Primăria Municipiului Brașov a pregătit 500 de locuri de cazare pentru a veni în sprijinul cetăţenilor din Ucraina.
O parte dintre acestea sunt în spaţii proprii şi altele în hoteluri din oraş ori în apartamente puse la dispoziţie de dezvoltatori imobiliari şi de braşoveni.
ISU Brașov este o altă instituţie care participă la sprijinul acordat de autorităţile române refugiaţilor din ţara vecină. Cinci pompieri braşoveni au ajuns ieri în judeţul Suceava, unde au misiunea de a-i sprijini pe cei care au fugit din calea războiului.
De la 1 octombrie 2021 cetăţenii români, asemenea tuturor cetăţenilor din ţările Uniunii Europene, nu vor mai putea folosi cartea de identitate ca document de călătorie în Regatul Unit, ci doar un paşaport valabil, aminteşte Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Cetăţenii din UE, Spaţiul Economic European (SEE) şi elveţieni pot călători în Regatul Unit pentru vacanţe sau călătorii scurte fără a avea nevoie de viză, însă este obligatorie deţinerea unui paşaport care ar trebui să fie valabil pe toată perioada sejurului în Regatul Unit, conform ghidului cu îndrumări de călătorie publicat de guvernul britanic pe site-ul său.
Cartea de identitate poate fi utilizată pentru a intra în Marea Britanie până pe cel puţin 31 decembrie 2025 de către persoanele care:
deţin statutul EU Settlement Scheme settled sau pre-settled
deţin un permis de muncitor transfrontalier (frontier worker permit)
sunt un vizitator pentru probleme de sănătate S2 (S2 Healthcare Visitor)
sunt un furnizor de servicii elveţian (Swiss Service Provider)
Pentru a munci sau studia în Marea Britanie pentru o perioadă mai mare de şase luni, doritorii trebuie să aplice pentru o viză.
Cei care doresc să viziteze Marea Britanie pentru o perioadă mai mare de şase luni pentru a beneficia de tratament medical privat sau ca vizitator academic, trebuie să aplicce pentru o viză standard de vizitator (Standard Visitor Visa).
Cei care doresc să viziteze Marea Britanie pentru a se căsători sau a forma un parteneriat civil sau pentru a notifica acest lucru, trebuie să aplice pentru o viză de căsătorie/parteneriat civil (Marriage/Civil Partnership Visa).
Peste 60% dintre cetăţenii statelor UE opriţi şi chestionaţi de autorităţile vamale în porturile britanice după Brexit sunt români, astfel că unii avocaţi evocă o posibilă profilare rasială, dezminţită de responsabilii britanici, relatează miercuri publicaţia The Guardian.
Potrivit datelor oficiale, în primele şase luni ale acestui an 7.249 de călători au fost opriţi la sosirea în porturile Regatului Unit venind cu feriboturi sau prin Eurotunel. Dintre aceştia, 4.482 sunt români, în timp ce, de exemplu, bulgari în aceeaşi situaţie au fost numai circa 600, iar polonezi aproximativ 400.
O firmă Firma de avocatură notează că aceste date ar putea sugera numărul disproporţionat de mare al românilor care încearcă să intre în Regatul Unit după terminarea libertăţii de circulaţie în urma Brexitului, dar consideră pe de altă parte că ar putea fi vorba şi despre o profilare rasială discriminatorie a controalelor la graniţă.
Guvernul de la Londra a negat însă aplicarea vreunui criteriu de acest fel. „Acuzaţia că facem profilări rasiale este falsă şi nefondată”, a răspuns un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic.
„Dacă cineva soseşte la graniţele noastre, încercând să lucreze aici fără a avea acest drept, publicul aşteaptă ca noi să nu le permitem să intre, indiferent de naţionalitate. Aceste reguli sunt aplicate echitabil şi numai pe baza circumstanţelor individuale”, explică acesta.
Procentul mare al românilor opriţi la intrarea în Regatul Unit – nu sunt încă disponibile datele privind sosirile în aeroporturi – mai poate fi explicat prin necunoaşterea regulilor aplicabile după intrarea în vigoare a Brexitului.
