Florina Zaharia și Poezia care onorează rolul Dunării în istoria Galaților

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2023, 14:46 / actualizat: 30 iunie 2023, 14:21

La Galați, de Ziua Internațională a Dunării aniversată anual la 29 iunie, începe Festivalul Internațional de Literatură „Poezia – Port La Dunăre”.

Inspirația acestei ediții a venit după întâlnirea cu poeta Florina Zaharia – Președinta Filialei Sud–Est a Uniunii Scriitorilor din România care, implicată în tot ceea ce poate face bine, frumos și creativ, ne vorbește despre manifestările care se desfășoară în Grădina Publică, pe nava Tudor Vladimirescu, la Biblioteca V.A. Urechia și la Centrul Cultural Dunărea de Jos.

Florina Zaharia este ca o pictură al cărei personaj principal colorează cuvinte prinse în poezii.

A debutat în anul 1998 cu volumul de versuri „goală pe străzi” care a și fost premiat de Uniunea Scriitorilor, Filiala Iași. Au urmat alte volume publicate. Nu multe, dar aproape toate au fost premiate.

Însă piesele de rezistenţă ale Florinei Zaharia sunt trei cărţi – obiect: o carte din oglinzi – 50 pe 70 cm, o carte a pietrei, scrisă pe ţigla veche a Palatului Brâncovenesc şi o carte a trupului, din cartoane, rochii şi pansamente.

“A fost o experienţă stranie, inedită, pentru că am trăit momente în care am fost nevoită să îmi arăt învelişuri interioare pe care le păstram neatinse, secrete”, povesteşte poeta într-un interviu.

De unde atâta originalitate și talent? Cum a început aventura scrisului? Florina Zaharia ne mărturisește amuzată:

De fiecare dată când mă întreabă cineva: ”cum ai început să scrii, cum s-a întâmplat?”, eu le răspund că am început să scriu atunci când am făcut rost de pixuri.(…). Ajungi în această zonă atunci când intri într-o anumită stare – o stare care înseamnă acumulare de informații, acumulare de trăire și acumulare de mediu înconjurător care tansmite de fiecare dată semne și e important ca tu să le vezi, să le simți, să le observi și să le transmiți mai departe.

„Lucrez cu scriitorii, de peste 20 de ani, iar proiectele şi ideile literare și cultural-artistice le-au fost dedicate în proporție de 90 la sută. De aceea, cred că știu ce am de făcut. Faptul că am reușit să câștigăm încrederea autorităților locale, care ne sprijină necondiționat și cărora le mulțumim, e un pas important pentru filiala noastră. Am reușit să ne facem văzuți, suntem prezenți și puși pe fapte culturale!”, a declarat Florina Zaharia, în aprilie 2023 după alegerea în funcţia de Președintă a Filialei Sud–Est a Uniunii Scriitorilor din România.

Experiența Florinei Zaharia este de necontestat pentru că vine din domeniul managerial, cu implicare în proiecte internaționale. A fost manager al Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, timp în care instituția a fost implicată în numeroase festivaluri cu participare euroregională și chiar de pe alte continente!

Ziua Internațională a Dunării

Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est cu sprijinul Primăriei Municipiului Galați și a Consiliului Local, în parteneriat cu Consiliul Județean Galați și Centrul Cultural „Dunărea de Jos” onorează rolul Dunării în istoria Galaților și locul special al acesteia în cultura noastră, încercând, totodată,  să creeze o punte între tradițional și actual organizînd în această perioadă, 29 iunie – 01 iulie 2023, Festivalul Internațional de Literatură „Poezia – Port La Dunăre”.

Invitaţii speciali din ţară şi din străinătate vor susţine recitaluri, lecturi publice, workshopuri și ateliere literare.Vor participa 50 de scriitori din România și 10 scriitori din țările riverane Dunării: Germania, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Croația, Ucraina și Republica Moldova care vor susține recitaluri și lecture publice.

Manifestările se vor desfășura în Grădina Publică, pe nava Tudor Vladimirescu, la Biblioteca V.A. Urechia și la Centrul Cultural Dunărea de Jos. În prima zi a festivalului, de Ziua Dunării va fi inaugurată Aleea Scriitorilor din Grădina Publică, iar vineri, 30 iunie începând cu ora 10.00 veți putea asculta recitalurile poeților de pe nava Tudor Vladimirescu. De asemenea, atelierele literare și workshopurile se vor desfășura la Biblioteca V. A Urechia și Centrul Cultural Dunărea de Jos.

Partenerii proiectului ART City Poezia Port la Dunăre sunt: Biblioteca V.A Urechia, Filiala de Traduceri Literare, Institutul Liszt -Centrul Cultural Maghiar București, Cultural Endowment of Estonia, Compania de Navigație Fluvială Română Navrom S.A., Banca Comercială Română, Administrația Piețelor Agroalimentare Galați.

