Adrian Gîtman (realizator rubrică): România sprijină în continuare populația civilă din Fâșia Gaza, afectată de conflictul israeliano-palestinian. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a pus la dispoziție produse alimentare, corturi, saci de dormit și paturi de campanie, care au fost transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene Române. Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, transportul se realizează pe cale aeriană până în Cipru, cu aeronavele Ministerului Apărării, și terestru cu mijloacele din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, până în Grecia și Turcia. Mai departe, transportul ajutorului umanitar se face cu ajutorul agențiilor specializate ale Organizației Națiunilor Unite.
Social Skills in Blended Learning for better student Achievement
Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor – Social Skills in Blended Learning for better student Achievement ” în care printre cei șapte parteneri se numără și țara noastră reprezentată de o echipă a radioului public – Radio România.
Scopul proiectului este de a dezvolta metodologii noi de învățare prin combinarea activităților de învățare “față în față” cu activitățile on-line precum și dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și studenți.
Abilitățile sociale vizate în proiect denumite și „competențe sociale”, „competențe ale secolului XXI“ sau „competențe transversale” sunt competențele viitorului – cele căutate de angajatori din întreaga lume.
Trebuie să recunoaștem totuși că, de obicei, acestea nu sunt considerate, în procesul de învățământ, elemente importante ale politicilor educaționale din Europa. Aceasta înseamnă că elevii sunt adesea forțați să le dezvolte în afara contextului școlar. În același timp, însă, ele sunt considerate vitale pentru indivizi, deoarece par să pătrundă în toate aspectele vieții de adult a oamenilor.
Chiar dacă termenii diferă, ei acoperă mai mult sau mai puțin abilități, competențe, valori și atitudini necesare pentru dezvoltarea holistică a elevilor, cum ar fi de exemplu: colaborarea, autodisciplina, compasiunea, ingeniozitatea sau respectul pentru mediu.
Se pare că lipsa de unanimitate, sau de consens academic, în ceea ce privește competențele menționate poate fi considerată un obstacol în orice tentativă care vizează direcționarea acestor competențe în contextul educațional. De aceea s-a realizat un studiu aprofundat de tip sondaj, menit să recunoască cele mai importante aspecte privind competențele transversale și implementarea acestora.
Sondajul tip chestionar a fost realizat în cele șapte țări partenere (Belgia, Cipru, Finlanda, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), iar 322 de cadre didactice cu peste 10 ani de experiență, au decis să ne acorde din timpul lor pentru a ne furniza date utile. Răspunsurile au fost culese online și pe hârtie, iar după o analiză detaliată a rezultatelor a fost elaborat un raport care a stat la baza dezvoltării proiectului.
Scopul final al setului de instrumente de cercetare a fost de a stabili răspunsurile la 7 întrebări care acoperă nivelul percepțiilor și practicilor profesorilor cu privire la competențele transversale, învățarea mixtă și jocurile utilizate în educație, precum și practicile lor de Dezvoltare Profesională Continuă. Pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, a fost aplicat un chestionar amplu, pe mai multe niveluri, alcătuit din 7 părți – fiecare parte a urmărit să răspundă la una dintre întrebări.
Scopul final a fost de a stabili răspunsuri la următoarele probleme:
Care sunt cunoștințele cadrelor didactice cu privire la competențele transversale și practicile lor de încorporare a acestora în practica lor zilnică?
Care sunt competențele transversale, ce nu sunt prevăzute de obicei în educația formală, de care are nevoie elevul secolului XXI pentru a participa în mod eficient la învățarea mixtă din perspectiva profesorilor și a elevilor?
Care dintre competențele transversale sunt cele mai expuse riscului atunci când se predă online.
Care sunt cunoștințele generale privind conceptul de TCfBL în rândul educatorilor și al factorilor de decizie politică?
Ce jocuri, instrumente online și instrumente de discuții folosesc profesorii?
Ce abilități sociale trebuie să îmbunătățească profesorii atunci când folosesc aceste instrumente?