În ultimul său raport privind singurătatea în Uniunea Europeană, Centrul de Cercetare Unit European (JRC) a constatat că în timpul pandemiei de coronavirus numărul persoanelor care se simt singure s-a dublat la toate grupele de vârstă.
Oamenii de știință avertizează asupra faptului că în UE există riscul dezvoltării „pandemiei de singurătate”, risc care impune intervenția neîntârziată și măsuri eficiente de contracarare.
„Potrivit raportului amintit, fiecare al patrulea cetățean al UE se simte singur. Comparativ cu anul 2016, gradul de singurătate între persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani a crescut de patru ori”, se arată în raport.
Dacă în 2016 în jur de 12% dintre locuitorii UE se simțeau singuri, în timpul pandemiei această cifră a crescut până la 25%. Totodată, singurătatea este o problemă cu care în acest moment se confruntă, în egală măsură, toate categoriile de vârstă, fie că e vorba de bărbați sau de femei.
Mai mult decât atât, suferă la fel de mult de singurătate locuitorii de la oraș, cât și cei din mediul rural. Dacă înainte de pandemie Europa de Nord se remarca prin cel mai scăzut nivel de singurătate (numai 6%), în acest moment toate regiunile UE au, practic, același nivel de singurătate (între 22% și 26%).
Mai mult decât atât, sentimentele pozitive ale cetățenilor UE ( sentimente de veselie, de calm, de a fi activ, curiozitatea, interesul) au scăzut în medie cu 20-30%, au crescut cu același procent emoțiile negative, inclusiv tensionarea și deprimarea.
„Pandemia de coronavirus a adus pe primul plan probleme cum ar fi singurătatea și izolarea socială. Trebuie să ne gândim cum putem construi, cu eforturi comune, o societate mai stabilă și mai unită în UE”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene pentru problemele demografiei, Dubravka Šuica.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică.
Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%), iar cel mai ridicat în Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%).
Există o diferenţiere clară pe genuri în rândul celor cu educaţie terţiară: un procent mai ridicat de femei (46%) cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbaţii (35%).
Deşi procentul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei şi bărbaţi a urcat la 10,8 puncte procentuale (pp), de la 9,4 pp în 2011.
Analizând diferenţele dintre grupele de vârstă care deţine diplome în învăţământul terţiar, există o diferenţă clară: 36% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.
Cele mai mari diferenţe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25pp), Luxemburg şi Cipru (ambele cu 24pp), Polonia (22pp) şi Malta (21pp). La polul opus, diferenţe sub zece puncte procentuale erau în: Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 9pp), Germania şi Estonia (ambele cu 6pp).
Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.
În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.
Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.
Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.
În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.
Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni
La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.
Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute
În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.
Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea
Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.
În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic
În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.
Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.
Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE
74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).
Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice
Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).
Context
Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).
Furnizarea transfrontalieră de măști: piața unică UE protejează sănătatea cetățenilor
Publicat de Camelia Teodosiu,
19 martie 2020, 08:16 / actualizat: 19 martie 2020, 23:24
Aprovizionarea continuă în cadrul pieței unice cu bunuri vitale, precum și cu echipamente medicale și de protecție, este esențială pentru abordarea crizei CODVI-19.
Președinții Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Petra De Sutter (Verzi/ALE, BE) și Comisiei pentru transporturi, Karima Delli (Verts/ALE, FR) au salutat decizia rapidă de astăzi a miniștrilor transporturilor din UE de a sprijini coridoarele prioritare de aprovizionare („green lane supply rutes”) – ce oferă prioritate transportului de bunuri vitale precum alimentele și echipamente medicale și de protecție – așa cum au sugerat eurodeputații și Comisia. Obiectivul acestor măsuri noi și urgente este de a proteja sănătatea și de a pune la dispoziție bunuri și servicii esențiale pe piața internă a UE.
„Închiderea completă a frontierelor ar putea părea cea mai sigură cale de protejare a cetățenilor noștri, dar toți depindem de importurile din alte state membre pentru ca aprovizionarea noastră să rămână neîntreruptă. Garantarea transportului neobstrucționat al produselor esențiale, cum ar fi alimentele, și garantarea unei aprovizionări neîntrerupte cu echipamente medicale și de protecție, sunt menite să asigure faptul că această criză nu se va transforma într-o catastrofă. Depindem unii de alții atunci când vine vorba de sănătatea noastră publică”, a spus președintele Comisiei pentru piața internă.
