Ceremonii de trecere în rezervă a șefilor de Stat Major al Apărării, respectiv de Stat Major al Forțelor Aeriene

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 12:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul șef al Statului Major al Apărării este generalul Gheorghiță Vlad, numit în funcție prin decret prezidențial, la propunerea ministrului apărării naționale, și avansat la cel mai înalt grad militar din armată.

Generalul Vlad a preluat comanda structurii de forțe a Armatei României de la generalul Daniel Petrescu, aflat la finalul celor patru ani de mandat.

General Daniel Petrescu: O perioadă extrem de dinamică, în care mediul de securitate s-a transformat fundamental: încheierea operațiilor din Afganistan, revenirea conflictului armat în Europa, în apropierea granițelor României, izbucnirea unui nou conflict în Orientul Mijlociu.

În acești ani, România și-a consolidat profilul militar în NATO și Uniunea Europeană, în relația cu Statele Unite ale Americii, dar și la nivel globală.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul Gheorghiță Vlad a comandat Batalionul 631 Tancuri Bacău, Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu și Divizia 2 Infanterie Buzău.

Din august 2022 și până în prezent a fost locţiitor al șefului Statului Mjor al Apărării. În anul 2007 a fost ofițer de Stat Major în Comandamentul Forței Multinaționale din Irak.

General Gheorghiţă Vlad: Rămân înscris pe traseul continuității, acela al accelerării consolidării capacității de luptă a structurii de forțe a Armatei României. Rămân angajat în procesul de modernizare a marilor unități și unităților.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La final de mandat este și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul locotent Viorel Pană, care a trecut în rezervă în cadrul unei ceremonii militare, desfășurate miercuri în Capitală. Generalul Pană a condus Forțele Aeriene Române în ultimii cinci ani.

General-locotent Viorel Pană: Este un moment extrem de important în cariera mea și, sper eu, un moment important și pentru colegii mei prezenți astăzi aici.

După atâția ani, nu îmi permit să dau sfaturi. Am să vă îndemn ca dincolo de a continua să lucrați ca echipă, să aveți grijă de dumneavoastră.

Mă întorc către cealaltă familie a mea, către soție și către fată, care m-au sprijinit în toți acești ani. Le mulțumesc.

25 octombrie – Ziua Armatei României

Publicat de Andra Radu, 24 octombrie 2022, 16:59

Ziua Armatei României, 25 octombrie, va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români și în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.

Programul principalelor activități este următorul:

În Bucureşti:

– Ora 10:00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I – ceremonie militară și religioasă de depuneri de coroane de flori, ceremonie de schimbare a gărzii și survol al unor aeronave ale Forțelor Aeriene Române.

– Ora 12:00, la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”) – ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori.

– Ora 13:00, la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” va fi vernisată expoziția temporară „Drumul către Încoronarea din anul 1922”, care marchează Centenarul acestui eveniment, ce a încheiat simbolic procesul de întregire a statului român după sfârșitul Primului Război Mondial și, prin care, suveranii Românei deveneau Regele și Regina tuturor românilor.

– Ora 19:00, retragere cu torțe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional, Calea Victoriei, B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei,B-dul Eroilor Sanitari, Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul General Paul Teodorescu, B-dul Timișoara, sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

În țară:

– Ora 10:00, Satu Mare, și 12:30, Păuliș, la Monumente ale Ostașului Român vor avea loc ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori.

– Ora 14:00, Carei, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostașului Român” va avea loc o ceremonie de depuneri de coroane și jerbe de flori. Voluntarii Invictus, alergători și cicliști, militari și civili, care au parcurs aproximativ 3800 de kilometri în cadrul Ștafetei Veteranilor, pe trei trasee, vor prezenta onorul, în mod simbolic, tuturor celor care s-au jertfit pentru România.

Ceremonii similare vor avea loc în principalele garnizoane din țară, la Monumentele eroilor, precum și la cimitire și la monumente ale ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Federația Rusă, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.

29 iulie – Ziua Imnului Naţional al României!

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2022, 08:00

Ziua Imnului Naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului..

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită astăzi prin ceremonii organizate în garnizoanele din ţară.

Ziua Armatei României

Publicat de Andra Radu, 25 octombrie 2021, 10:15

Ziua Armatei României este sărbătorită, astăzi, printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii virusului SARS-CoV-2, în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, informează MApN.

Toate ceremoniile sunt adaptate regulilor privind prevenirea şi combaterea pandemiei COVID-19 stabilite la nivel central şi local. Având în vedere contextul epidemiologic, asistenţa este limitată cât mai mult posibil, iar ceremoniile militare au loc în prezenţa unui medic epidemiolog.

În statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării sunt programate activităţi specifice dedicate acestui eveniment.

La ora 11:00, la Sinaia, personal al MApN va participa la ceremonia de dezvelire a „Statuii Regelui Mihai I”, amplasată în apropierea primăriei. Vor fi prezenţi Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei, alături de membri ai Familiei Regale. Manifestarea este organizată de Asociaţia pentru Patrimoniul Regal Peleş, împreună cu Ministerul Culturii şi Primăria Sinaia.

La ora 15:00, la Carei, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostaşului Român” va avea loc o ceremonie de depuneri de coroane şi jerbe de flori. Voluntarii Invictus, alergători şi ciclişti, militari şi civili, care au parcurs aproximativ 3.800 de kilometri în cadrul Ştafetei Veteranilor, vor prezenta onorul în mod simbolic, tuturor celor care s-au jertfit pentru România.

Ceremonii similare vor avea loc în cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria.

În campaniile celui de-al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.

După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Ziua Imnului Naţional al României

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2021, 08:29

Ziua imnului naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive, mai precizează site-ul www.presidency.ro.

Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită astăzi prin ceremonii organizate în garnizoanele din ţară, în cadrul cărora va fi intonat imnul naţional al României şi va fi înălţat drapelul naţional, informează Ministerul Apărării.

25 octombrie – Ziua Armatei României!

Publicat de Andra Radu, 25 octombrie 2019, 12:19

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.

La 25 octombrie este sărbătorită Ziua Armatei României. Cu această ocazie, va fi arborat Drapelul național la sediile instituţiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi vor fi organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.

Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare, şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională.