Producţia proiectată, de la ora 21.00, în Grădina cu Filme a Creart, în cadrul programului Seara Filmului Românesc este una surpriză, nefiind anunţată de către organizatori.
MUZICĂ
* Orchestra de Tineret România-Moldova susţine un concert în cadrul Festivalului Internaţional Vară Magică, de la ora 19:30, la Ateneul Român, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu şi având ca solişti pe: Dumitriţa Gore – vioară, Sofia Blându – violoncel şi Andrei Stanciu – vioară. În program: Suita „Peer Gynt” de Edvard Grieg, Balada pentru vioară şi orchestră de Ciprian Porumbescu, Dans ţărănesc pentru violoncel şi orchestră de Constantin Dimitrescu, Şase dansuri româneşti pentru vioară şi orchestră Bela Bártok, Simfonia a V-a de P.I. Ceaikovski şi Vals de Eugen Doga.
* Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8) vă invită , de la ora 19.00, la un concert-spectacol cu un parfum aparte în peisajul muzical românesc prin valorificarea patrimoniului artistic românesc ca parte a patrimoniului artistic european, intitulat „De la Paris la Micul Paris” şi susţinut de Diana Tudor acompaniată la pian de Alexandru Burcă.
* Celebrul Trio al Jazz-ului format din Puiu Pascu, Virgil Popescu şi Titi Herescu cântă, de la ora 21:30, la terasa Berăriei H.
La fel ca în cazul „Bătutei moldoveneşti” şi al Mioarei Velicu, singura informaţie referitoare la dansul „Hora mare”, pe care merită să o amintesc în contextul dat, este că se execută într-o mişcare moderată şi înceată, participanţii formează un cerc, ţinându-se de mâinile îndoite în coate şi ridicate la nivelul umerilor. În proiectul nostru, esenţială este interpretarea prin cântec… Frumuseţe, artă, leac de vindecat tristeţea şi amarul…
Din repertoriul Sofiei Vicoveanca fac parte cântecele de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doinele de dragoste şi de dor, colindele, bocetele sau baladele, deopotrivă cântecele de voie bună – precum „Asta-i hora mare”…
Sofia Vicoveanca s-a născut în comuna Toporăuţi (Toporuica de astăzi), localitate aflată în apropiere de Cernăuţi, primind la naştere numele de Sofia Fusa. Constrânsă de greutăţi, micuţa, refugiată în Vicovu de Jos (judeţul Suceava), a învăţat să coasă, să ţeasă covoare, să împletească, să croiască; mai târziu, a absolvit Şcoala Populară de Artă din Suceava, fiind angajată ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Din 1998, a fost solistă de muzică populară la Ansamblul „Rapsozii Botoşanilor”.
Născut la Timişoara, într-o familie de muzicieni, Adrian Daminescu s-a împrietenit încă de la patru ani cu instrumentele muzicale. La început a fost vioara, apoi, pianul şi violoncelul. După studiile gimnaziale la Liceul de muzică din Constanţa, devine din 1970 elev al Liceului de muzică din Timişoara. Debutează în 1972 ca violoncelist, percuţionist şi vocalist în grupul timişorean „Pro Musica”, iar în 1974 înfiinţează grupul „Helicoidal”. În ultimii doi ani de liceu studiază canto la “Dinu Lipatti” din Bucureşti cu renumita profesoară Georgeta Stoleriu şi este admis în 1977 la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” – secţia canto. Este fondator al formaţiei Basorelief şi al grupului rock Blitz, iar între anii 1983- 1990 este solistul trupei Columna.
Primul album de autor – “Bucăţi din mine” – apare în 1995, dar activitatea sa de creaţie continuă şi cu genul muzicii de film, semnând coloane sonore pentru case de film din strainatate.
Carierei sale artistice, desfăşurate pe multe paliere – solist, compozitor, prezenţe în emisiuni televizate, spectacole şi alte evenimente –, i se adaugă vocaţia de pedagog al artei interpretative, Adrian Daminescu fiind preocupat în ultimii ani şi de pregătirea tinerelor talente.
Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea muzicianului ADRIAN DAMINESCU!
Publicat de Bogdan Dragomir,
2 octombrie 2017, 11:48 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:06
„Pasiunea pentru cântec a apărut înainte de mă fi născut. Mama a fost solistă de operă, iar tatăl meu, dirijor de operă, deci nu putea să iasă altceva decât tot un muzician. Eu nu mi-am dat seama de calităţile mele muzicale şi nici acum nu-mi dau… Compun, cânt, iar cel care trebuie să mă aprecieze este publicul. Primul meu cântec s-a numit «Mama». Aveam doar 9 ani, iar atunci s-a declanşat dorinţa de a cânta. După spectacol au sărit toţi să mă pupe, pentru că eram cel mai mic cântăreţ din familie, chiar dacă mama voia să fiu doctor”, se destăinuie artistul (adriandaminescu.com).