„Crearea acestor coridoare prioritare — în special pentru echipamentele medicale și de protecție — este extrem de importantă în următoarele zile și săptămâni”, a subliniat doamna de Sutter, referindu-se la angajamentul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de echipamente medicale.
Președintele Comisiei pentru transporturi, doamna Karima Delli, a declarat că trecerea fără probleme a frontierelor și iar coordonarea între statele membre vor fi esențiale pentru depășirea acestei crize. „Trebuie să găsim modalități de a ne menține sistemele de transport și de a reduce cozile pentru a economisi timp și bani. Suntem pregătiți să acționăm coordonat și rapid, și să susținem șoferii și întregul sector al transporturilor care acționează neobosit pentru a menține fluxul mărfurilor în timpul acestei crize. Reamintesc, de asemenea, necesitatea urgentă de a pune în aplicare măsuri pentru a pune capăt „zborurilor fantomă”. Companiile aeriene trebuie să primească garanții pentru sloturile orare viitoare. Aceasta este singura modalitate de a evita zborurile fără pasageri în UE”, a concluzionat aceasta.
Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral
Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.
Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.
Vocea mea contează
Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.
„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.
Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).
Participarea tinerilor a crescut cu 50%
Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.
Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba
Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).
„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.
În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în 2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).
Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.
„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.
***
Notă pentru jurnaliști:
Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.
Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.
UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.
De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE
Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.
Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.
UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).
Programul de sănătate al UE
Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.
Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.
În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.
Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.
Locuri de muncă sănătoase
Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.
Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).
Societatea favorabilă incluziunii
Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).
Vreți să vedeți cum o instituție precum Parlamentul European funcționează din interior? Aplicați pentru un stagiu și aflați informații esențiale despre procesul de luare de decizii european.
Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Deputații în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de alegători în toate statele membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene și pentru a se asigura că celelalte instituții ale UE își desfășoară activitatea în mod democratic.
Pentru a oferi oportunități de formare profesională și o înțelegere a activității sale, Parlamentul are un program de stagii care permite absolvenților de studii universitare cu vârsta de 18 ani și peste să vadă ce înseamnă o carieră în UE.
Solicitanții de stagiu la Parlamentul European trebuie:
să aibă vârsta de peste 18 ani,
să îndeplinească cerința lingvistică,
să posede o diplomă universitară,
să nu fi lucrat mai mult de două luni consecutive într-o instituție sau organism UE,
să nu fi efectuat o vizită de studiu la secretariatul Parlamentului European cu șase luni înainte de începerea stagiului.
Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.
Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.
”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.
”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.
Cetăţenii UE dispun de un instrument care le permite să participe la conturarea politicii UE. Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) vor avea la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.
Procedura
Adună un milion de semnături și cere UE o nouă lege – orice cetăţean al UE o poate face. Pare dificil? Nu este. Introducerea unei iniţiative se poate face foarte ușor, trebuie doar să urmezi aceşti şapte paşi.
Nu uita – iniţiativa trebuie să vizeze un subiect legat de UE, care să intre în sfera de competenţă a Comisiei Europene. Aşadar, iniţiativa nu poate să vizeze, de exemplu, o modificare a tratatelor UE și nu poate avea un caracter abuziv, frivol sau ofensator.
Nu eşti sigur dacă propunerea se înscrie în domeniile de activitate ale Comisiei? Nu-ţi face griji! Comisia te va informa înainte să începi strângerea semnăturilor.
Pasul #1- Formează un comitet al cetăţenilor!
Este nevoie de cel puţin şapte persoane din şapte ţări diferite.
De reţinut că membrii comitetului trebuie să fie cetăţeni comunitari cu vârsta de cel puţin 18 ani (16 ani în Austria). Acest număr minim nu poate să includă membri ai Parlamentului European.
Un comitet nu poate fi constituit de o organizaţie, dar acestea pot susţine cauza ta. Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 8).
Pasul #2 – Înregistrează iniţiativa!
Aşteaptă apoi unda verde din partea Comisiei Europene.
Poţi înregistra iniţiativa în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE Mai întâi, adună câteva informaţii de bază: titlul iniţiativei, un scurt rezumat al temei abordate, o trimitere la tratatele UE, datele de contact ale comitetului cetăţenilor.
Comisia Europeană îţi va răspunde în termen de două luni pentru a te informa dacă iniţiativa îndeplineşte condiţiile de bază pentru a se putea merge mai departe. Iniţiativa ta va fi publicată în registrul online.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 10)
Pasul #3 – Începe să aduni semnături.
Le poţi strânge pe hârtie și online. Comisia Europeană va pune la dispoziţie gratuit programe informatice cu sursă deschisă (open source) pentru culegerea de semnături online.
Nu uita – datele pe care trebuie să le culegi odată cu semnăturile (nume, adresă, naţionalitate) pot varia de la un stat UE la altul.
Verifică cerinţele de la nivel naţional!
Nu este suficient să aduni semnături într-o singură ţară. Ai nevoie de semnatari care să provină din cel puţin un sfert din ţările UE. Cum în prezent există 28 de state membre, trebuie să aduni semnături din cel puţin şapte.
Trebuie să obţii un număr minim de semnături în fiecare ţară. Aşadar, puţină matematică… Iată formula:
se înmulţeşte numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare ţară cu 750. ( la pagina 10 din regulament).
Pasul #4 – Ai strâns un milion de semnături!Felicitări!
Trimite semnăturile fiecăreia dintre ţările UE în cauză. Acestea trebuie să verifice validitatea lor. Vei primi un certificat din partea fiecărui stat membru.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 18)
Pasul #5 – S-a încheiat verificarea? Este totul în ordine? Trimite semnăturile Comisiei Europene.
Va trebui să oferi informaţii despre orice sprijin sau finanţare de care beneficiază iniţiativa ta. Comisia Europeană va publica toate aceste informaţii pe site-ul său de internet.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 19)
Comisia Europeană te va informa asupra etapelor următoare și asupra acţiunii pe care intenţionează să o întreprindă. Aceasta va asigura transparenţa procesului. Toate informaţiile cu privire la iniţiativă vor fi făcute publice. Comisia Europeană poate să propună o nouă lege şi să o trimită Parlamentului European şi Consiliului spre aprobare.
Platformele social-media și serviciile web, folosite de milioane de europeni, s-au alăturat efortului de a reaminti cetățenilor să-și exprime votul în alegerile europene.
Facebook, Google, Snapchat și Twitter sunt printre platformele care oferă servicii suplimentare pentru a se asigura că europenii votează și că alegerile nu sunt compromise online.
Google furnizează caracteristici speciale ale candidaților și le reamintește oamenilor să voteze. Profilurile candidaților sunt și mai vizibile pe YouTube.
Facebook reamintește utilizatorilor săi perioada derulării alegerilor și, în zilele electorale, a creat un buton special: „Am votat”. De asemenea, facebook și-a consolidat eforturile pentru ai face pe utilizatori conștienți de știrile false.
Instagram conține autocolante speciale care fac trimitere la site-ul electoral.
Utilizatorii Snapchat cu vârsta de vot, din întreaga Europă, vor primi un mesaj video de la Team Europe, amintindu-le să voteze.
Twitter a introdus emoji speciale care însoțesc hashtags: #EUelections2019 și #thistimeimvoting în diferite limbi.
Aici, veți găsi o prezentare generală a acțiunilor întreprinse de platformele sociale și de companiile digitale.
În toate țările Uniunii Europene, peste 426 de milioane de cetățeni sunt eligibili să voteze, între 23 și 26 mai.
Forumul EUROSFAT 2019 – miza alegerilor europarlamentare și provocările Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 aprilie 2019, 13:03 / actualizat: 15 aprilie 2019, 12:14
Cea de-a șaptea ediție a Forumului EUROSFAT, evenimentul anual de afaceri europene din România a avut loc în București pe 11 și 12 aprilie și a beneficiat de prezența a peste 600 de participanți, cu precădere cetățeni tineri, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, activiști, ambasadori care au dezbătut timp de 2 zile cu reprezentanți ai partidelor europene, candidați români și străini la alegerile europarlamentare, reprezentanți ai instituțiilor europene, naționale și locale, primari, reprezentanți ai mediului bancar, privat, de afaceri și academic și antreprenori sociali. Forumul EUROSFAT are la bază valorile europene ale democrației, implicarea civică și dialogul deschis, beneficiind de patronajul Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, al Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției României la Consiliul UE și de susținerea a 14 sponsori și 18 parteneri.