Evenimente:

Caleidoscop Literar la Dunărea de Jos

Un nou produs literar în cadrul Proiectului ART CITY – Poezia, Port la Dunăre inițiat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud Est în parteneriat cu Primăria Municipiului Galați, Consiliul Județean Galați și Centrul Cultural Dunărea de Jos.

Caleidoscop Literar la Dunărea de Jos este volumul finanțat de Primăria Municipiului Galați în cadrul ART City, un volum semnat de Adi G. Secară despre scriitorii din sud estul României: pagini de istorie literară la Galați, Tecuci, Brăila și nu numai/ Jazz critic.

Cartolinele Dunării

Proiectul ART City – Poezia, Port la Dunăre, inițiat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud Est cu sprijinul Primăriei Municipiului Galati și a Consiliului Local, având ca parteneri Consiliul Județean Galați și Centrul Cultural Dunărea de Jos lansează, începând cu 1 iunie 2023, Cartolinele Dunării.

Vă veți întâlni (timp de 20 de zile) cu scriitorii din Filiala Sud Est, cu invitații Festivalului Internațional de Literatură POEZIA port la Dunăre (care se va desfășura în perioada 29 iunie – 1 iulie 2023) și cu colaboratorii proiectelor noastre.

Aleea Scriitorilor din Grădina Publică promovează membrii Filialei Sud Est a Uniunii Scriitorilor din România și scriitorii invitați în Proiectul Art City finanțat de Primăria Municipiului Galați, proiect care celebrează Ziua Dunării în perioada 29 iunie – 01 iulie 2023.

Vă așteptăm la festival!

Foto: Facebook Florina Zaharia / Filiala Sud–Est a Uniunii Scriitorilor din România / Centrul Cultural Dunărea de Jos

140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale româno-turce

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 octombrie 2018, 07:00 / actualizat: 28 octombrie 2018, 8:06

Simpozion dedicat celor 140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale româno-turce

Profesori universitari și cercetători s-au adunat la Galaţi pentru a-și împărtăși cercetările privind relațiile dintre țara noastră și Turcia. Astfel, în perioada 12-15 octombrie 2018 la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galaţi sub egida Centenarului Marii Uniri a României a avut loc o serie de manifestări ştiinţifice dedicate celor 140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale dintre România şi Turcia. Organizatori au fost Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR)-Filiala Galaţi, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” şi Centrul de cercetare, educaţie şi cultură turcă „Dunărea de Jos”, în colaborare cu Facultatea de istorie a Universităţii „Dunărea de Jos” şi Centrul de studii folclorice din Ankara.

La această manifestare de talie internaţională au participat Excelenţa Sa Osman Koray Ertaș, ambasadorul Republicii Turcia în România, reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Consiliului Judeţean Galaţi, ai Prefecturii Galaţi ai Primăriei şi ai UDTR Constanţa. Gazda şi sufletul simpozionului a fost Gülten Abdula-Nazare preşedinta filialei gălăţene a Uniunii Democrate Turce (UDT) din România, care a contribuit de-a lungul a celor 28 de ani de activitate din 1990 şi până în prezent la dezvoltarea culturii dintre cele două popoare.

Primirea oaspeţilor s-a făcut conform tradiţiei româneşti cu pâine şi sare, programul folcloric românesc fiind oferit de ansamblul „Doina Covurluiului”, aparţinând Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi completat de o suită de dansuri şi cântece turceşti prezentate de copiii formaţiei din Hârşova din cadrul UDTR.

Simpozionul a fost deschis de către ambasadorul Republicii Turcia în România, Excelența Sa Koray Ertaş, care a susţinut alocuţiunea în limba română şi s-a referit la relaţiile diplomatice fructuoase dintre cele două ţări prietene. „Sunt bucuros să mă aflu astăzi în Galați, la un eveniment deosebit dedicat aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Turcia. E o bucurie dublă deoarece tot astăzi, la Istanbul, are loc un simpozion pe aceeași temă, organizat de Institutul Cultural Român și Universitatea „Mimar Sinan”.Înainte să încep, vreau să o felicit pe doamna Gülten Abdula-Nazare, președinte al filialei Galați a Uniunii Democrate Turce din România, pentru organizarea acestui simpozion. Mulțumesc gazdei noastre, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” pentru căldura cu care am fost primit și salut aici prezența reprezentanților autorităților române, distinși academicieni și membri ai comunității turco-tătare. Relațiile Turciei cu România au cunoscut o dezvoltare continuă pe parcursul celor 140 de ani de istorie pe care o sărbătorim anul acesta. După apropierea accelerată din perioada anilor 90, relațiile noastre bilaterale au atins un nivel semnificativ, astfel că în anul au fost ridicate la rang de parteneriat strategic. Țările noastre au o relație multi-dimensională și multilaterală. Avem colaborări strânse în numeroase domenii, în special în economie, apărare, cultură, securitate, turism, dar și multe contacte între cetățenii noștri.Co-etnicii turco-tătari, ca elemente vii ale istoriei noastre comune, reprezintă un pod durabil de prietenie. Avem o apreciere deosebită pentru politica României în dreptul compatrioților noștri. O astfel de abordare încrezătoare, inclusivă și tolerantă ar trebui să fie un model pentru alte țări din regiune. Felicit pe această cale și România pentru aniversarea centenarului Marii Uniri. Trăiască prietenia noastră!” Deoarece, Excelenţa sa se află la finalul misiunii în ţara noastră, corul „Mehtap”al UDTR i-au făcut o surpriză muzicală ambasadorului, oferindu-i un moment alcătuit dintr-o suită de cântece populare turceşti.