„Eu te voi iubi” (Marius Ţeicu-Dan V.Dumitriu) de pe albumul „Adrian Daminescu – Best Of” (C&P 2008 Ovo Music) interpretat de Adrian Daminescu.
Adrian Daminescu s-a născut la 2 octombrie 1956, la Timișoara, într-o familie de muzicieni. Tatăl, Constantin Daminescu, era un cunoscut compozitor și dirijor, iar mama, Aznif Elisabeta Daminescu, era soprană – solistă a scenei lirice la acea vreme.
La numai patru ani, tatal său îi cumpără o vioară, dar ulterior micul Adrian și-a îndreptat atenția către pian, pe care l-a studiat până la 12 ani, următorul instrument abordat fiind violoncelul, timp de 16 ani. Termină gimnaziul la Liceul de muzică din Constanța. Vacanțele le petrecea la Timișoara, la bunicii din partea tatălui (bunicul de origine germană și bunica de origine cehă) și la București, la bunicii materni de origine armeană.
„Mai dă-mi o speranţă” (Horia Moculescu-Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) de pe albumul „Adrian Daminescu – Best Of” (C&P 2008 Ovo Music) interpretat de Adrian Daminescu.
În 1970, s-a înscris la Liceul de muzică din Timișoara, iar în 1972 debuta în grupul Promusica, alături de Ilie Stepan, Perin Boyan, Erly Krauser și alții. În 1974, pleacă din Promusica și înființează, alături de Octavian Peagu, un grup de folk progresiv, Helicoidal. Un an mai târziu, în vara anului 1975, la festivalul ”Primăvara baladelor”, grupul câștiga voturile publicului și ale juriului condus de Adrian Păunescu, precum și Premiul de Popularitate, conform site-ului biografii.famouswhy.ro.
Între 1975-1977, ultimii doi ani de liceu, studiază canto cu Doamna prof. Georgeta Stoleriu, în Bucureşti, la Liceul de Muzică ”Dinu Lipatti”. Este admis la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu”, student la secția canto, avându-i profesori pe Ion Stoian, Georgeta Stoleriu și, mai târziu, pe Ion Pop. În același an, după Bacalaureat, și-a făcut debutul scenic la Opera din Constanța, sub bagheta tatălui său, în spectacolele estivale interpretând rolul Eisenstein din ”Liliacul” și Papacoda din ”O noapte în Veneția”, ambele în limba germană.
„Şi m-am îndrăgostit de tine” (Vasile Veselovski – Mihai Maximilian) de pe albumul „Adrian daminescu – Best Of” (C&P 2008 Ovo Music) interpretat de Adrian Daminescu.
În Conservator a pus bazele grupului Basorelief, împreună cu frații Adrian și Mircea Romcescu, iar în 1980 a înființat grupul rock Blitz. În 1983, grupul se destramă și Adrian Daminescu devine solistul trupei Columna până în 1990, alături de Adrian Albulescu (Chițu) — chitară, Constantin Răducu (Costel) — tobe, Tolea — clape, Idu Barbu — clape, Anton Hasiasi — bas, în acea perioadă, Columna fiind trupă de vârf în hard-rock-ul autohton.
În 14 februarie 1990, pleacă în Anglia şi participă la emisiuni ce priveau evenimentele petrecute în țară și, sensibilizat de ce se întâmpla, compune piesa ”România”, care devine cel mai apreciat hit românesc al diasporei din toată lumea. Începe să compună și finalizează primul său album (1995), intitulat ”Bucăți din mine”, care cuprinde starea de spirit generală a poporului român. Doi ani mai târziu revine în România şi compune mai mult muzică de film, conform site-ului biografii famouswhy.ro.
ROMÂNIA (muz. şi text Adrian Daminescu) interpretată de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
„Am mai multe melodii dragi, dar «România» rămâne de bază, deoarece textul a fost scris imediat după Revoluţie. La cum sunt vremurile de astăzi, cred că versurile cântecului se vor potrivi şi în contextul actual.
Adrian Daminescu (revistamuzicala.radioromaniacultural.ro)
…Sunt mai multe piese, însă ele nu mai fac obiectul succesului în zilele noastre, deoarece gustul publicului s-a mutilat, fiind atât de multe apariţii noi în domeniul muzical. Cred totuşi că această situaţie nu va mai ţine mult. Pe vremea lui Ceauşescu am fost nevoiţi să cântăm melodii patriotice, iar la festivaluri era greu să ai în repertoriu melodii de dragoste. Cu toate acestea, eu am cântat întotdeauna dragostea, având versuri cu esenţă, un mesaj frumos pentru reprezentantele sexului frumos. Am fost însă şi calic. Am vorbit doar atunci când am avut ceva de spus. Oricum, sunt făcut pentru a cânta, nu pentru a vorbi!”
