Ascultă Radio România Regional Live

Cernobîl

Dragoș Schuller: Pentru populaţia civilă, cele mai importante măsuri fizice sunt de a nu sta în câmp sau în teren descoperit. Să stea în casele proprii, cu geamurile închise! Vor trebui utilizate mijloace de protecie CBRN, adică măşti contra gazelor, care asigură protecţia împotriva substanţelor chimice, inclusiv împotriva substantelor radioactive în situaţia utilizării unor arme nucleare

Dragoș Schuller: Pentru populaţia civilă, cele mai importante măsuri fizice sunt de a nu sta în câmp sau în teren descoperit. Să stea în casele proprii, cu geamurile închise! Vor trebui utilizate mijloace de protecie CBRN, adică măşti contra gazelor, care asigură protecţia împotriva substanţelor chimice, inclusiv împotriva substantelor radioactive în situaţia utilizării unor arme nucleare

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 18:58

În contextul amenințărilor nucleare care vin dinspre Federația Rusă, dar și pentru că în zona de excluziune de la Cernobîl a avut loc zilele trecute un incendiu de vegetație existând posibilitatea deplasării unui nor radioactiv, am realizat un interviu cu maiorul Dragoș Schuller de la Batalionului 72 Apărare CBRN „Negru Vodă”.

Veți afla şi ce înseamnă CBRN şi veți afla că există măsuri în cazul unui incident nuclear, măsuri care se pot lua și care sunt foarte eficiente.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule maior, vă mulţumesc că ne-aţi primit la Sighișoara. Este un subiect de interes domeniul dumneavoastră: apărare nucleară, bacteriologică şi chimică.

Cum ar trebui să se comporte în cazul unui incident să-i spunem, unui incident nuclear sau chimic, pentru că, din câte am înțeles, cel biologic este puţin probabil şî oricum foarte greu de gestionat.

Dragoș Schuller: La momentul actual ameninţarea chimică şi nucleară, având în vedere situaţia de securitate din Ucraina, este la un nivel mediu la momentul actual. Din punct de vedere chimic, conform informaţiilor oficiale care există în acest moment, Federaţia Rusă oficial nu deţine armament chimic.

Federaţia Rusă face parte dintr-o convenţie internaţională pentru interzicerea utilizării armamentului chimic şi, bineînţeles, pentru distrugerea muniţiilor chimice, iar la momentul actual, toată muniţia chimică de pe teritoriul Federaţiei Ruse este distrusă, oficial.

Însă apreciem că există posibilitatea şi facilităţile producerii acestor muniţii chimice şi apreciem că, totuşi, există posibilitatea şi probabilittea ca să deţină şi să utilizeze muniţie cu conţinut chimic.

Din punct de vedere nuclear nu detaliem, pentru că ştim realitatea armamentului nuclear al Federaţiei Ruse.

Ce ar trebui să facă populaţia civilă în situaţia ameninţării iminente privind un atac cu muniţie chimică sau lovituri nucleare – autoritţile centrale, locale şi inclusiv structurile militare CBRN de pe teritoriul României vor cunoaşte cel mai probabil că ameninţarea va fi iminentă şi se vor lua măsurile din punct de vedere militar de avertizare a populaţiei, în primul rând, şi de pregătire a structurilor militare CBRN pentru acţiune în situaţia producerii unui incident.

Pentru populaţia civilă, cele mai importante măsuri fizice, este de protecţie fizică, adică de a nu sta în câmp sau în teren descoperit, să îşi ia măsurile de a sta în casele proprii, în apartamente, cu geamurile închise, sau în zone care sunt protejate fizic de acţiunea substanţelor chimice.

Mă refer aici la beciuri, la zone care oferă o protecţie ridicată faţă de locaţiile unde îşi defăşoară activitatea de zi cu zi. Ce trebuie să facă populaţia civilă în situaţia utilizării armamentului chimic, vor trebui luate măsuri de protecţie fizică a fiecărei persoane în parte, adică utilizarea unor mijloace de protecie CBRN, dacă există în dotarea fiecărei persoane, măsti de protecţie CBRN, măşti contra gazelor care se găsesc şi la nivel comercial, care asigură protecţia împotriva substanţelor chimice, inclusiv împotriva substantelor radioactive în situaţia utilizării unor arme nucleare.

Şi există şi complete de protecţie, de la modulul cât mai simplu la un modul mai complex, în funcţie de posibilităţile fiecăruia există aceste complete de protecţie care pot fi achiziţionate de la dievrşi comercianţi din România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar dacă oamenii respectă recomandările de a sta în casă, în beci, înăuntru, este nevoie să poarte aceste costume?

Dragoș Schuller: Bineînţeles că depinde de mai mulţi factori. Un factor ar fi în ce zonă se află localizată locuinţa persoanei faţă de locaţia incidentului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Să zicem că este într-o zonă cu foarte mare pericol, într-o zonă apropiată.

Dragoș Schuller: Dacă este obligatoriu şi nu mai există timpul necesar ca acea persoană să fie evacuată, bineînţeles că recomandarea este atât protecţia fizică prin clătuire şî utilizarea spaţiilor clădirii, dar suplimentar este recomandată şi utilizarea acestor echipamente de protecţie CBRN.

Deci ce trebuie să facă populaţia civilă pe timpul utilizării armamentelor de distrugere în masă chimice şi nucleare, structurile militare specializate CBRN au misiunea de a asigura sprijinul pentru populaţia civilă care se află în locaţia acelui incident prin structurile de cercetare chimică şi nucleară care asigură că acea zonă este contaminată şi avertizează populaţia că trebuie să părăsească acea zonă dacă este posibil; marchează acele zone contaminate atfel încât populaţia care doreşte să traverseze acea zonă să cunoască că acea zonă este contaminată şi, totodată, structurile de decontaminare CBRN care vor asigura decontaminarea imediată, finală şi totală a personalului care s-a aflat şi iese din acea zonă contaminată.

Aici mă refer o dată la decontaminarea persoanelor, a personalului, decontaminarea terenului, tehnicii şi echipamentelor. În plus, structurile de decontaminare CBRN pot asigura şi decontaminarea persoanelor rănite, în special a răniţilor sau victimelor care au rezultat în urma acestor incidente chimice şi nucleare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Trecem la aria dvs de responsabilitate, la ceea ce faceţi în fiecare zi.

Dragoș Schuller: În principal misiuni de detecţie, identificare, monitorizare care, cu structurile de cercetare CBRN, asigurăm detecţia unui incident CBRN, identificarea a ceea ce există în teren ca substanţă care contaminează zona şi monitorizare prin echipamentele de specialitate a acelor incidente CBRN în măsura în care va trebui să avertizăm populaţia civilă că acel nor chimic sau nor radioactiv se deplaseaza pe o anumită direcţie astfel încât şi populaţia şî forţele militare să cunoască că acele substanţe se deplasează într-o anumită zonă ca să ne luăm măsurile de protecţie adecvate pentru evitarea producerii unor pierderi in personal, tehnică și echipamente.

Următoarea misiune este de avertizare și raportare – avertizarea forțelor militare dintr-o anumită zonă de operații privind atacul CBRN şi direcția de deplasare a contaminării radioactive sau chimice, raportare pe toate nivelurile încât comandanții să ia în calcul aceste incidente în măsura în care se vor planifica și conduce anumite operații militare pe o anumită zonă de operații.

Următorul pas este sprijinul şi contramăsurile medicale – decontaminarea personalului, a tehnicii, a echipamentelor și decontaminarea terenului.

Cunoaștem că nivelul de ameninţare la momentul actual este destul de mic de a se produce astfel de incidente chimice și nucleare, de asta vreau să asigur că aceste inidente sunt puțin probabil să se petreacă, însă în situaţia în care aceste incidente se vor produce, structurile militare militare de specialitate CBRN ale Armatei României sunt pregătite, şi de asta ne instruim zi de zi, să asigure sprijinul populaţiei civile ca să limităm foarte mult efectele acestor arme chimice sau nucleare.

La nivelul României sunt mai multe structuri din sistemul naţional de apărare, care au ca sarcină să asigure sprijinul specializat CBRN pentru populaţia civilă şi pentru structurile care acţionează într-o anumită zonă de operaţii.

Colegi din cadrul stucturilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, care, prin inspectoratele de situaţii de urgenţă, au stucturi specializatre CBRN destinate producerii unui incident de urgenţă civilă – discutăm la momentul actual ce se întâmplă de zi cu zi.

Din fericire pentru noi chiar am avut şi avem o experienţă de a coopera cu dânşii în anumite situaţii, chiar executăm şi exerciţii anual în situaţii de urgenţe civile şi ne-am axat aceste exerciţii pe incidente CBRN.

Avem o cooperare foarte bună şi considerăm că la momentul actual structurile din sistemul naţional de apărare, prin forţele specializate CBRN, pot să asigure limitarea efectelor unor inidentele CBRN pe teritoriul României astfel încât suntem pregătiţi să le asigurăm tot sprijinul şi tot suportul specializat de care o să aibă nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’,. a fost maiorul Dragoș Schuller din Batalionul 72 Apărare CBRN „Negru Vodă” din Sighişoara. Domnule maior, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm.

Dragoș Schuller: Mulţumesc şi eu tare mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii a fost maiorul, Dragoș Schuller, din Batalionul 72 Apărare CBRN Negru Vodă, din Sighișoara. Domnule maior, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Dragoș Schuller: Mulțumesc și eu tare mult!

 

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 16:19

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Navele din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră s-au aflat timp de 3...

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG
Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 16:11

Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a organizat, miercuri și joi, la Palatul Cercului Militar Național din Capitală,...

Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a
Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:58

Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziționarea de către...

Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35
România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:53

România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Marea Britanie au, începând de miercuri, un acord de cooperare în domeniul apărării, care va...

România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:45

Ziua Statului Major al Apărării

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a împlinit pe 12 noiembrie 165 de ani de la înființare. Cu acest prilej, drapelul...

Ziua Statului Major al Apărării
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:36

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații a fost marcată pe 11 noiembrie prin ceremonii militare...

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații
Actualitatea militara luni, 11 noiembrie 2024, 14:59

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat

Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat...

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat
Actualitatea militara luni, 11 noiembrie 2024, 14:51

Misiuni internaționale

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron...

Misiuni internaționale

Faptele Cernobîlului… Remember: Nicolae Tomescu

Faptele Cernobîlului… Remember: Nicolae Tomescu

Publicat de Mihaela Costache, 26 aprilie 2017, 12:00

La primele ore ale zilei de 26 aprilie 1986, o explozie a zguduit centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina).

Deflagraţia, având drept cauză o combinaţie de factori (încălcări ale procedurilor, greşeli de proiectare, defecţiuni ale sistemului de comunicaţii, lipsa de măsuri de siguranţă adecvate) a dezlănțuit cel mai grav accident nuclear din istorie, provocând moartea sau îmbolnăvirea a mii de oameni din toată Europa. Operaţiunea de curăţare a zonei afectate a durat mulţi ani; muncitorii care au participat la operaţiune au murit/au suferit de afecţiuni severe (consecința directă a iradierii).

Filmul documentar (realizat în zonele afectate, pe baza documentării şi a relatărilor martorilor) reconstituie tragedia de la Cernobîl

În câteva secunde, zona înconjurătoare a fost contaminată cu radiații, despre care s-a estimat că dezvoltaseră o forță a distrugerii de 400 de ori mai mare decât cele eliberate la Hiroshima (după detonarea unei singure bombe atomice).

  • Dezastrul de la Cernobîl rămâne singurul accident de nivelul 7 pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare, cel mai mare dezastru, din toate timpurile, provocat de om (conform INES);
  • Aproximativ 97% din materialul radioactiv de la Centrala de la Cernobil a rămas într-un sarcofag de beton;
  • Oraşul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat o zi mai târziu, pe 27 aprilie. Doar în 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod în scopul prevenirii absorbției iodului radioactiv (prea târziu, cea mai mare cantitate din elementul radioactiv fusese deja eliberată în primele zece zile);
  • Aproximativ 800.000 de oameni au fost implicaţi în operaţiunile de curăţare de la Cernobîl, până în anul 1989, sănătatea lor fiind afectată sever; s-ar părea că 300.000 dintre ei au fost expuşi unor doze de radiaţii de peste 0,5 Sv.;
  • Aflat la 16 kilometri distanță de Cernobîl, statul Belarus a fost afectat de aproximativ 70% din materia radioactivă (conform estimărilor oamenilor de știință), o cincime din terenul agricol grav contaminat, sute de mii de locuitori nevoiți să își abandoneze casele si să se mute în alte zone, mii de oameni au fost secerați de boli fatale (leucemie, cancer tiroidian, afecțiuni cardiovasculare), pagubele materiale ar fi ajuns la peste 235 de miliarde de dolari;
  • Multe milioane de oameni primeau, până mai ieri, recompense materiale. Conform unui studiu, Ucraina, Belarus, Rusia ar fi plătit (unii folosesc timpul prezent) despăgubiri semnificative milioanelor de oameni afectați, în diferite feluri, de dezastru; 5-7% din cheltuielile guvernamentale anuale ale Ucrainei ar fi fost dedicate victimelor accidentului de la Cernobil (este greu de crezut că victimele primesc respectul cuvenit în condițiile războiului actual), în Belarus ar fi fost vorba de 6,1%;
  • Ploaia radioactivă cauzată de catastrofa de la Cernobîl a ajuns până în Irlanda. Explozia de la reactorul numărul 4 a creat un imens nor radioactiv, detectat peste tot în Europa. În urma estimărilor, s-a ajuns la concluzia că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. Către final, direcţia vântului s-a schimbat, emisiile radioactive afectând mai ales ţările din sudul continentului: România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Totuşi, suprafaţa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul şi estul Belarusului şi zona de vest, la graniţa dintre Rusia şi Belarus;
  • Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai 1986, din cauza schimbării direcţiei vântului; în noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii; cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare; totodată, radioactivitatea a crescut, peste limite admisibile, în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi, Tulcea…
Misiuni Internaționale
Actualitate luni, 1 aprilie 2024, 12:31