În continuare Güven Güngör, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD România) a făcut o trecere în revistă despre schimburile economice dintre România şi Turcia exprimându-şi satisfacția pentru faptul că Turcia reprezintă primul partener comercial extra-comunitar al României, iar în 2017 volumul schimburilor bilaterale a depășit, în premieră, pragul de 5 miliarde euro. Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Bank România şi-a prezentat cartea trilingvă „Descoperă România”. Fiind un împătimit al călătoriilor a publicat cartea, în care povesteşte în trei limbi – turcă, română și engleză locurile care l-au impresionat în România. Volumul conține 10 capitole în care bancherul prezintă obiective turistice din România: Bucovina, Delta Dunării, Transfăgărășan, Viscri, Salina Turda, Sighetul Marmației, Băile Felix, Porțile de Fier, Sighișoara, Transalpina.

În partea a doua a simpozionului temele dezbătute au fost următoarele: Relații diplomatice între România și Turcia-Diplomați de prestigiu N.Titulescu şi Hamdullah Suphi Tanriover; Relații culturale între România și Turcia în domediile: artă, cultură, muzică,literatură, mass-media.Tratate de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Turcia-Schimburi comerciale dintre Romania și Turcia, Structura și situația actuală a investițiilor, comerțului și domeniului bancar dintre cele două țări şi Comunitatea Turcă factor importanţă în dezvoltarea și menținerea relațiilor dintre cele două țări.

Istoricul, dr.Nagy Pienaru, de la Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, Bucureşti, a prezentat lucrarea „140 de ani de relaţii diplomatice româno-turce. Etapele principale”, şi a subliniat activitatea prodigioasă a diplomațiilor momentului Nicolae Titulescu și Hamdullah Suphi Tanriover, Prof.dr. Irfan Ünver Nastrattınoğlu, Centrul de studii şi cercetări folclorice din Ankara a povestit din experienţa sa de peste 25 de ani din calitatea sa de organizator a unor simpozioane ştiinţifice în România şi cum au contribuit aceste manifestări ştiinţifice la dezvoltarea relațiilor dintre România Turcia, apoi Conf.univ.dr. Ünal Şenel de la Universitatea „Katip Çelebi” din Izmir, împreună cu soţia sa doamna Aynur au prezentat un studiu privind „Contribuţia adusă de Gülten Abdula Nazare la consolidarea relațiilor culturale româno-turce”. Prof.dr. Semra Çevik de la Universitatea din Ardahan a evocat contribuţia pictoriţei de origine română Eren Eyuboglu (1913-1988) la dezvoltarea artei în Turcia, dar şi în Europa. Dr. Arthur Tuluș, a scos în evidenţă „Personalitatea lui N.Titulescu în diplomația balcanică”, scriitorul şi jurnalistul Stefpan Bulgar din Komrat a vorbit despre „Găgăuzii din Basarabia în contextul relaţiilor româno–turce în perioada 1931-1940. Istorie şi personalităţi”, Colonelul în rezervă Remus Macovei este primul autor care a dus o muncă de cercetare despre „Soldații Musulmani în Armata Română” şi care mai apoi cercetările sale au prins contur, finalizându-se cu un volum. Prof. Dr. Turan Gökçe, Decanul Facultății de științe sociale și umaniste a Universităţii „Katip Çelebi” din Izmir, a scos în evidenţă invăţăturile lui Sarı Saltuk Baba, primul musulman care a călcat pe aceste meleaguri. „Sarı Saltuk împreună cu 700 de ostaşi din Horasan, au fost trimişi în Anatolia de către Ahmet Yesevi pentru a-l ajuta pe Hacı Bektaş, iar acesta îl trimite în Dobrogea pentru răspândirea religiei islamice. Prezenţa turcilor la Babadag este atestată documentar în anul 1262 când exista o colonie de circa 10.000-12.000 de turci, conduşi de dervişul Baba Sari Saltuk. În anul 1484, Sultanul Baiazid a poruncit să fie construit la Babadag un mausoleu, în onoarea lui Sari Saltuk, considerat a fi singurul sfânt turc de pe meleaguri dobrogene.” Drd. Ghiulşen İsmail-Iusuf, Universitatea din Craiova a realizat un studiu despre „Mass-media în limba turcă în România din trecut până în prezent”, Laura Panaitescu, expert etnofolcloric a prezentat „Motive comune în chilimurile turcești și românești”, Doctor în geografie Iordana Socobeanu, a transmis un emoţionant mesaj de la cele 28 de etnii ale Dobrogei, regiune model pentru Uniunea Europeană în particular, pentru întreaga lume, în general. Poetă, traducătoare şi medic Hayat Memiş cu priceperea sa în arta comunicării, a facilitat înţelegerea cât mai eficientă a partcipanţilor la simpozion, traducând în limba română textele lucrărilor susţinute în limba turcă.