Anul acesta evenimentul și-a propus ca printr-o dezbatere cetățenească, o sesiune plenară, 8 ateliere tematice și un eveniment cultural să ajute cetățenii români să voteze informat pe data de 26 mai la alegerile europarlamentare. Forumul EUROSFAT este organizat de Centrul de Expertiză Europeană Europuls, o organizație non-guvernamentală independentă de orice organism cu caracter politic, formată dintr-un grup de tineri voluntari români experți în afaceri europene.
Pe 11 aprilie, candidați și reprezentanți ai principalelor partide politice europene au venit în România să discute cu cetățenii despre importanța votului din 26 mai, să afle modul în care aceștia percep UE și ce înseamnă UE pentru ei, dar și pentru a le răspunde la întrebări. Dezbaterea a fost dinamică și interactivă și a angrenat 100 de cetățeni tineri într-un dialog cu Dara Murphy, Vice-președinte și Director de Campanie al Partidului Popular European (PPE), Andi Cristea, Reprezentant al grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), Michal Berg, Membru al Comitetului Executiv al Partidului Verzilor Europeni (EGP), Daniel Berg, Membru al Boardului Partidului Momentum și candidat la alegerile europarlamentare au discutat despre agenda europeană pentru următorii 5 ani.
Pe 12 aprilie, forumul s-a deschis cu prima dezbatere din acest an între candidații de top ai principalelor partide politice din România la alegerile europene. Dacian Cioloș (Președinte PLUS), Siegfried Mureșan (Membru al Parlamentului European, PNL), Victor Ponta (Președinte Pro România), Eugen Tomac (Președinte PMP) și Tudor-Tim Ionescu (candidat la alegerile parlamentare din partea ALDE) au fost prezenți la Forumul EUROSFAT pentru a răspunde întrebărilor cetățenilor români din sală. Aceștia au prezentat principalele mesaje pe care vor să le adreseze participanților și pe care doresc ca aceștia să le rețină în ziua votului la alegerile europarlamentare. Cetățenii, alături de reprezentanții societății civile au dorit să afle ce partid ar vota fiecare candidat dacă nu ar putea să îl voteze pe cel propriu, cum doresc partidele să crească participarea la vot atât a tinerilor, cât și a generațiilor de peste 60 de ani. Aceștia s-au arătat interesați de soluții concrete pentru problemele comunităților rurale, a celor de etnie rromă și creșterea reprezentativității tinerilor la nivelul viitorului Parlament European.
Ulterior au avut loc 8 dezbateri tematice, cu vorbitori ce pot fi regăsiți pe www.eurosfat.ro. Temele dezbătute au fost:
implicarea civică și influența acesteia în rezultatul alegerilor, în care am aflat de la activiști civici și politici și jurnaliști care sunt așteptările societății civile de la candidații români și europeni la alegerile europarlamentare;
statul de drept și lupta anti-corupție în administrația publică, în care s-au dezbătut moduri prin care poate fi reformată administrația publică astfel încât să devină un mediu atractiv pentru profesioniști și cum poate fi schimbată cultura birocrației și cultura șpăgii;
construirea unui sistem de sănătate mai sigur și mai eficient, în care reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului României, un manager de spital și reprezentanți ai companiilor farmaceutice au discutat despre cât de pregătită este România pentru revoluția digitală în domeniul sănătății;
Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și modul în care acesta este adaptat provocărilor curente, o dezbatere cu experți în domeniu din Senatul României, Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul Europeana și mediul academic;
Dezvoltarea sustenabilă a zonelor urbane din România, o dezbatere interactivă între primari și consilieri ai orașelor din România și experți au dezbătut despre bune practici în materie de infrastructură, transport și eficiență energetică urbană;
Politica de comerț a UE și rolul acesteia în modelarea viitorului comerț liber a fost discutată la un nivel înalt de către Ambasadorul Noii Zeelande în România, reprezentanți ai Ambasadei Canadei și Japoniei și o reprezentantă a Comisiei Europene;
Rolul antreprenoriatului social în UE a fost prezentat de către Ambasadoarea Olandei în România și apoi discutat pe îndelete cu antreprenori sociali din Olanda și România, cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai societății civile, precum și cu Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare din partea Alianței 2020 USR-PLUS.
