe albumul inspirat din repertoriul folcloric tradițional românesc, aranjate și orchestrate la nivelul anului 2019, intitulat sugestiv „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!”.

După prima piesă, ascultată deja, intitulată „Iza”, urmează alte două piese selectate de pe albumul mai sus menționat, interpretate „moroșenește” de Ducu Bertzi : „Mândra mea” și „Io-s fecior de moroșan!”

„Mândra mea” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

„Io-s fecior de moroșan” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

Reprod. foto booklet CD Povesti din Maramures 2019 – Ducu Bertzi.1100 (foto by Mariana Scubli /arh.pers.B.Dragomir)

Albumul editat în anul 2019 de Asociația Interculturală Ducu Bertzi și intitulat „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” este interpretat de artistul DUCU BERTZI! Au participat la realizarea acestui produs discografic, colegii săi muzicieni – Marius Bațu (voce, chitară), Mihai Neniță (vioară), Vlady Cnejevici (clape), foto – Dan Borzan (coperta 1) și Mariana Scubli (booklet), grafică – Luciana Gingărașu!

Interpretul de muzică folk Ducu Bertzi, născut în data de 21 septembrie 1955, a debutat în anul 1976 la Baia-Mare în cadrul manifestărilor Cenaclului Flacăra (unde a activat până în anul 1985). Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al Grupului Coral “SONG”.

Prima înregistrare audio muzicală a realizat-o în noiembrie 1979 la Radiodifuziunea Română; au urmat alte imprimări și foarte multe spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în anul 1986 Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în șlagăre (“Şi de-ar fi; Floare de colţ; M-am îndrăgostit numai de ea; Suflet fără chei; Omul pădurii”).
Activitatea sa concertistică din țară și din afara granițelor este extrem de intensă, numărul spectacolelor realizate de-a lungul celor peste 40 de ani ai carierei sale artistice fiind de cca. 6000). Detalii despre activitatea sa artistică pot fi aflate pe pagina de internet a cantautorului – www.ducubertzi.ro

Reprod. foto coperta CD Povesti din Maramures 2019 – Ducu Bertzi.1100 (foto by Dan Borzan/arh.pers.B.Dragomir)

Să ascultăm încă două piese muzicale de pe acest album de colecție: „Auzit-am” și „La cosit”!

„Auzit-am” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

„La cosit” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

„În Maramureș am copilărit, acolo am crescut și m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureșean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!…” – mărturisește Ducu Bertzi pentru Radio Cluj.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi – la finalul rubricii „Albume de colecție” – vă invită să ascultaţi, de pe albumul “Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” editat în anul 2019 de Asociația Interculturală Ducu Bertzi, o piesă de referință din repertoriul său, cu mare succes la public, intitulată sugestiv „Omul Pădurii”!

„Omul pădurii” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

Sursa: Asociația Interculturală Ducu Bertzi, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arhiva personala)

Bogdan Dragomir
Muzician și Jurnalist la

Portrete muzicale: Gheorghe Gheorghiu 65! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 ianuarie 2019, 12:33 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:57

Cunoscutul cantautor român Gheorghe Gheorghiu, s-a născut la 01.01.1954 în Brasov. Conform site-ului său oficial  http://gheorghegheorghiu.eu , „primul său contact cu muzica a fost la vârsta de 6 ani când o comisie a Școlii de muzică din Braşov l-a selectat pentru a urma cursurile muzicale de 12 ani.

gheorghe-gheorghiu-la-radio-iasi_103340538.1100 (radioiasi.ro)

A studiat vioara şi ulterior chitara, activând o perioadă în cadrul Cenaclului ASTRA, iar în 1975 a participat la primul Festival Naţional  de Muzică Folk, unde a obţinut Marele Premiu şi totodată a fost invitat să cânte la Festivalul de Toamnă al Cenaclului FLACĂRA.

„Unde dragoste nu e, nimic nu e” (Gheorghe Gheorghiu / Roxana Popescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 2008 Roton & Radio Romania) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

A fost membru al Cenaclului până în anul 1980 după care a trecut  la “Serbările Scânteii Tineretului”. A susţinut concerte în toate oraşele din ţară, iar după 1990 a participat la numeroase concerte în Israel, Germania, Austria, Belgia, Italia, Canada şi SUA.

ghegheorghiu.1100 (romania-actualitati.ro)

În 1993 a înfiinţat Fundația Culturală „ Gheorghe Gheorghiu” şi Spirit Studio Production.

„O iubire-ți schimbă viața” (Gheorghe Gheorghiu/ Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu Mix Music „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

Discografie Gheorghe Gheorghiu: 1984 ,,Să fii tânăr” disc vinil – muzica Gheorghe Gheorghiu și versuri Lucian Avramescu, 1988 ,,Pentru dragoste” disc vinil – compoziție și versuri Gheorghe Gheorghiu, 1993- „Unde dragoste nu e, nimic nu e” disc vinil, 1996 ,,Doi ochi căprui caut și acum”, 1997 ,,Ma gândesc la tine”, 1998 ,,Ultimul tren”, ,,Vei fi icoana mea”, ,,Best of Gheorghe Gheorghiu” – vol. I (1999), vol. II (2001), 2003 – ,,Vine vara” – album înregistrat în SUA , (2004) – ,,Noi umblăm și colindăm”, (2005) – ,,Dulce și amară” album înregistrat în SUA (NEW SOUND STUDIO-NEW YORK), 2008 – ,,Best of Gheorghe Gheorghiu”.

http://www.eualegromania.ro/2017/10/24/unde-dragoste-nu-e-nimic-nu-e-gheorghe-gheorghiu/

Premii: Marele Premiu – Festivalul de Muzică Tânără de la Pitești, Locul I (Top 10) cu melodia ,,Doi ochi căprui caut și acum”, Locul I cu melodia ,,Uitând că m-ai iubit” (Top10) Radio România (1996), Premiul criticii muzicale ,,Mihail Jora” pentru contribuții la perpetuarea șlagărului românesc, Diploma acordată la Festivalul Gala Șlagărelor Ediția I la Zilele Orașului Piatra Neamț, Premiu pentru perpetuarea șlagărului românesc acordat de Președintia României (1997), 2008 – Diploma de popularitate ,,Șlagăre de Happy Aur” PRO TV , pentru cântecul ,,Unde dragoste nu e, nimic nu e” și DISCUL DE PLATINĂ acordat de Casa de Discuri „ MIX MUSIC”.

