Blue Air a anunţat că va relua zborurile din 10 octombrie. Compania a precizat că, pentru moment, nu dispune de fondurile necesare plăţii combustibilului şi celorlalte cheltuieli operaţionale.
„În ultimele 48 de ore conducerea executivă, Consiliul de Administraţie şi acţionariatul Blue Air au constatat faptul că nivelul vânzărilor de bilete a fost semnificativ afectat, iar sumele care au fost încasate de procesatorii de plăţi au fost blocate de către aceştia, astfel încât Societatea nu dispune în acest moment de fondurile necesare plăţii combustibilului şi celorlalte cheltuieli operaţionale, necesare pentru zborurile planificate începând cu data de 12 septembrie.
În plus, toţi furnizorii de servicii esenţiale zborurilor au condiţionat furnizarea respectivelor servicii de plata datoriilor scadente. În acest context au fost analizate toate aspectele privind modalitatea de reluare cât mai rapidă a activităţii de zbor, discutându-se în mod direct cu zeci de furnizori critici ai companiei, respectiv aeroporturi, societăţi de handling, furnizori de combustibil, autorităţi de control al traficului aerian, precum şi cu proprietarul aeronavelor operate de Blue Air. În urma acestora, Societatea îşi propune să reia zborurile începând cu data de 10 octombrie 2022”, se arată în comunicatul companiei.
Comisia Europeană va trimite, săptămâna aceasta, la București, o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiații ucraineni și să stabilească modul de decontare a acestora.
Între timp, executivul pregătește un plan național pentru sprijinirea refugiaților care au venit în România.
Până acum sunt peste 80 de mii care au decis să rămână, cel puțin temporar, în România. Ei ar urma să fie ajutați de autorități să-și găsească un loc de muncă, să aibă acces la asistență medicală, iar copiii – la educație.
Dintre aceștia peste 4.000 au aplicat deja pentru azil, spunea purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru. El a precizat că primele cereri de decontare a cheltuielilor angajate de România până în acest moment au fost deja transmise la Bruxelles.
Șase grupuri de lucru vor gestiona problemele refugiaților ucraineni care decid să rămână în România. Acestea vor avea în atenție zonele nevralgice, cum ar fi educația, sănătatea, accesul pe piața muncii, accesul locativ, sprijinirea persoanelor vulnerabile, mai ales a copiilor, spune consilierul de stat Mădălina Turza.
Aceste grupuri vor elabora în cel mai scurt timp un plan de măsuri pe termen mediu și lung care va permite României să intre din luna aprilie în faza a doua de răspuns umanitar.
La nivel mondial, aproximativ una din opt țări cheltuie mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al UNICEF.
Raportul COVID-19 and the Looming Debt Crisis [COVID-19 și iminenta criză a datoriilor] notează faptul că 25 de țări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie și lipsuri – au alocat în 2019 o proporție mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educație, sănătate și protecție socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale și, implicit, dreptul fiecărui copil la protecție socială, educație și servicii medicale.
„Copiii care trăiesc în țări cu datorii mari și cu resurse limitate pentru protecție socială, educație și sănătate au puține șanse să scape vreodată de sărăcie și lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Costurile personale și publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunitățile și țările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică și socială sustenabilă”.
Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti și Sudanul de Sud – cheltuiau cel puțin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esențiale, potrivit raportului.
În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre țările cu venituri mici și medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.
Deși națiunile din cadrul G20 au demarat Inițiativa privind suspendarea plății datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei țări eligibile au participat la acest demers. Până acum, inițiativa a contribuit la menținerea cheltuielilor din domeniul sănătății și al protecției sociale în cele 46 de țări participante. Cu toate acestea, cheltuielile cu educația s-au redus deja în ultimul an. Potrivit raportului, se pare că țările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecției copilului, nutriției și serviciilor de apă, salubritate și igienă.
„Pandemia a provocat în domeniul educației o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generația COVID-19 să nu devină o generație pierdută. Totuși, din cauza COVID-19 și a presiunii datoriilor ce afectează aceste țări, observăm deja o contractare a bugetelor educației într-un moment în care țările trebuie să investească în îmbunătățirea școlilor și a sistemelor de învățământ”, a declarat Fore.
Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparație cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care țările cu venituri medii sunt tot mai expuse.