Eugen Rădulescu (BNR), Raluca Painter (Comisia Europeană), Florin Bâlcan (Provident Financial România), Dragoș Neacșu (Erste Asset Management), Gabriela Folcuț (ARB) și Dr. Bogdan Glăvan (Universitatea Româno-Americană) au prezentat în amănunt moduri în care putem obține piețe financiare mai sigure, mai eficiente și mai incluzive.
Forumul s-a încheiat cu o piesă de teatru interpretată de 9 elevi de liceu care au dorit să convingă publicul de importanța votului și au stârnit o discuție foarte animată în care publicul le-a luat locul actorilor pentru a realiza o piesă de teatru cu final fericit.
Din studiul comandat de Guvernul român în contextul Președinției române a Consiliului UE şi realizat de Centrului pentru Studii Politice Europene reiese că aproape 20% dintre românii activi profesional, cu vârste între 20 și 64 de ani, locuiesc și lucrează într-una din țările europene.
România este țara cu cel mai mare număr de cetățeni care trăiesc într-o altă țară europeană – 19,7%, având în vedere că media pentru UE în acest sens este de 4%, informează BTA.
Alte țări în care populația calificată a migrat într-o altă țară europeană sunt: Lituania (14,8%), Croația (13,9%) și Portugalia (13,8%). La polul opus se află Germania (1,0%), Regatul Unit (1,1%) și Franța (1,3%).
Sondajul arată că majoritatea românilor plecaţi (1,2 milioane) au locuit în Italia în 2017, în Spania românii au fost în număr de 700.000, iar în Germania 500.000. Studiul consacră un întreg capitol „exodului creierelor”. Românii cu studii superioare sunt cei mai mobili și mulți sunt gata să plece, reiese din rezultate.
Salariile mai mari și găsirea mai ușoară a locurilor de muncă nu mai sunt singurele motive pentru emigrarea forței de muncă. Un sondaj european din 2016 a arătat că emigranții, în special cei calificați, părăsesc țările cu instituții slabe. „Calitatea instituțiilor are o importanţă tot mai mare pentru emigranţii calificaţi, în timp ce cei necalificaţi pot să fie atraşi de ajutoarele sociale din statele în care emigrează”, arată studiul.
Concomitent cu calitatea instituțiilor, ultimele studii au arătat că satisfacția vieții și așteptările legate de perspectivele economice individuale pot avea influenţă asupra intenţiilor de emigrare în alt stat, arată Centrul pentru Studii Politice Europene. Influență au şi factori cum ar fi: calitatea vieții, mulţumirea privind zona rezidențială, existenţa unor oportunități pentru copii, mulţumire legat de veniturile casei și încrederea în alegerile naționale. Potrivit datelor, aproape 60% dintre emigranții români trimit în mod regulat bani rudelor care trăiesc în România.
Cetățenii și-au exprimat opinia în privința ceasurilor, acum e rândul liderilor naționali să acționeze.
Vreme de mai bine de două decenii, cetățenii și-au reglat ceasurile pentru ora de vară și cea de iarnă, sincronizați la nivelul întregii UE.
Însă o consultare a Comisiei Europene, dintr-acele pe care Bruxelles-ul le face cu regularitate, dar de obicei fără să suscite prea mult interes, pe această temă, a atras un remarcabil număr de 4,6 milioane de răspunsuri. Aproximativ 86% au declarat că vor să renunțe la schimbare și să mențină ceasurile la fel pe tot parcursul anului.
Ora de vară a fost adoptată pentru prima dată de Germania în 1916, iar apoi în doar câteva săptămâni și de Regatul Unit, pentru a se economisi energie și pentru a se permite fabricilor să lucreze mai mult în timpul primului război mondial. Practic, dându-se ceasurile cu o oră înainte vara, o oră de lumină solară de dimineață este mutată seara.