„Ține aproape” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

În anul 2008, cu ocazia lansării primului său album „Best of Gheorghe Gheorghiu”, a avut loc un turneu național de promovare cu 26 de spectacole în cele mai importante orașe ale țării! Producătorii acestui turneu – Fundația Culturală GHEORGHE GHEORGHIU și Mix Music Production, în parteneriat media cu Radio România au editat un CD Promo intitulat sugestiv „Unde dragoste nu e, nimic nu e”!

20190116_102215 cover CD promo Turneu Gh. Gheorghiu 2008.1100 (foto cover B. Dragomir)

Am selectat de pe acest CD, pentru această ediție aniversară, câteva șlagăre ale cantautorului Gheorghe Gheorghiu! Cu prilejul aniversării frumoasei vârste de 65 de ani, îi dorim multă sănătate, împliniri profesionale și fericire! LA MULȚI ANI!

„Ultima vară” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

Surse: gheorghegheorghiu.eu, romania-actualitati.ro, mix music production, materiale jurnalistice din arhiva personală B. Dragomir, bogdandragomir.ro . Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și Jurnalist la Radio România Regional.

Portrete muzicale – Cristi Minculescu 60 – La mulţi ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 10 ianuarie 2019, 13:43 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:59

Bun regăsit tuturor la prima ediţie MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional din 2019! Vă dorim, cu drag, un 2019 cu sănătate, bucurii şi multe împliniri profesionale şi personale!

Am ales pentru această ediţie de Portrete muzicale, un aniversat „de top” al muzicii rock din România, solistul vocal, textier şi compozitor – CRISTI MINCULESCU! La mulţi ani, Cristi!

Cristian Alexandru Minculescu (născut pe 9 ianuarie 1959, Pitești), cunoscut sub numele de Cristi Minculescu, este solist vocal și compozitor de muzică rock românească. Este remarcat de “marele public” în special pentru activitatea sa de peste 40 de ani ca vocalist al trupei Iris.

Cristi Minculescu și-a început cariera în 1979 ca solist vocal al trupei Harap-Alb, alături de muzicieni precum chitaristul Gabi Nacu sau basistul Anton ­Hașiaș. Minculescu rămâne la Harap-Alb până în 1980, când Anton ­Hașiaș îl prezintă celor de la Iris, care aveau nevoie de un vocalist.

Începând din anul 1980, este vocalistul trupei rock Iris. Cristi Minculescu reprezintă alături de Iris simbolul rezistenței culturale pentru generații întregi de fani rock în perioada comunismului, și, de asemenea, unul dintre puținii artiști care au făcut legătura între acele generații și cele actuale, el activând cu mare succes și după 1990, până în prezent.

http://www.eualegromania.ro/2017/10/12/floare-de-iris-iris/

La sfârșitul anului 1981, revista „Săptămâna”, care avea unul dintre cele mai apreciate topuri muzicale din presa comunistă, l-a desemnat pe Cristi Minculescu drept cel mai bun solist din 1981. În 1982, împreună cu chitaristul Adrian „Adi” Ilie, Cristi Minculescu părăsește Iris și înființează trupa Voltaj. În locul său, la Iris este adus ca vocalist Dan Bittman.

Componența inițială (Horațiu Rad — bass, Nikki Dinescu — tobe, Gabi Nacu — chitară, Cristi Minculescu — voce, Adrian Ilie — chitară) nu rezistă, iar trupa se desființează în 1983. Octombrie 1986 este considerat un nou început, cu apariția lui Cristi Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bass, Doru „M.S.” Istudor la tobe și Adrian Ilie la chitară, singurul ce rămâne din formula anterioară.

În 1984 Cristi Minculescu cântă în trupa Totuși, în Cenaclul „Flacăra“, alături de Andrei și Ioana Păunescu. Din această perioadă datează piesa „Trenul fără naș” a trupei Iris, pe versuri de Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra, Minculescu a mai cântat și alături de trupa Flacăra Pop – Flapo (Al. Jimmy Zărnescu, Jerry Schwartz, Romeo Beianu).

„Trenul fără naş” (muz. şi text Cristi Minculescu) înregistrări din Fonoteca Radio România” interpretată de Cristi Minculescu şi IRIS.

În 1984 Dan Bittman pleacă la Holograf, iar în februarie 1985 Cristi Minculescu se întoarce la Iris, alături de care va rămâne până în 2012. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri, a întreprins sute de turnee și și-a pus o amprentă de neșterș asupra trupei. Salutul „Bună seara, prieteni”, ajuns o emblemă personală, a devenit celebru, iar imaginea lui Cristi Minculescu este practic inseparabilă de cea a formației Iris.

În 1992, împreună cu Minculescu, în cadrul festivalului de la Cannes Iris ocupă locul II la secțiunea rock și îi este consacrat un reportaj ce a fost difuzat pe postul MTV, fiind prima formație românească ce a fost difuzată pe celebrul post.

În 2010, Cristi Minculescu a primit Premiul Artistul Anului 2009 din partea Radio România Actualităţi, în cadrul unui spectacol organizat la Sala Radio.

„Strada ta” (muz. şi text Cristi Minculescu) de pe albumul „80 de ani de muzică – Radio România” interpretată de IRIS (C – Radio România, P 2008 Roton).

În 2012 Cristi Minculescu părăsește trupa Iris. La scurt timp după plecarea din trupa Iris,acesta se mută cu familia în Germania . Împreună cu Judy Seutter – chitară, Boris Rusakov – bass, Mauro Ciccarelli – tobe, Regina Hammerle – backing vocal , formează grupul Lotus și susține o serie de concerte de promovare în România.

În 2013 Cristi Minculescu împreună cu fostul său coleg din trupa Iris, Ion Olteanu , formează grupul „Cristi Minculescu & Nuțu Olteanu Super Grup” . Acest grup fiind format și din membrii trupei lui Ion „Nuțu” Olteanu . Grupul are o serie de concerte în toată țara , interpretând și piese consacrate ale trupei Iris, precum : „Strada ta”, „Trenul fără naș”, „Lumina zilei”, „Pe ape ” ,dar și din repertoriul trupelor deja celebre în lume .

În 2015, Cristi Minculescu revine în Iris, de unde pleacă din nou în vara lui 2017.

1-Iris-Cristi-Minculescu-Valter-Popa-Doru-Borobeica-Foto-andreipartos.ro_.1100

Din 2018, activează în trupa „Cristi Minculescu, Valter& Boro – Bună seara, prieteni!”, cu care a lansat, la 12 noiembrie 2018, clipul piesei „Învingători”.

Pe 6 octombrie 2007 membrii trupei Iris au fost decorați de Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Cavaler „pentru contribuția adusă timp de 30 de ani la promovarea muzicii rock”. A fost pentru prima dată când în România șeful statului a acordat o astfel de decorație unei formații de muzică rock.

Cristi Minculescu a fost primit în trupa Iris pe 9 ianuarie 1980. Era ziua în care acesta împlinea 21 de ani. Primul său concert împreună cu Iris a avut loc pe 5 februarie 1980, la Casa de cultură „Mihai Eminescu”, lângă Piața Galați, în București. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri:

• Iris I(LP) – Electrecord, 1984
• Iris II(LP/MC) – Electrecord, 1987
• Iris III – Nu te opri!(LP/MC) – Electrecord, 1988
• Iris IV(LP/MC) – Electrecord, 1990
• Iris 1993(LP/MC) – Electrecord, 1993
• The Best of Iris(CD) – Electrecord, 1993 (compilație)
• Lună plină(CD/MC) – Zone Records, 1996
• Iris 20 de ani(CD/MC) – Zone Records, 1997 (live)
• Mirage(CD/MC) – Zone Records, 1998
• Casino(CD/MC) – Zone Records, 1999 (maxi-single)
• Iris 2000(CD/MC) – Zone Records, 1999
• De vei pleca…(CD/MC) – Zone Records, 2000 (maxi-single)
• Iris Athenaeum – Vol. I(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
• Iris Athenaeum – Vol. II(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
• Iris Digital Athenaeum(DVD/VHS) – Zone Records, 2001 (live)
• Da, da, eu știu!(CD/MC) – Zone Records, 2002 (maxi-single)
• Mătase albă(CD/MC) – Zone Records, 2002
• R.I.S. 4Motion(4xCD/4xMC) – Zone Records, 2003
• Iris Maxima(CD/MC) – Zone Records, 2005
• Cei ce vor fi – Vol. I(CD/MC) – Roton, 2007
• Cei ce vor fi – Vol. II(CD/MC) – Roton, 2007
• Iris Aeterna – Dăruind vei dobândi(DVD) – Roton, 2010 (live)
• 12 porți(CD/MC) – Roton, 2010
• O lume doar a lor – 35 de ani(CD) – Cat Music, 2012

 „Iris Digital Athenaeum” este primul DVD al unei formații românești și conține reprezentația de la București a turneului Athenaeum, precum și o istorie ilustrată a trupei.

Discografia completă Iris a fost remasterizată și reeditată începând cu luna mai 2009, toate albumele trupei fiind relansate pe piață până la sfârșitul lui septembrie 2009.

Surse: Materiale jurnalistice din arhiva pers. Bogdan Dragomir, eualegromania.ro, bucurestifm.ro, Radio România Reşiţa, wikipedia.org, cristi.minculescu.oficial/facebook,  andreipartos.ro.

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Muzician şi jurnalist la Radio România Regional.

Fonoteca Melomanului nr.5/2018. Omagiaţi şi aniversaţi: Aurel Manolache, Dan Andrei Aldea şi Henry Mălineanu! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir!

Publicat de Bogdan Dragomir, 13 martie 2018, 10:44 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:36

Bun găsit la o nouă întâlnire cu mari artişti, muzicieni români şi creaţia lor inegalabilă doar aici la Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE! Sunt Bogdan Dragomir, vă spun „Bun găsit!” şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a rubricii  „Fonoteca melomanului”! Astăzi, vom omagia şi aniversa 3 artişti reprezentativi ai muzicii româneşti, compozitori, cu stiluri diferite, dar extrem de îndrăgiţi de publicul meloman din România – Aurel Manolache, Dan Andrei Aldea şi Henry Mălineanu!

* * * * *

Aici puteţi asculta varianta AUDIO a emisiunii! (Realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu. O emisiune 2018 – Radio România Regional).

