Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:22

Cristian Dumitrașcu (realizator): Armata britanică va ajuta Polonia la consolidarea frontierei cu Belarus, prin îmbunătățirea gardurilor și barierelor, dar și în eventualitatea în care va fi construit un zid.

Decizia vine după ce valurile de migranți au forțat trecerea în ultimele zile. Despre aceasta este vorba și în interviul nostru obișnuit de la Subiectul săptămânii unde l-am invitat pe analistul în Relații Internaționale, Iulian Fota.

Este un interviu pe această temă a crizei actuale de la granița dintre Polonia și Belarus, în câteva secunde ascultăm.

Domnule Fota, bun venit la Jurnal militar! Avem o situație nemaiîntâlnită, o situație care îngrijorează toată Europa, îngrijorează toate marile cancelarii, dar cred că mai mult ne-ar putea îngrijora pe noi românii, polonezii cei care suntem la granița de est a NATO.

Ce părere aveți despre această acțiune, susținută se pare de Rusia, cu imigranții aduși la granița dintre Belarus și Polonia?

Iulian Fota: Avem o situație foarte complicată, îngrijorătoare pentru că dacă nu este corect gestionată și deocamdată, căutăm cea mai bună formă de gestionare a ei, această situație poate degenera și are și o componentă militară.

De altfel, chiar dacă sunt acolo trimişi doar ca să susțină autoritățile civile, vedem din imaginile pe care le difuzează televiziunile, că avem o semnificativă prezență militară și pe partea țărilor NATO UE, Polonia, ţările baltice, dar și pe partea Belarusului, semnificativă prezenţă militară în zona la care ne referim.

Deci o situaţie complicată. Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa UE, șantajează UE și repet, dacă nu găsim o formulă rezonabilă de gestionare, putem să avem și faze mai dure, mai urâte ale acestei crize, inclusiv prin utilizarea forţei militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înfricoşătoare perspectivă. Şi aici aș veni cu două întrebări: dacă nu vom gestiona cum trebuie, încercaţi să dezvoltați – cum am putea să gestionăm noi ca Uniune Europeană această situație?

Iulian Fota: Nu prea ştim în momentul ăsta, căutăm cea mai bună variantă. Și de ce suntem într-o astfel de postură? Pentru că este pentru prima dată când într-o manieră atât de directă, de cinică, de violentă, un stat vecin folosește problema asta foarte complicată a migraţiei pe post de armă.

Noi am mai avut astfel de situații în sud, Marea Mediterană, în Marea Egee, când anumite state păreau tentate mai degrabă să pună presiune pe UE, facilitând anumite fluxuri migraționale fără neapărat a le utiliza ca armă.

Cel puțin la cât mă pricep eu și cât am citit, cred că e prima dată când o țară neoccidentală și, paradoxal, o ţară europeană folosește migrația pe post de armă. Acesta e un lucru care trebuie să ne dea de gândit şi pentru că suntem puşi într-o situaţie nouă, suntem la începutul procesului de căutare a soluțiilor.

Încercăm să ne dăm seama care sunt acele manevre pe care noi le avem la dispoziție pentru a gestiona situaţia astfel încât să ieșim diplomatic, pașnic din această situație complicată, ambele părți să păstreze un minim de relații între ele, mă refer aici la Belarus și la UE, pentru că, dincolo dictatorul care conduce Belarus, e vorba și de populația de acolo şi nu în ultimul rând să nu adăugăm un dosar suplimentar, și ăsta complicat, deja listei prea lungi de probleme între Rusia și Occident.

Şi, apropo de vești îngrijorătoare, chiar azi mă uitam pe Bloomberg, Bloombergul avertiza asupra unui pericol de invazie militară în Ucraina și în contextul ăsta înțelegem și vizita șefului CIA la Moscova, de acum câteva zile. Deci în continuare politica europeană e foarte complicată, conține multe dosare periculoase și de aici și frământarea cancelariilor occidentale.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Situație foarte complicată, vom sta cu ochii pe acest subiect și să sperăm că se vor găsi aceste soluții despre care dumneavoastră spuneați, pentru că este un tip nou de război hibrid, adică este în cadrul general de război hibrid, dar un tip nou.

