În acest an, proiectul de promovare a Maramureşului, iniţiat de irlandezul Peter Hurley, se va extinde şi în Ţara Lăpuşului.
A opta ediţie a festivalui Drumul lung spre cimitirul vesel se va desfăşura, ca de obicei, în luna august, în Maramureş. În plus, în perioada 23-30 iulie, el se va derula şi în Ţara Lăpuşului, a anunţat Peter Hurley, invitat marți dimineaţă în direct la Radio Cluj:
Este foarte important ce încercăm să facem: să creăm niște punți de legătură între sat și urban, România-urban, străini și urban, pentru că suntem absolut convinși că atunci când cineva din afară vine în contact cu acest centru generator al culturii tradiționale…Atenție! Sunt foarte multe kitsch-uri în povestea asta, dar când intri în legătură cu partea autentică și adevărată o să explodeze într-un foc de tabără al bucuriei. (Peter Hurley)
După şapte ediţii de festival al tradiţiilor, Peter Hurley îşi prezintă concluziile într-o serie de conferințe sub genericul „Șapte ani în căutarea Focului Viu„.
La Cluj, conferinţa are loc marți, 14 martie, în Aula Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai (str. Teodor Mihali, nr 58-60), de la ora 18:00.
Muzica tradiţională, portul popular sau porţile sculptate în lemn nu sunt singurele embleme ale Maramureşului. Când spui Săpânţa, spui Cimitirul Vesel. Un loc vizitat de zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate.
Această prezentare necesită JavaScript.
Iată câteva păreri ale celor pe care i-am întâlnit aici:
„E plăcut, crucile sunt foarte colorate, e ceva special.”
„Abia am intrat – şi ne-am şi veselit!”
„Într-un cimitir, când intri, te gândeşti la ceva dureros, la ceva macabru, dar aici intri şi zâmbeşti. Într-adevăr merită văzut – şi citit. Nu ştiu dacă mai e ceva în lume la fel.”
„Nu e exact ca un cimitir, totul e foarte funny. E ceva diferit, ce la noi nu vedem.”
„L-am văzut a zecea mia oara. Care au mai fost aici, mai vin.”
„Locurile pentru înmormântare aici sunt foarte scumpe. Şi ţăranul zice: mai bine nu mor, decât să plătesc atâta!”
Prima cruce cu epitaf a fost creată în anul 1935 de Stan Ioan Pătraş. Meşterul a murit în anul 1977, fiind înmormântat în faţa intrării în biserică. Acum, numărul crucilor depăşeşte 800.
Câteva dintre epitafuri le sunt semnalate turiştilor în mod special. Între ele, celebru, cel al soacrei:
„Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu şi citea ea
Voi care treceţi pe aici
Încercaţi să n-o treziţi
Că acasă dacă vine
Iară-i cu gura pă mine
Da aşa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna…”
Continuatorul lui Stan Ioan Pătraş e Dumitru Pop Tincu, omul care deţine astazi şi secretul aşa-numitului „albastru de Săpânţa”, culoarea predominantă în Cimitirul Vesel, şi care se îngijeşte de Casa memorială Stan Ioan Pătraş.
Această prezentare necesită JavaScript.
Dumitru Pop Tincu povesteşte că numele Cimitiru Vesel i se datorează unei cercetătoare din Franţa, care a realizat o teză de doctorat în anii ’50, în urma căreia a publicat mai multe articole.
„Dacii liberi, trăitori în zona Maramureşului, întâmpinau moartea cu râsul şi naşterea cu plânsul. Pentru că cei ce se vor naşte vor fi asupriţi şi batjocoriţi, iar cei ce mor vor fi liberi şi vor râde tot timpul”, explică Dumitru Pop Tincu.
El mai spune că pentru a face această meserie trebuie să fie, în acelaşi timp, sculptor, pictor şi poet. Povesteşte că află multe lucruri despre viaţa celui decedat la priveghi, unde oamenii se strâng şi vorbesc. „Gura satului nu te minte”, declară cu convingere meşterul.
Cimitirul Vesel din Săpânţa figurează, prin originalitate, în fruntea topurilor de profil. El a inspirat şi inspiră în continuare artişti şi creatori. Pentru că, aşa cum află cei care vin să îl viziteze din toate colţurile lumii, aici găsim exprimate, pe cât de simplu, pe atât de profund, sensurile si frumuseţea vieţii.
Irlandezul Peter Hurley este cel care a organizat evenimentul mai întâi pe cont propriu, iar apoi cu sprijinul Ministrului Turismului, printr-un proiect european.
Ediția din acest an a festivalului creează un itinerariu pentru turişti în întreaga Ţară a Maramureşului, prin „Harta comorilor vii”. Aceasta prezintă, online şi tipărite, adresele unor meşteri populari care îi vor primi în casele lor pe toti cei interesaţi sa le vadă meşteşugul, de astăzi până joi.
Vineri, meşterii populari se vor reuni pe pajiştea din Săpânţa, în ateliere deschise pentru public.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