* * * * *

aurel-manolache-cristi-cimpoes-.-640-480.jpg

Deşi în luna Martie avem foarte mulţi muzicieni de aniversat sau de omagiat, în acest an am ales să difuzăm din fonoteca muzicală Radio România Regional, două piese de referinţă din creaţia apreciatului compozitor, dirijor şi director de teatru muzical AUREL MANOLACHE, muzician căruia îi aducem omagiul şi recunoştinţa noastră pentru întreaga sa activitate artistică, profesionalismul său deosebit şi dorinţa nemărginită de a promova copiii talentaţi şi creaţia muzicală românească de calitate!

„Ale tale” (muzica Aurel Manolache, text Ovidiu Dumitru) este singura melodie interpretată în duet de cei doi monştri sacri ai muzicii uşoare româneşti: Margareta Pâslaru şi Dan Spătaru. Varianta în limba spaniolă cântată de cei doi mari artişti pe scena Festivalului Internaţional Varadero (Cuba, decembrie 1967) a fost singura melodie care a purtat numele acestui eveniment şi i-a transformat pe Margareta Pâslaru şi pe Dan Spătaru în adevaratele vedete ale ediţiei din acel an. (http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/2011/01/margareta-paslaru-sapte-ani-la-rand-pe.html)

„Ale Tale” – muzica Aurel Manolache, text Ovidiu Dumitru, interpreţi Margareta Pâslaru şi Dan Spătaru, C&P 1968 – Electrecord.

Cea de a doua piesă pe care vă invităm să o ascultaţi se intitulează “Ce frumoasă e marea!” şi va fi interpretată de Florin Apostol! Muzică: Aurel Manolache, versuri: Saşa Georgescu! (înreg. din colecţia pers. Prod. Florin Apostol)

Ascultaţi Radio România Regional, emisiunea Muzica Unei Generaţii Perene! În această nouă ediţie a rubricii Fonoteca Melomanului promovăm muzica românească de calitate cu interpretări şi creaţii celebre! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit în continuare, să aniversăm un alt celebru muzician, creator de muzică şi versuri dar şi instrumentist de geniu, din repertoriul căruia vom difuza două melodii de succes intitulate „Om bun” de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Radio România şi ROTON) şi „Brad bătrân”, de pe albumul „Cenaclul Flacăra”, album editat în anul 2005 de Jurnalul Naţional, o prod. C&P Electrecord & Intercont Music! La mulţi ani, cu sănătate, inspiraţie artistică şi putere, multe bucurii şi fericire – DAN ANDREI ALDEA!

(AUDIO) „Om bun” (muz. şi vers. Dan Andrei Aldea) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Radio România şi ROTON), interpretată de Dan Andrei Aldea.

(AUDIO) „Brad bătrân” (muz. şi vers. Dan Andrei Aldea) de pe albumul „Cenaclul Flacăra”, editat în anul 2005 de Jurnalul Naţional (C&P Electrecord&Intercont Music), interpretată de Dan Andrei Aldea.

Aici Radio România Regional, sunt Bogdan Dragomir şi ascultaţi rubrica Fonoteca Melomanului din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene! Am păstrat pentru finalul acestei ediţii, din repertoriul unui renumit artist român, omagiat astăzi – HENRY MĂLINEANU – pianist şi compozitor de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru din România – piesele „Cum am ajuns să te iubesc?”, muz. H. Mălineanu, vers. Eugen Mirea, de pe albumul “Vă rog să-mi acordaţi…” (C&P 2000 Electrecord), interpretată de actorul interpret Ştefan Bănică Sr. şi „Ce cauţi tu în viaţa mea?”, muz. H. Mălineanu, versuri: Eugen Mirea & Jack Fulga, de pe albumul “Duete celebre” (C&P 2009 Electrecord & ROTON), interpretată de solista Monica Anghel şi actorul Ştefan Iordache.

Sunt Bogdan Dragomir, realizatorul acestei emisiuni şi împreună cu colegul meu, Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă mulţumim pentru atenţie şi audiţie, ne luăm rămas bun şi vă lăsăm în compania pieselor din creaţia Maestrului HENRY MĂLINEANU!

(AUDIO) „Cum am ajuns să te iubesc?” (Henry Mălineanu/Eugen Mirea) de pe albumul „Vă rog să-mi acordaţi…” (C&P 2000 Electrecord), interpretată de Ştefan Bănică Sr.

(AUDIO) „Ce cauţi tu în viaţa mea?” (Henry Mălineanu / Eugen Mirea & Jack Fulga) de pe albumul “Duete Celebre” (C&P 2009 – Electrecord/ROTON) interpretată de Monica Anghel & Ştefan Iordache.

Surse: Agenţia de Presă RADOR, Youtube.com, andreipartos.ro, Pixabay.com, arhiva personală Bogdan Dragomir. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Muzica Unei Generaţii Perene – Portrete muzicale – VICTOR SOCACIU 65! La mulţi ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 14 ianuarie 2018, 17:19 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:44

Astăzi, la Radio România Regional – Muzica Unei Generaţii Perene, aniversăm un renumit cantautor de muzică folk şi pop-folk, realizator de emisiuni radio-tv, fost membru al Cenaclului FLACĂRA  – La mulţi ani, VICTOR SOCACIU 65! 

VICTOR SOCACIU : (n. 14 ianuarie 1953, Brașov), este un cantautor român de muzică folk, realizator de emisiuni de televiziune şi diplomat (M.A.E).

Cantautor, membru, din 2003, al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România  • Născut la: 14.01.1953 la Braşov • 1969 – Urmează cursurile de ghitară clasică la Şcoala Populară de Artă – Braşov, la clasa prof. Martinescu. • 1978 – Absolvent al Facultăţii de Electromecanica – inginer • 1970 – debutează pe scenă cu trupa rock Zodiac. • 1973 – activează în cadrul Cenaclului “Dacia Felix” din Centrul Universitar Braşov iar primele sale cântece folk (“Trenul”, “Ţinta între bine şi rău”, “Sub scutul amurgului”) se bucură de un real succes în mediul studenţesc.