„Într-o zi” – (Dinu Giurgiu-GeorgeŢărnea, aranj. orch. Adrian Daminescu) interpretat de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
Între piesele lansate de artist se numără ”Într-o zi”, ”Și m-am îndrăgostit de tine”, ”Portret de fată”, ”Ochii tăi”, ”Nu te voi uita niciodată”, ”Mai dă-mi o speranță”, ”Mai știu”, ”Nu poți uita”, ”Așteptând să vii”, ”Îmi spui vorbe-n vânt”, ”Eu te voi iubi”, ”Alături de tine”, ”Plouă cu flori” și multe altele.
Anul 2005 a reprezentat anul de cotitură, când a cunoscut-o pe actuala sa soție, Dana. Adrian Daminescu s-a întors la viața artistică, la scenă, emisiuni televizate, spectacole, evenimente care pentru el au reprezentat o a doua naștere. Ultimii ani au fost creativi, scoțând în evidență un talent didactic nativ — pregătirea unui grup de copii talentați, pe care i-a promovat în media.
De aceea te iubesc.Reggae.Remix (muz. şi text Adrian Daminescu) interpretat de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
Poza-Adrian-Daminescu-foto-by-Bogdan-Dragomir-
„…E greu pentru mine să înţeleg ce se întâmplă în ţara noastră cu muzicienii buni. Poate o să fiu considerat învechit, dar nu pot înţelege haosul. Nu sunt pregătit pentru lumea care s-a creat. Nu mă mai regăsesc în nimic, nu mai înţeleg limbajul de astăzi. Mă regăsesc doar în ochii iubitei mele, în studio, în bucătărie şi în prietenii pe care îi am. Se împuţinează pe zi ce trece, unii dintre ei plecând pe lumea cealaltă. Cred că şi tânăra generaţie m-ar iubi, dar numai să ajungă să mă asculte…”, spune, cu amărăciune, muzicianul.
VREAU!!! (muz. şi vers. Adrian Daminescu) interpretat de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
În ultima perioadă, este o prezență constantă în spectacole și turnee în țară și în străinătate, dar și în emisiuni de televiziune.
„Talentul, cultura, patriotismul si daruirea pot transforma omul simplu intr-un mare artist national… Patriotismul, informarea, tenacitatea si cultura, pot transforma omul intr-un politician national… Conditia fizica, tenacitatea si patriotismul pot transforma omul intr-un sportiv national… Dar lipsa de cultura, de patriotism si nerecunoasterea valorilor nationale, pot transforma o natie intr-o natie de nimic…” – ADRIAN DAMINESCU (adriandaminescu.com)
La mulţi ani, cu sănătate şi cu multe bucurii, ADRIAN DAMINESCU!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Miercuri, 13 septembrie 2017, Asociația Parida Romilor „Pro Europa” sucursala Dolj a organizat, la Craiova, evenimentul omagial „Lacrimi țigănești pe rugul deportării”, marcând astfel împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării romilor din județul Dolj, în Transnistria.
Manifestarea a debutat cu o slujbă de pomenire a victimelor deportării dar și a celor trei adevărați eroi romi, Serdaru Nicolae – Oran, Miclescu Vasile – Netinov și Parnică Baculescu, oamenii care au reușit salvarea a peste 300 de persoane din Transnistria. Slujba a fost săvârșită de un sobor de preoți, la biserica Madona Dudu din Craiova și a fost urmată de o masă rotundă, la sediul Consiliului Județean Dolj, la care au participat membri ai comunității, supraviețuitori ai deportării, tineri romi, reprezentanți ai autorităților județene și municipale precum și o delegație suedeză condusă de profesorul Jurgen Indt.
S-a discutat despre momentul 13 septembrie 1942 în Craiova, s-au depănat amintiri dureroase.
Evenimentul s-a încheiat cu un concert susținut de muzicieni ai Operei Române din Craiova la Muzeul de Artă – Palatul Jean Mihail, având în repertoriu piese clasice cu rădăcini țigănești – Dansuri ungare de Johannes Brahms și Oci Ciornie din folclorul rus, dar și lucrări de Mozart, Bach, Mascagni și Balada de Ciprian Porumbescu.
„Dacă 13 septembrie 1942 este ziua începutului sfârșitului, ziua deportării și ziua drumului către moarte, 13 septembrie 2017 este ziua în care etnia romă din județul Dolj dorește a-și venera înaintașii, a-și jeli morții, a cugeta asupra condiției umane și a ne gândi cu toții la libertate, la faptul că ororile trecutului niciodată nu trebuie să se mai repete”, a declarat Romea Tiberiade, președintele filialei Dolj a Asociației Partida Romilor „Pro Europa”.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Oltenia Craiova