Misiuni Internaționale

Teodora Mazăre (realizator rubrică) – Misiunea din Polonia a artileriștilor antiaerieni din cadrul celui de-al 14-lea detașament românesc...

Misiuni Internaționale
Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Actualitate vineri, 8 martie 2024, 20:58

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale

Săptămâna aceasta la rubrica Inedit vorbim despre subiectele cele mai arzătoare din ultima vreme: atacurile cibernetice, dezvoltarea...

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Actualitate luni, 5 februarie 2024, 13:20

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la...

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate vineri, 29 decembrie 2023, 19:30

Pas cu pas spre titlul mondial

Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece....

Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate miercuri, 20 decembrie 2023, 17:46

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!

    Bun găsit tuturor! Astăzi la rubrica Muzica lui Bogdan vă invit cu drag să ascultăm câteva colinde românești, unele știute...

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!
Actualitate joi, 9 noiembrie 2023, 12:24

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!

  Vă invităm la un eveniment artistic extraordinar al interpretei de muzică folk, dar și colegă a noastră de la Radio România Regional...

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!
Actualitate luni, 30 octombrie 2023, 11:55

Acte caritabile pentru susținerea educației

Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii noastre în care vă invit să fiţi parte a unui eveniment caritabil organizat de  Asociaţia Umanitară...

Acte caritabile pentru susținerea educației
Actualitate vineri, 22 septembrie 2023, 16:14

Ziua Satului Românesc

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 24 septembrie 2023, să sărbătorim împreună Ziua Satului Românesc....

Ziua Satului Românesc

Rusia a muşamalizat un dezastru nuclear de patru ori mai puternic decât accidentul de la Cernobîl

Rusia a muşamalizat un dezastru nuclear de patru ori mai puternic decât accidentul de la Cernobîl

Publicat de Mihaela Costache, 3 aprilie 2017, 16:30

În cadrul unui raport secret realizat în timpul Războiului Rece sunt precizate efectele devastatoare ale testelor armelor nucleare ruseşti.

În 1950, de patru ori mai multe persoane s-au îmbolnăvit din cauza radiaţiilor produse de o detonare din Kazakhstan, faţă de dezastrul de la Cernobîl, informează descopera.ro

Peste 600 de persoane au ajuns la spital şi în jur de 100.000 de oameni au fost afectaţi de explozie. Chiar şi în prezent copiii se nasc cu mutaţii fizice din cauza radiaţiilor.

În august 1956 testarea armelor nucleare sovietice avea loc în zona  Semipalatinsk din Kazakhstan. În cadrul unui raport publicat recent de către New Scientist este specificat faptul că o echipă de cercetători a fost trimisă în zonă după explozie.

La faţa locului, experţii au descoperit contaminări cu radiaţii răspândite şi boli provocate de radiaţii în jurul zonei stepei din Kazakhstan. Cercetătorii au continuat să analizeze efectele bombelor nucleare sovietice fără a face public acest lucru. Raportul privind efectele testelor a fost ţinut secret până în prezent.