Pentru a verifica care competențe sunt importante și care sunt neglijate în contextul școlar, a fost necesar să se creeze o listă cuprinzătoare de competențe. Pentru a face acest lucru, am decis să analizăm cadrele deja existente privind competențele transversale pentru a crea o matrice largă de competențe pentru a vedea care dintre ele sunt similare și care sunt diferite în diferite contexte.
După ce am analizat șapte dintre cadrele/conceptele existente privind competențele transversale, am decis să folosim versiunea adaptată a cadrului UNESCO privind competențele transversale ca bază pentru setul nostru de instrumente bazat pe cercetare, deoarece analiza noastră a arătat că acest cadru creat de UNESCO este cel mai cuprinzător (din grupul celor analizate).
Am reușit să identificăm majoritatea ideilor/conceptelor pentru a fi prezente și în alte lucrări. Cele care nu au fost găsite (două dintre ele) au fost adăugate la lista noastră, astfel încât să cuprindă toate conceptele menționate în alte lucrări. Scopul a fost de a crea o matrice largă de competențe care să fie apoi luate în considerare în chestionar. În plus, chestionarul din faza de început a proiectului a constat în întrebări care măsoară percepțiile profesorilor cu privire la abilități transversale, învățarea mixtă și jocuri.
Ca o concluzie, competențele transversale cu cea mai mare discrepanță în ceea ce privește importanța autopercepută și practicile la clasă sunt:
COMPASIUNE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a fi înțelegător față de alte persoane și de a fi preocupat de suferințele sau nenorocirile altora.
RESPECTUL PENTRU MEDIU
Ca aptitudini, aceasta cuprinde capacitatea de a recunoaște importanța naturii și a dezvoltării durabile, ca fiind cruciale pentru siguranța noastră viitoare.
CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ÎN MOD INDEPENDENT
Ca abilitate, cuprinde capacitatea de a controla propria învățare, adică conținutul, ritmul, scopurile și obiectivele.
FLEXIBILITATE ȘI ADAPTABILITATE
Ca abilitate, adaptabilitatea permite unei persoane să își schimbe comportamentul atunci când este necesar, în timp ce flexibilitatea permite unei persoane să își modifice comportamentul atunci când este necesar.
INGENIOZITATE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a găsi o soluție inteligentă pentru a depăși dificultățile.
PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Ca abilitate, participarea democratică ne cere să luăm parte la acțiuni menite să influențeze pe cei aflați la putere și deciziile acestora.
ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Ca și competențe, acestea sunt necesare pentru a vorbi în mod adecvat cu o mare varietate de persoane în diverse contexte, prin aplicarea strategiilor de comunicare.
AUTODISCIPLINĂ
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a rămâne motivat și de a acționa, indiferent de cum te simți, fizic sau emoțional, pentru a atinge obiectivele dorite.
CAPACITATEA DE A GÂNDI INDEPENDENT
Ca abilitate, capacitatea de a gândi independent presupune efortul de a gândi în mod conștient și de a întreprinde acțiuni deliberate pe baza propriei înțelegeri a diferitelor aspecte.
APRECIEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Ca aptitudini, aceasta cuprinde cunoștințele și acțiunile întreprinse pentru a menține un stil de viață sănătos, printre altele, printr-o dietă echilibrată și prin exerciții fizice regulate.
În raport cu rezultatele obținute, se poate concluziona că atitudinea generală a cadrelor didactice față de competențele transversale este pozitivă, însă nivelul de implementare la clasă a acestor competențe este mult mai scăzut. Profesorii, deși sunt conștienți de necesitatea de a se concentra asupra competențelor transversale, nu au nici stimulentul, nici ajutorul necesar pentru a face acest lucru, astfel încât aceste competențe sunt dezvoltate oarecum în paralel cu învățământul general.
În concluzie, rezultatele cercetării inițiale, împreună cu cadrul dezvoltat, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a profesorilor cu privire la competențele transversale și învățarea mixtă și le oferă instrumente care vor aduce creșterea dorită în practicile din clasă care vizează punerea în aplicare a acestor competențe în mod regulat.