(Audio) – „Tata şi caii” de pe albumul „Best of – 30” (C & P 2003 Radio România) interpretat de Victor Socaciu. 

• 1975 – debut radio cu piesa « Nălucile amintirilor » • 1976 – debutează în Cenaclul “Flacăra” la Teatrul Naţional Bucureşti • 1976 – debut TV cu piesa “Oltule”

(Audio) – „Cãruţa cu flori” de pe albumul „Best of – 30” (C & P 2003 Radio România) interpretat de Victor Socaciu. 

Activitate:

Membru în Cenaclul “Flacăra” în perioada 1976 – 1982, al Serbărilor Scânteii Tineretului în perioada 1983 – 1984 • Semnează muzica spectacolului “Tinereţe fără bătrâneţe” de Eduard Covali – Teatrul Dramatic Braşov • Semnează coloana sonoră a spectacolului de muzică şi poezie “Muntele dragostei” la Teatrul Ion Creangă – Bucureşti – 1987 – 1989 • Producător al Festivalului Naţional – Concurs de muzică folk “Om Bun” începând din 1991

(Audio) – „Cântec pentru Charlie Chaplin” de pe albumul „Best of – 30” (C & P 2003 Radio România) interpretat de Victor Socaciu. 

• Turnee în: China – 1986, Coreea – 1986, URSS – 1984, Germania – 1985, 1999, 2002 şi 2003, Republica Moldova – 1990, 1993, 1996 şi 2001, Canada – 1999 şi 2001, SUA – 1996, 1999 şi 2002, Suedia – 1996, etc. • Realizator al emisiunii săptămânale la TVR – “Vânare de vânt”, între 1997-1999.

(Audio) – „La un ceai” de pe albumul „Best of – 30” (C & P 2003 Radio România) interpretat de Victor Socaciu. 

• Semnează genericele mai multor emisiuni Radio şi TV printre care: “Omul cu chitara”, “Oameni de zăpadă” respectiv « Ceaiul de la ora 5 », « Insomniile Corinei » « Cazuri şi necazuri în dragoste », « Vânare de vânt », « Arca Marinei », « Personalul de Costineşti », « Bun de tipar », « Tunelul timpului », « Mulţumesc », « Ora fără catalog » • Semnează peste 450 de cântece declarate la UCMR – ADA.

– Şi-a lansat cel mai recent album muzical în 2014, albumul „Îmbrăţişarea”, editat de casa de discuri ELECTRECORD.

– 2017 – Consul general al României la Montreal – Canada.

(Audio) – „Mereu cu Dumnezeu” (Victor Socaciu/Adrian Păunescu) de pe albumul „Condiţia Umană” (C & P 2001 Electrecord) interpretat de Victor Socaciu. 

Surse: www.victorsocaciu.com,wikipedia.com.org,youtube.com; http://www.infoarte.ro/siteuri/victor-socaciu/activitate.htm) 

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 

Nopţi/Vino, Doamne! – Valeriu Sterian

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 decembrie 2017, 07:21

Pe 25 decembrie 1989, piesa „Nopţi”, cenzurată încă de la apariţia ei , răsuna la „Televiziunea Română Liberă”.

Valeriu Sterian a întreprins un turneu în Norvegia şi a înregistrat, la Oslo, alături de un grup de muzicieni şi prieteni, melodia care a dobândit o formă nouă, de baladă rock, adaptată evenimentelor (realizase şi o filmare, cu secvenţe din timpul revoluţiei). „Nopţi” a devenit primul hit liber al României şi a intrat în conştiinţa publicului drept „Vino, Doamne!”.

În 1991, Valeriu Sterian, după ce înfiinţase Compania de Sunet S.R.L. (pentru a-şi produce albumele), a lansat „Vino, Doamne!”, primul dintr-o serie de 3 materiale discografice axate pe lupta împotriva regimului neocomunist al lui Ion Iliescu.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare ŞTEFAN HRUŞCĂ 60 – La Mulţi Ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2017, 09:44 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:48

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă/ Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

(sursa:http://www.tousauxbalkans.net/Cat%C3%A9gorie:%C5%9Etefan_Hru%C5%9Fc%C4%83) 

Foto:http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea artistei ANDA CĂLUGĂREANU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2017, 11:20 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:59

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 71 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Unde dragoste nu e, nimic nu e – Gheorghe Gheorghiu

Publicat de Cristina Ion, 24 octombrie 2017, 06:20

Toate provin din iubire. Şi soarele, şi viaţa sunt iubire, la origini. Şi, chiar dacă ai tot, dar iubirea-şi lipseşte, se cheamă că nu ai nimic!

Gheorghe Gheorghiu a fost şi a rămas mesagerul dragostei, un trubadur veşnic îndrăgostit de viaţă, un romantic incurabil, a cărui muzică uneşte suflete, aduce nostalgii, stârneşte pasiuni. Ce-şi poate dori mai mult de-atât un artist?!

De la lansarea lui în muzica românească şi până azi, Gheorghe Gheorghiu şi-a păstrat timbrul cald, acel vibrato, care continuă să-i bucure pe admiratorii săi. Aşadar, se poate socoti un norocos, cel puţin printre muzicieni.

Floare de colţ – Ducu Bertzi

Publicat de Cristina Ion, 8 octombrie 2017, 08:03

Originar dintr-o regiune aproape mitică a României, Ducu Bertzi a păstrat mereu moştenirea Maramureşului în tot ceea ce a făcut în viaţă. Atras de muzică încă din şcoala generală, Ducu Bertzi descopera curând poezia, frecventând un cenaclu literar din Sighetul Marmaţiei.