Cea mai mare parte a restului Europei a adoptat practica în anii ’70, din cauza șocului petrolier. O lege UE din 1996 cere ca toate cele 28 de state să-și dea ceasurile înainte cu o oră în ultima duminică din martie și apoi să le dea înapoi în ultima duminică din octombrie.
Acum, un sondaj la nivelul UE arată că există un larg consens pentru a se renunța la schimbare, în întreaga Europă – deși cetățenii germani par să fi participat într-un număr deosebit de mare.
Cam 76% dintre respondenți au afirmat că au experimentat efecte „negative” din cauza acestor schimbări bianuale. Avansul tehnologiei face ca argumentul economisirii energiei să-și piardă din validitate. Cercetările Parlamentului European au constatat că schimbarea orei reduce consumul de energie cu numai 0,5-2,5%, în funcție de țară.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, are prin urmare dreptate să propună renunțarea la schimbarea orei. Însă țărilor trebuie să li se permită să aleagă dacă vor adopta permanent ora de vară sau cea de iarnă, în funcție de de cum e mai convenabil pentru localizarea lor geografică.
Adoptarea actualei ore de vară pentru întreg anul nu ar fi bună pentru toți, după cum a constatat Regatul atunci când a experimentat această idee în 1968-1971, dar a renunțat la ea când a văzut că iarna răsăritul are loc la ore inacceptabil de târzii în nordul țării.
Unele țări s-ar putea folosi de acestă modificare și pentru a-și ajusta fusul orar. Spania, de exemplu, unde mulți consideră că țara e în fusul orar „greșit” de când dictatorul Francisco Franco a mutat-o cu o oră înainte în 1942, din solidaritate cu Germania lui Hitler, ar putea opta să revină în linie cu Portugalia vecină și cu Regatul Unit. Va fi important totuși să se asigure că nici o schimbarea nu va face ca Irlanda de Nord post-Brexit să fie într-un fus orar diferit de Republica Irlanda.
Propunerea dlui Juncker trebuie acum să fie transpusă în planuri formale, iar ideea va trebui să fie sprijinită și de guvernele naționale și Parlamentul European.
Însă puterea sentimentului insuflat de sondaj arată că liderii naționali ar trebui să sprijine ideea. Pentru o UE care este uneori criticată ca fiind prea detașată de realitatea cetățenilor ei, aceasta este o oportunitate de a arăta că, de data asta, acționează fix la timp.
Românii pot reclama, mai uşor, încălcarea drepturilor lor de cetăţeni ai Uniunii Europene într-un alt stat membru. Ministerul Afacerilor Europene a lansat ieri linia telefonică Telverde-Solvit.
Acest serviciu îndeplineşte rolul de intermediar şi se ocupă de problemele transfrontaliere dintre o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică, pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător.
Numărul 0800 672 507 poate fi apelat, gratuit, din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă, de luni până vineri, în intervalul orar 09:00 – 16:00.
Termenul de soluţionare a cererilor în cadrul Solvit este de zece săptămâni, iar serviciul este gratuit. În sfera de competenţe intră: recunoaşterea calificărilor profesionale şi a diplomelor în alte state membre ale Uniunii Europene, calcularea pensiilor şi a indemnizaţiilor de şomaj, înmatricularea autovehiculelor şi permisele de conducere, obţinerea permiselor de şedere, accesul la educaţie sau circulaţia capitalurilor şi rambursările de TVA.
Ministerul Afacerilor Europene susţine că, prin lansarea acestei linii telefonice gratuite, vrea să arate că cetaţenii români sunt protejaţi şi că statul reacţionează atunci când există orice semnal că ei sunt trataţi incorect.
Procurorii D.I.I.C.OT – Serviciul Teritorial Cluj şi poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca solicită sprijinul cetăţenilor în identificarea unor persoane care ar fi efectuat tranzacţii frauduloase cu carduri bancare.
În perioada octombrie – decembrie 2014, prin accesarea ilegală a sistemelor informatice şi efectuarea unor operaţiuni financiare frauduloase, doi bărbați ar fi cauzat un prejudiciu de peste 7.000 de lei, în dauna a două părţi vătămate, din Cluj-Napoca.
Pentru identificarea celor în cauză şi, implicit, pentru soluţionarea favorabilă a cauzelor, solicităm sprijinul cetăţenilor care pot oferi informaţii utile.
Persoanele care pot furniza informaţii cu privire la identitatea persoanelor, sunt rugate să apeleze numărul unic de urgenţă 112.
Până pe 26 septembrie toţi cetăţenii Uniunii Europene sunt invitați, prin intermediul unei consultări publice deschise,s ă îşi exprime opinia cu privire la viitoarea agendă urbană a Uniunii
Comunicarea Comisiei intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE” descrie situația orașelor din întreaga UE și politicile urbane ale statelor membre, precum și dimensiunea globală a urbanizării.
Comisarul Johannes Hahn, responsabil de politica regională și de dezvoltare urbană a UE, a declarat: „De la poluare la sărăcie, de la șomaj la alimentarea cu energie, provocările cu care se confruntă Europa și obiectivele ei nu pot fi abordate decât prin rezolvarea acestor probleme la nivelul orașelor Europei.”
Comisarul Johannes Hahn:
Peste 2 treimi din populația UE trăiesc în orașe, mai precis 75% din populație este în mediu urban, deci este corect ca reforma politicii de coeziune să acorde orașelor și dezvoltării urbane un loc prioritar pe agenda politică. Suntem interesați să vedem unde putem aduce valoare adăugată, cine șI ce ar trebui să facă și la ce nivel. Acesta este genul de întrebări pe care dorim să le adresăm în consultarea noastră.
Consultarea publică pune întrebări esenţiale precum: De ce este necesară o agendă urbană a UE? Cât de detaliată ar trebui să fie aceasta? În ce domenii poate aduce cea mai mare valoare adăugată acţiunea UE? Ar trebui implicate oraşele în elaborarea politicilor? Iar dacă da, cum anume?
Comisarul Johannes Hahn:
Agenda urbană a UE trebuie să reflecte obiectivele globale ale UE, dar în mod crucial trebuie să respecte principiul subsidiarității, în complementaritate cu politicile naționale ale statelor membre, nu este în intenția noastră să reinventăm roata.Acolo unde putem să îmbunătățim polticile europene adresate dimensiunii urbane să o facem concomitent cu acordarea unui rol mai important orașelor, ca membre ale Uniunii.
Implementarea unei agende urbane a UE nu poate fi realizată doar la nivelul UE. Multechestiuni pot fi soluționate cel mai bine la nivel local, regional sau național, iar unele nusunt de competența UE. Implementarea unei agende urbane a UE ar trebui să se bazeze șipe interacțiunea dintre diferitele niveluri de politici și diferitele sectoare politice.
Dacă doriți să contribuiți la dezbaterea privind agenda urbană a UE, vă rugăm să facețiacest lucru pe cale electronică, urmând instrucțiunile disponibile la adresa:
http://ec.europa.eu și vă reamintesc consultarea publică este deschisă până pe 26 septembrie 2014.
Consiliul de Securitate urmează să adopte in această după-amiază o rezoluţie în care li se cere separatiştilor proruşi acces liber şi în siguranţă la locul prăbuşirii avionului companiei Malaysia Airlines, în estul Ucrainei
Textul, iniţiat de Australia si sprijinit în special de Franţa, cere tuturor ţărilor si protagoniştilor din regiune – printre care Rusia – să colaboreze pe deplin la „o anchetă internaţională completă, minuţioasă si independentă’.
El mai cere să înceteze imediat toate activităţile militare, inclusiv din partea grupărilor armate (separatiste), în zona adiacentă prăbuşirii avionului pentru a facilita această anchetă.
Documentul condamnă în termenii cei mai fermi cu putinţă atacul care a doborât avionul si cere ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere.
Australia a pierdut 28 de cetăteni în respectiva tragedie aeriană care s-a soldat cu moartea a 298 de persoane, în majoritate olandezi.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Vocea mea contează
Participarea tinerilor a crescut cu 50%