Credit: New Scientist

Noul raport clasificat ca fiind secret prezintă cât de multe informaţii ştiau cercetătorii sovietici despre dezastrele produse de radiaţii.

,,Timp de mulţi ani raportul a fost secret,” a declarat directorul Institutului de Biofizică din Moscova.

Satele şi oraşele din estul Kazakhstanului erau afectate de radiaţii. O clinică specială aflată sub controlul Moscovei a monitorizat nivelul radiaţiilor din zonă. În decursul anilor au fost înregistrate peste 100.000 de cazuri de persoane şi copii expuşi radiaţiilor.

Clinica a fost denumită ,,Dispensarul Anti-Bruceloză nr. 4.”  După căderea Uniunii Sovietice, clinica s-a transformat în IRME, actualul director al instituţiei, Boris Gusev afirmă că majoritatea rapoartelor au fost transportate la Moscova şi distruse.

Gusev susţine că unul dintre rapoarte sugera că 638 de persoane au fost spitalizate din cauza intoxicaţiei cu radiaţii, numărul este de patru ori mai mare decât cele 134 de persoane spitalizate după accidentul de la Cernobîl. Însă este neclar care este  numărul morţilor.

Academia Oamenilor de Știință din România – o nouă epocă de dezvoltare, un nou angajament pentru știință și pentru „România Cunoașterii”
Știri sâmbătă, 25 mai 2024, 10:35

Academia Oamenilor de Știință din România – o nouă epocă de dezvoltare, un nou angajament pentru știință și pentru „România Cunoașterii”

În data de 24 mai, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, s-a întrunit Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Știință...

Academia Oamenilor de Știință din România – o nouă epocă de dezvoltare, un nou angajament pentru știință și pentru „România Cunoașterii”
FERESTRE SPRE LUMINĂ – Lansare volum de poezii – ADELINA CONSTANTIN!
Știri marți, 10 octombrie 2023, 10:44

FERESTRE SPRE LUMINĂ – Lansare volum de poezii – ADELINA CONSTANTIN!

  Bun găsit tuturor iubitorilor de cultură! Astăzi, în mod excepțional, vă invit la o lansare de carte de poezie, semnată de o prietenă...

FERESTRE SPRE LUMINĂ – Lansare volum de poezii – ADELINA CONSTANTIN!
Ziua Satului Românesc
Știri vineri, 22 septembrie 2023, 16:14

Ziua Satului Românesc

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 24 septembrie 2023, să sărbătorim împreună Ziua Satului Românesc....

Ziua Satului Românesc
Capture: Rene Burri / Magnum Photos
Știri joi, 21 septembrie 2023, 13:36

Efectul Picasso într-un buncăr pe un diamant  

Întâlnirea lui Erwin Kessler cu Pablo Picasso la MAre Bun găsit, vă spune Camelia Teodosiu dintr-un spațiu încărcat de frumusețea artei,...

Efectul Picasso într-un buncăr pe un diamant  
Știri joi, 14 septembrie 2023, 11:20

Fonoteca melomanului – „Muzica lui Bogdan” – La mulți ani, Doamna DIDA DRĂGAN!

  Bun găsit tuturor la Fonoteca Melomanului! Sunt Bogdan Dragomir şi astăzi vă invit să ascultăm muzică românească de calitate în...

Fonoteca melomanului – „Muzica lui Bogdan” – La mulți ani, Doamna DIDA DRĂGAN!
Știri miercuri, 13 septembrie 2023, 09:52

Poezia ca definiție a frumuseții vieții

Cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti desfăşurat între 11 – 17 septembrie, este apreciat drept unul...

Poezia ca definiție a frumuseții vieții
Știri miercuri, 14 iunie 2023, 15:10

„Donează sânge, salvează o viață!” – Campania Patriarhiei Române a împlinit 10 ani

Sub 2% din populația României donează sânge. Necesarul de sânge din România este insuficient acoperit. Sângele uman nu poate fi înlocuit cu...

„Donează sânge, salvează o viață!” – Campania Patriarhiei Române a împlinit 10 ani
Știri joi, 28 aprilie 2022, 10:50

Cod galben și Cod portocaliu de ploi abundente!

ANM a emis joi dimineaţa o avertizare Cod portocaliu de ploi abundente pentru cinci judeţe din Moldova şi o atenţionare Cod galben pentru 25 de...

Cod galben și Cod portocaliu de ploi abundente!