Avea 21 de ani când la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacara, debutează şi impresionează un public ce urma sa îi scandeze numele din acel moment până în zilele noastre. Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979 cu piesa “Când s-o-mpărţit norocul”, loc în care revine periodic pentru alte şi alte imprimări. Unul dintre cele mai populare cântece s-a dovedit a fi, de-a lungul vremii, „Floare de colţ”, compusă în anul 1986.

Cântec solar de iubire, „Floare de colţ” are norocul unui refren extrem de cantabil, fredonat de audienţă aproape instantaneu. Tocmai de aceea, acesta este unul dintre cântecele preferate de Ducu Bertzi atunci când publicul îi solicită un bis. Popularitatea acestui cântec este atât de mare încât un important festival de folk, organizat anual la Sight se numeşte „Floare de colţ”.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea chitaristului şi cantautorului de muzică folk DUCU BERTZI

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 septembrie 2017, 09:11 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:08

DUCU BERTZI (numele său real Alexandru Bertzi) s-a născut la Sighetu-Marmaţiei, Maramureş la 21.09.1955. Părinţii săi au fost cadre didactice: Alexandru Bertzi – profesor de matematică-fizică – şi Florica Bertzi – educatoare.

În paralel cu școala generală, a studiat opt ani chitara la școala de muzică din Sighet. Din clasa a noua, împreună cu un grup de prieteni, a înființat grupul Mi bemol rock. Cu această formație, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românești și din repertoriul unor formații la modă. Treptat, a renunțat la chitara electrică în favoarea celei acustice, cauza fiind de natură tehnică (lipsa unor stații de amplificare și a instrumentelor de calitate).

„Pe cine şi câte cărări” (muz. Ducu Bertzi, vers. Radu Stanca) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Existența unui cenaclu literar din localitate l-a atras, Bertzi descoperind aici muzica poeziei. La primul festival de poezie și muzică de la Sighet (1973), Bertzi a câștigat marele premiu… o valiză. Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.

„Dragu-mii veselia” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

ducu-si-song_26211600 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea. Activitatea concertistică a acestei formații corale i-a oferit lui Bertzi posibilitatea de a fi remarcat atât în calitate de membru al corului, cât și ca solist de muzică folk.

song-cu-doina-matei–ducu-bertzi–co_25152700 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

„Când s-o-mpărţit norocu'” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul Când s-o-mpărțit norocu’. Au urmat alte imprimări și aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în şlagăre: Și de-ar fi, Floare de colț, M-am îndrăgostit numai de ea, Suflet fără chei, Omul pădurii. A fost invitat în studiourile Televiziunii Române pentru filmarea acestora.

Ducu_Bertzi-e1432738959516 (radiocluj.ro)

„În Maramureş am copilărit, acolo am crescut şi m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureşean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!”, a mărturisit Ducu Bertzi într-un interviu realizat de Radio Cluj.

„Omul pădurii” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Din 1995 decide să se ocupe numai de muzică şi de realizarea de emisiuni radiofonice. În palmaresul său figurează emisiunile de muzică folk: „Pe cine şi câte cărări”, „Spiritul Libertăţii” (Radio Bucureşti). Din 1997 până în prezent, alături de Mihai Cosmin Popescu, realizează la Radio România Actualităţi emisiunea „Omul cu chitara”, una dintre cele mai audiate emisiuni. Iar din 2005, la Radio Bucureşti FM, realizează „Clubul de joi seara”, împreună cu Maria Gheorghiu.

04.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

Din martie 2014 realizează pe TVR2 emisiunea de profil „Omul cu chitara”.

În anul 2005 începe un proiect intitulat „Folk prin licee” continuat de colegii din Radio România (realizator Manuela Popescu) sub titulatura „Folk fără vârstă”.

În 2013 iniţiază proiectul „Gala Floare de colţ” la Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia premiază tinerii talentaţi şi omagiază poeţii care au contribuit prin versurile lor la marile creaţii folk. Tot în 2013, la iniţiativa sa, în Bucureşti se lansează seria de concerte „Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiş” desfăşurate în preajma Floriilor.

„Floare de colţ” (muz. Ducu Bertzi, vers. Viorel Popescu) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În cei aproape 40 de ani de activitate artistică a susţinut peste 4000 de spectacole şi recitaluri muzicale – numai cu Cenaclul Flacăra a participat la peste 1300 de spectacole.

După ce a cântat în aproape fiecare colţ al României, din 1998 încep turneele şi în străinătate: Franţa, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Marea Britanie, Tunisia, Maroc, Israel, SUA, Canada, Irlanda, Moldova, Ucraina, Grecia, Cipru, Australia, Noua Zeelanda, Cehia, Finlanda.

Primele înregistrări discografice apar la Electrecord în 1987 pe disc de vinil. După 1990, artistul este prezent pe diferite casete audio-compilaţii de Crăciun.

Coperta CD Dor de Ducă (foto Irina Prosan/arh.pers.B.Dragomir)

Primul album de autor intitulat „Dor de ducă”, în format casetă audio şi CD, s-a născut la propunerea colegului său din Grupul SONG – Bogdan Dragomir – la acea vreme Director artistic al casei de discuri Intercont Music, a fost înregistrat în perioada februarie-martie 1997, post procesat şi masterizat la Studioul Migas Real Compact din Bucureşti (Adrian Ordean – maestru de sunet şi solo chitară electrică, Marius Baţu – backing vocals şi chitară acustică, Sorin Minghiat – flaut).

„Suflet fără chei” (muz. Ducu Bertzi, vers. Daniela Crăsnaru, aranj. orch. Adrian Ordean) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Albumul a fost lansat în 1997 –  (C&P Intercont Music) şi, în 1998, Revista Actualitatea Muzicală îl desemneaza drept „Cel mai popular şi bine vândut album”. În anul 2000 lansează două materiale discografice: „Sufletul meu” (Intercont Music) şi albumul de colinde şi cântece de iarnă „Poveste de iarnă” (Intercont Music) . „Cântece din Maramureş” (Cat Music) este lansat în 2004. Urmează „Seara de Crăciun” (Intercont Music) – în 2005 şi „Best of `06” (Intercont Music) – în 2006.

Din noiembrie 2003 realizează proiectul „Ducu Bertzi şi invitaţii săi”. În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiş, Marius Baţu, Mihai Neniţă realizeaza o serie de spectacole la Teatrul Nottara, ulterior urmând susţinerea a peste 50 de spectacole în ţară şi în străinătate.

În aprilie 2006 proiectul este prezentat la TNB-Sala Atelier într-un spectacol jucat cu casa închisă. O parte din concert se regăseşte pe CD-ul lansat de Roton, ”Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert” în aprilie 2009. Concertul integral ”Ducu Bertzi si Florian Pittis în concert” s-a lansat în 2010, în format DVD. În 2009 lansează un nou album de colinde – ”Colinde,colinde”.

„Cântec bătrânesc” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În decembrie 2007 a primit din partea PF Patriarh Daniel cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – „Crucea Moldavă” şi este cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei.

„Din tot ce am făcut, din ce s-a risipit, aici e doar o mărturisire a crezului meu. Celor care au crezut în mine…le mulţumesc.” – Ducu Bertzi, 1997, Intercont Music, Bucureşti.

03.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

În prezent, Ducu Bertzi este Realizator de emisiuni la Reţeaua Publică a Studiourilor Regionale RADIO ROMÂNIA REGIONAL  a Societăţii Române de Radiodifuziune!

La mulţi ani, sănătate şi toate gândurile noastre bune, DUCU BERTZI!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Surse info: ducubertzi.ro, arh. pers. Bogdan Dragomir; surse audio: albumul „Dor de ducă” – C&P 1997 Intercont Music; sursa video : Youtube.com (Ducu Bertzi – Şi de-ar fi). Mulţumim pentru sprijinul acordat! 

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea cantautorului MIRCEA VINTILĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2017, 11:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:28

Bun găsit tuturor ascultătorilor emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE de la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani!

Aici puteţi asculta ediţia din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al supergrupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B.Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/  şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

 Bogdan Dragomir –  Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – GIL DOBRICĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 14 februarie 2017, 14:38 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:37

Astăzi, la Radio România Regional – Muzica Unei Generaţii Perene – vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale îndrăgitului şi regretatului interpret de muzică uşoară – GIL DOBRICĂ!

Gil Dobrică (n. 14 februarie  1946, com. Dăbuleni; d.14 aprilie 2007, Craiova).

A fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues  din  România. A avut în repertoriu melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui admirator declarat a fost) și alți artiști de gen, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată „Country roads” („Drumuri de țară” – modificată în „Hai acasă”) a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.

Hai acasă (John Denver/Gil Dobrică), de pe albumul „Cântec pentru mama” interpret Gil Dobrică (C&P 1998 Electrecord RO).

S-a născut la țară, în comuna Dăbuleni, județul Dolj, într-o familie cu nouă copii, Gil fiind cel mai mic. La 14 ani și-a luat fratele cel mare și a plecat la Craiova, la școala de meserii, unde a devenit strungar. A colindat toată țara cu Cenaclul Flacăra și cu „Serbările Scânteii Tineretului“. Un coleg de muncă era un mare iubitor de „muzică neagră” și i-a insuflat viitorului solist pasiunea pentru Ray Charles, care a devenit în scurt timp idolul său. Gil a început să cânte piese rock  și soul de la 17 ani: cânta pentru studenți, pe gratis, la  Clubul Uzinei „7 noiembrie“ și îi detrona pe cei care cântau jazz, swing, foxtrot.

„Idilă sub clar de lună” (Bill Monroe/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” (C & P 1998 Electrecord RO).

Cînta piese din repertoriul unor artiști precum Aretha Franklin, Otis Redding, Arthur Conley, Little Richard, Hendrix, Beatles, Rolling Stones, fapt care i-a permis să se bucure de o mare popularitate.

În 1996 a avut ocazia de a-l întâlni pe idolul său Ray Charles, cu ocazia recitalului susţinut de acesta în cadrul Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, „Cea mai frumoasă zi din viața mea”, după cum avea să mărturisească Gil.

„Discuţie în familie” (Ray Charles/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama”, interpret Gil Dobrică (C & P 1998 Electrecord RO).

În ultimii ani de viață a colaborat cu trupa Nightlosers, cântând în deschiderea recitalurilor susţinute de această formaţie, în cluburile din București. A avut o scurtă apariție în clipul trupei, intitulat  “Dragostea-i ca și o râie”.

Se stinge din viață la vârsta de 61 de ani, după o grea suferință. Încă din toamna anului 2006, cunoscutul cântareț suferea de  gută cronică, de ciroză, dar și de pneumonie.

„Scrisoarea” (Boks Tob/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” interpret Gil Dobrică (C & P 1998 Electrecord RO).