Pentru a asigura protecția drepturilor copilului după pandemia de COVID-19, este crucială reconfigurarea procesului de restructurare a datoriilor la nivel internațional, care să includă acordarea unui sprijin preferențial mai consistent țărilor sărace puternic îndatorate, o mai mare transparență privind datoriile în cadrul proceselor de bugetare de la nivel național și acțiuni coordonate din partea creditorilor.
„Scutirea parțială sau totală de datorii și restructurarea completă a acestora este esențială pentru asigurarea unei redresări incluzive și durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent și cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore.
„Este imperativ ca agențiile internaționale, creditorii și guvernele naționale să acționeze împreună pentru a reduce povara datoriilor și pentru a direcționa economiile spre investiții sociale incluzive”.
Cum este finanțată UE și pe ce se cheltuiesc banii? Aflați ce este bugetul UE pe termen lung și cum se decide asupra acestuia.
Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri. Contribuie la sănătatea și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.
Ideea din spatele bugetului UE este că reunirea resurselor face Europa mai puternică și reprezintă cheia prosperității și a păcii. Pentru acestea, UE finanțează proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor europeni.
Ce este bugetul pe termen lung al UE
Bugetul pe termen lung al UE mai este cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM). Fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de șapte ani.
Unul dintre motivele pentru care UE are un buget pe termen lung, dar și bugete anuale, este acela de a crea predictibilitate și, prin urmare, eficiență pentru programele pe care UE dorește să le finanțeze. Această previzibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulți ani la proiecte științifice.
Bugetul pe termen lung trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiți acolo unde sunt necesari.
De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediați ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.
Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este un buget de investiții. Nu finanțează protecția socială, educația primară sau apărarea națională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creșterii economice și a competitivității.
Ce este bugetul UE pe termen lung: infografic
Pe ce cheltuie banii UE
Bugetul Uniunii Europene susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu scopul de a stimula creșterea și a crea locuri de muncă în UE.
Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului și cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanțare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, proiecte internaționale de ajutor umanitar și de dezvoltare.
amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurența.
Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.
Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.
Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană face o propunere cu privire la modul în care ar trebui să arate următorul. Aceasta este utilizată ca bază pentru negocierile Parlamentului European cu Consiliul, care reunește miniștri din toate țările UE.
Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997
„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.
Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:
Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.
În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.
Reducerea nivelului dobânzilor.
În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.
Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.
În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.
Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.
Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.
Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.
Acest lucru înseamnă acces la investiţii.
Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.
Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri a lansat, ieri, singurul program de finanțare care se adresează operatorilor economici din domeniul Serviciilor și Comerțului.
50 de milioane de lei este bugetul total alocat pentru acest sector în 2017 și se estimează că vor fi 200 de firme ce vor beneficia de câte 250.000 de lei, ajutor nerambursabil.
Firmele vor primi finanțarea doar după ce sunt efectuate investițiile propuse, spune șeful Oficiului Teritorial al IMMC Tîrgu-Mureș, Torok Csaba:
Cheltuielile eligibile sunt, în primul și în primul rând, investiții în echipamente tehnologice, în IT, tot ceea ce înseamnă surse de încălzire, autoutilitare, pentru scrierea unui site, pentru cursuri, pentru consultanță… Dar, pentru a a avea punctaj mai mare, bineînțeles că echipamentele tehnologice și IT-ul trebuie să fie peste 60% (din suma solicitată).”
Aplicațiile pot fi făcute doar on-line de către antreprenori până cel târziu la data de 29 august.
Programul de minimis pentru comerț și servicii va continua până în anul 2020, bugetul total aprobat fiind de 200 de milioane de lei.
Primăriile din Timiş primesc 92 de milioane şi jumătate de lei din rectificarea bugetului centralizat.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Titu Bojin, spune că, acest lucru face ca Timişul să se situeze pe primul loc în ţară la alocarea fondurilor de la Guvern,
În acelaşi timp, pentru cheltuielile cu personalul neclerical au fost alocate 824 de mii de lei, iar pentru plata unor drepturi obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti – 18 milioane de lei.
Plenul Consiliului Judeţean Timiş se va reuni în şedinţă extraordinară penrtu aprobarea rectificării de buget, cel mai probabil săptămâna viitoare.
În urma rectificării bugetului centralizat, judeţul Arad a primit 55 de milioane de lei, Caraş-Severin – 17 milioane, iar Hunedoara – 33 de milioane de lei, bani pentru echilibrarea bugetelor administraţiilor locale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Ce dorește Parlamentul: infografic