Doamna Gülten Abdula-Nazare cu emoţii în glas a dat citire mesajului transmis de scriitoarea şi jurnalista Erem Melike Roman care și-a câștigat un binemeritat renume în peisajul traducerilor din și în limba turcă, dedicând decenii de aleasă sensibilitate și riguroasă selecție celor mai importanți reprezentanți ai literaturii din Turcia, pe care o relevă publicului din România în toată fascinanta sa splendoare. Erem Melike Roman este autoarea volumului intitulat „Pe drumul prieteniei” (Bucureşti, Editura Balcanii şi Europa, 2016), reunește atât amintiri, ci și connsemnări ale unor momente memorabile din istoria relațiilor româno-turce a ultimelor decenii. Rolul pe care îl are Erem Melike Roman în edificarea și consolidarea continuă a punților de legătură între cele două importante culturi balcanice este unul unic, cu reverberații dincolo de literatură, direct în memoria afectivă a publicului larg din cele două țări. Și asta pentru că autoarea, ani buni redactor principal la secțiunea de limba turcă a Radio România, a acordat o atenţie deosebită şi traducerilor din limba română în limba turcă a unor creaţii reprezentative din lirica şi proza românească.

Relațiile culturale dintre România și Turcia au deopotrivă o bogată tradiție și încă multe comori de dezvăluit. În septembrie 1878, România şi Turcia au stabilit relaţii diplomatice şi au procedat la schimbul de reprezentanţi diplomatici. România a trimis la Istanbul, ca ministru extraordinar şi plenipotenţiar, pe Dimitrie Brătianu, iar Turcia l-a numit, cu acelaşi rang, la Bucureşti, pe Süleyman Bey. Au fost înfiinţate consulate otomane la Iaşi, Călăraşi, Tulcea, Constanţa, Giurgiu, Tr.Severin, Brăila, Galaţi, iar consulatele române din Imperiul otoman au funcţionat la Salonic, Adana, Izmir, Monastir, Ianina. Astfel, manifestarea ştiinţifică a scos în lumină pagini importante din istoria comună a celor două ţări România şi respectiv Turcia.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Galaţi: Obiceiuri de Bobotează la Dunărea de Jos

Publicat de adinaiftime, 6 ianuarie 2018, 10:30

În satele de la Dunărea de Jos s-a păstrat obiceiul ca femeile, când preotul umblă cu botezul din casă în casă, stropind cu agheasmă, să-i pună în traistă un fuior de cânepă, pentru ca în firele lui să se încâlcească toate relele anului, se arată într-o informare prezentată vineri de reprezentanţii Serviciului Tradiţii şi Obiceiuri din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos din Galaţi.

Potrivit sursei citate, în localităţile Movileni, Şendreni şi Braniştea, femeile primesc ceata Chiraleiesei, care înconjoară casa şi grajdurile, sunând din talăngi şi urând a bleşug. Se aprinde apoi pe un tăpşan un foc de paie şi frunze uscate peste care flăcăii joacă Ardeasca, sărind peste flăcări, prin fumul gros, pentru a se curăţi şi a se feri de boli.

Târziu în noapte, fetele şi flăcăii pun de aflarea rodului. Împreună merg în grădină, taie crenguţe de pomi feluriţi şi le aşază într-o oală la căldură. Se spune că, după cum va înverzi fiecare, aşa va fi anul de bun în fructe.

La Şerbeşti, Condrea şi Salcia s-a păstrat obiceiul ca fetele de măritat să-şi pună sub pernă o rămurică de busuioc ‘furată’ de la preot, iar seara să mănânce o turtă de făină foarte sărată, fără a bea strop de apă, pentru a-şi putea visa ursitul. Mai mult, fecioarele care alunecă pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în timpul anului.