A debutat în 1963, la Casa de cultură a Sindicatelor din Craiova. Activează în diferite trupe: 13 Carate, iar din 1967 cu formația Dacii. În anii 1970, Gil, la îndemnul unor prieteni de la Conservator, a lăsat Craiova pentru Capitală. A locuit în gazdă, banii nu-i ajungeau niciodată, Gil Dobrică a avut foarte puține apariții televizate. Primul pas important pentru Gil Dobrică în Bucureşti a fost când s-a angajat la barul Atlantic, la Athéné Palace, la Continental. Fiecare bar avea balet, orchestră, se cânta în limba engleză, pe viu (live), fără instrumente electronice. Tot în 1970 colaborează cu grupul Sfinx, iar doi ani mai târziu cu Roșu şi Negru. Apare în spectacole de muzică și poezie, la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra” (alături de Florian Pittiș, Ion Caramitru ș.a.). În 1979 i se oferă o apariție cinematografică în filmul „Nea Mărin miliardar”, în regia lui Sergiu Nicolaescu și debutează discografic cu „Hai acasă” pe disc EP de 45 de turații. Piesa este un cover  după John Denver – „Take Me Home,Country Roads(1971).

„Un singur dor” (Ray Charles/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” interpret Gil Dobrică (C & P 1998 Electrecord RO).

Adaptări după Ray Charles, Percy Sledge, The Top Box (The Letter – Scrisoarea) sau celebrele sale cover-uri: „Rugă pentru parinți” și „Ordinea de zi”, sunt mari succese în perioada respectivă. În anii 1980, casa de discuri Electrecord îi editeaza solistului un single și trei LP-uri, o parte dintre acestea fiind reeditate ulterior si pe CD.

Discografie:

Hai acasă (1979 Single EP – Electrecord)

Dă-mi o șansă (1982 LP – Electrecord)

Give Chance To Me (1983 LP – Electrecord)

Gil Dobrică (album) (1988 LP – Electrecord)

Cântec pentru mama (1999 CD – Electrecord)

Hai acasă (2003 CD – Electrecord)(John Denver cover)

(Sursa: www.wikipedia.org)

Bogdan Dragomir – Radio România regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Cantautorul VICTOR SOCACIU

Publicat de Bogdan Dragomir, 16 ianuarie 2017, 13:37 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:41

Astăzi, la Radio România Regional – Muzica Unei Generaţii Perene, aniversăm un renumit cantautor de muzică folk şi pop-folk, realizator de emisiuni radio-tv, fost membru al Cenaclului FLACĂRA  – La mulţi ani, VICTOR SOCACIU! 

VICTOR SOCACIU : (n. 14 ianuarie 1953, Brașov), este un cantautor român de muzică folk, realizator de emisiuni de televiziune.

Cantautor, membru, din 2003, al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România  • Născut la: 14.01.1953 la Braşov • 1969 – Urmează cursurile de ghitară clasică la Şcoala Populară de Artă – Braşov, la clasa prof. Martinescu. • 1978 – Absolvent al Facultăţii de Electromecanica – inginer • 1970 – debutează pe scenă cu trupa rock Zodiac. • 1973 – activează în cadrul Cenaclului “Dacia Felix” din Centrul Universitar Braşov iar primele sale cântece folk (“Trenul”, “Ţinta între bine şi rău”, “Sub scutul amurgului”) se bucură de un real succes în mediul studenţesc.

„Tata şi caii” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

• 1975 – debut radio cu piesa « Nălucile amintirilor » • 1976 – debutează în Cenaclul “Flacăra” la Teatrul Naţional Bucureşti • 1976 – debut TV cu piesa “Oltule”

„Cãruţa cu flori” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

Activitate:

Membru în Cenaclul “Flacăra” în perioada 1976 – 1982, al Serbărilor Scânteii Tineretului în perioada 1983 – 1984 • Semnează muzica spectacolului “Tinereţe fără bătrâneţe” de Eduard Covali – Teatrul Dramatic Braşov • Semnează coloana sonoră a spectacolului de muzică şi poezie “Muntele dragostei” la Teatrul Ion Creangă – Bucureşti – 1987 – 1989 • Producător al Festivalului Naţional – Concurs de muzică folk “Om Bun” începând din 1991

„Cântec pentru Charlie Chaplin” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

• Turnee în: China – 1986, Coreea – 1986, URSS – 1984, Germania – 1985, 1999, 2002 şi 2003, Republica Moldova – 1990, 1993, 1996 şi 2001, Canada – 1999 şi 2001, SUA – 1996, 1999 şi 2002, Suedia – 1996, etc. • Realizator al emisiunii săptămânale la TVR – “Vânare de vânt”, între 1997-1999.

„La un ceai” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

• Semnează genericele mai multor emisiuni Radio şi TV printre care: “Omul cu chitara”, “Oameni de zăpadă” respectiv « Ceaiul de la ora 5 », « Insomniile Corinei » « Cazuri şi necazuri în dragoste », « Vânare de vânt », « Arca Marinei », « Personalul de Costineşti », « Bun de tipar », « Tunelul timpului », « Mulţumesc », « Ora fără catalog » • Semnează peste 450 de cântece declarate la UCMR – ADA.

– Şi-a lansat cel mai recent album muzical în 2014, albumul „Îmbrăţişarea”, editat de casa de discuri ELECTRECORD.

„Mereu cu Dumnezeu” de pe Condiţia Umană – C & P 2001 Electrecord EDC 426 de Victor Socaciu / Adrian Păunescu. 

– Victor Socaciu se află de mai bine de un an la Montreal, Canada, unde a fost numit consul general al României. 

Surse: www.victorsocaciu.com,wikipedia.com.org,youtube.com; http://www.infoarte.ro/siteuri/victor-socaciu/activitate.htm) 

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – ŞTEFAN HRUŞCĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2016, 10:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:50

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă/ Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Foto:http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2016, 12:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:56

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu) – P 2016 Radio România Regional.

*****

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 70 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir  vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional! (www.www.radioromaniaregional.ro)

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.