Iulian Fota: Situaţia este departe de a căpăta o soluție, pentru că, din păcate, e un joc de sumă zero, deci cu alte cuvinte ceea ce populația din Belarus vrea nu poate oferi dictatorul Lukaşenko, ruşii sunt şi ei amestecaţi în povestea asta pentru că nici lor nu le-ar conveni un proces de democratizare în Belarus şi, ca atare, nu văd la orizont vreo ameliorare sau vreo soluție rezonabilă pe termen mediu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” analistul în relații internaționale Iulian Fota. Domnule Fota, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio, la „Jurnal militar”.

Sursa foto: CNN.com

Care poate fi legatura dintre Parlamentul European, politica Statelor Unite si libertatile civile

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 februarie 2015, 09:24

Care poate fi legatura dintre Parlamentul European, politica Statelor Unite si libertatile civile? Redeschiderea anchetei privind operatiunile CIA in statele membre UE. Despre recenta Rezolutie a eurodeputatilor, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM.

Parlamentul European a decis zilele trecute ca prin Comisia sa de libertati civile, justitie si afaceri interne sa reia ancheta asupra presupuselor centre de detentie CIA in tarile Uniunii Europene. Initiativa a aparut la doua luni dupa Raportul dur al Senatului American asupra unui program antiterorist autorizat in America dupa atentatele de la 11 septembrie. In total, 119 detinuti au fost capturati si arestati in cadrul programului secret, in inchisori secrete din tari neidentificate, scrie Raportul. Se afirmaca s-au folosit proceduri dure, unele torturi ar fi incetat in 2003, iar alte tehnici brutale ar fi incetat in 2007. Pe de alta parte, la prezentarea Raportului in Senatul American, seful CIA, John Brennan, a declarat:” Nu exista scuze pentru tortura si procedee inumane. Admit ca s-au facut si erori, dar unele interogatorii au salvat vieti si au prevenit nenumarate atacuri teroriste.” Pe de alta parte, este o realitate aceea ca odata cu preluarea mandatului de catre administratia democrata a presedintelui Obama, in 2009, programul a fost oficial desfiintat. Interesant este ca desi Raportul Senatului American nu face nici un fel de referiri la Romania, agentia France Presse si Washington Post au scris ca printre tarile gazda ale inchisorilor secrete ale CIA ar fi fost Thailanda, Afghanistan, Romania, Polonia, si Lituania.

Pe acest fond, zilele trecute, Parlamentul European a adoptat o rezolutie in care „invita SUA sa ancheteze si sa urmareasca penal multiplele incalcari ale drepturilor omului din cadrul programului de predare si de detentie secreta si sa coopereze in ceea ce priveste toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extradare sau caile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”.  Acuzatiile privind transportul si detentia ilegale ale prizonierilor de catre CIA prin statele membre UE au fost anchetate de comisia temporara a Parlamentului European creata in 2006. Deputatii au cerut in mod repetat investigatii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul de detentie secreta si extradare . Dupa ce, in perioada 2007-2010, tot la initiativa legislativului comunitar, comisii europene, eurodeputati romani sau Comisii parlamentare interne au anchetat si nu au gasit asemenea activitati in Romania, in decembrie anul trecut, imediat dupa Raportul Senatului American si stirile din media franceza si americana, Ministerul Roman al Afacerilor Externe a relevat ca autoritatile romane nu detin nici un fel de probe din care sa rezulte ca pe teritoriul Romaniei au existat asemenea centre de detentie sau ca aeroporturile romanesti ar fi fost utilizate pentru transportul sau detentia unor prizonieri suspecti de terorism. MAE precizeaza :” Desi Romania nu este mentionata in documentul facut public de Senatul SUA, autoritatile romane nu pot face abstractie de perpetuarea in continuare, in spatiul public, a unor alegatii care o incrimineraza si manifesta toata disponibilitatea pentru elucidarea acestora”. Totodata, MAE subliniaza ca Romania, stat membru al Uniunii Europene si al NATO, partener strategic al SUA, parte la Conventia impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante semnata la New York, in 1984,” se disociaza si respinge vehement astfel de practici, indiferent de circumstante. Aceasta este politica sa oficiala ca stat si, in acelasi timp,  politica clara, fara echivoc si compromisuri in materie de drepturile omului a Uniunii Europene, pe care Romania o sustine si o practica fara rezerve.” Parlamentarii europeni redeschid acum ancheta pe aceste cauze.. Vom vedea daca pe o tema atat de fierbinte ca aceea a terorismului, contrapusa drepturilor omului si libertatilor civile, vom afla lucruri noi.