După fazele de cercetare, elaborare de documente și aplicații, testarea acestora, o altă etapă importantă din cadrul proiectului este diseminarea cadrului elaborat care cuprinde competențele relevante pentru creșterea eficienței învățării și predării mixte.
Astfel, atât în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS Radio România, cât și a unei sesiuni on-line, au avut loc ateliere de diseminare a Programului de Formare Profesională Continuă pentru învățare hibridă (online și offline). La aceste sesiuni de lucru au participat cadre didactice de la școli și licee din municipiul București și din țară.
Programul de Formare Profesională Continuă reunește într-o bibliotecă virtuală toate materialele realizate de către parteneri pentru a fi utilizate de cadrele didactice în procesul educațional, respectiv instrumente pentru predare și învățare online, pentru derularea de discuții și cele pentru învățare bazată pe joc.
În cadrul atelierelor de lucru, cei prezenți au expus succint planuri de lecții pentru cele 10 competențe transversale amintite mai sus care definesc proiectul „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”.
Referitor la acest proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”, Costin Dedu, managerul echipei țării noastre reprezentată de Radio România, a spus că „în următorii ani, paradigma învățământului și mai ales modul în care se va preda, se va schimba enorm.”
La finalul evenimentelor de diseminare a instrumentelor ce pot fi folosite în învățămîntul hibrid, impresiile participanților ne motivează să sperăm că România poate fi parte a unei strategii educaționale dezvoltată la nivel european, pentru a ne adapta cerințelor generațiilor viitoare.
Realizator: Camelia Teodosiu
Foto evenimente de diseminare: echipa Radio România
Publicat de Gabriel Stan,
19 decembrie 2022, 11:30 / actualizat: 16 ianuarie 2023, 16:01
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din luna iulie a anului 1992 Ucraina a contribuit activ cu personal militar și de poliție în operațiunile ONU de menținere a păcii.
Căștile Albastre au reprezentat Ucraina în 6 misiuni ale Națiunilor Unite: misiunea din Congo, Sudanul de Sud, Cipru, Kosovo, Abyei și Mali.
Contingentul național al Ucrainei din MONUSCO a fost cel mai mare ca număr și includea Unitatea 18 de elicoptere a Forțelor Armate ale Ucrainei.
Cele opt elicoptere ucrainene reprezentau aproximativ o treime din flota ONU din Congo, iar retragerea acestora a îngreunat misiunile ONU în această țară.
Locotenent colonel Gavrilă Iustin, observator militar în misiunea din Congo:La apelul președintelui au retras personalul și tehnica ucraineană din toate misiunile ONU în care participau și cel puțin pentru MONUSCO această retragere a ucrainenilor a fost o lovitură destul de mare, pentru că aveau personal plus elicoptere, vitale pentru desfășurarea operațiunilor MONUSCO în Congo, dar fiind nevoie de ele în Ucraina pentru apărarea țării, tot ce a însemnat ucraineni și tehnică a plecat prin martie și de atunci MONUSCO încă nu are soluții cu ce să acopere acest gol în misiunea noastră.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african spre nord, până în Balcanii de Vest, mai precis în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii din componența Batalionului 26 Infanterie ‘Neagoe Basarab’, dar și ai Batalionului 22 Infanterie ‘Romanați’, execută împreună, pentru o perioadă de 6 luni, misiuni specifice, în scopul menținerii unui climat de securitate și stabilitate în zonă.
Căpitanul Aurelian Ghivici, comandantul Companiei de Manevră Althea: Cu plutonul de la Caracal relaționăm foarte bine, chiar colaborăm zilnic, ne ajutăm reciproc, iar având în vedere că întreg personalul Companiei Manevră ALTHEA face parte dintr-o brigadă multinațională care, printre altele, execută și exerciții în comun cu parteneri străini, nu ne este deloc necunoscut acest aspect.
N-am avut probleme până acum. Temperaturile sunt destul de asemănătoare cu cele din România, însă iarna vine pentru toți, dar suntem militari și frigul nu este un impediment în executarea misiunilor.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde militarii români și-au încheiat misiunea desfășurată pe durata unui an de zile în cadrul Comandamentului NATO Mission Irak din Bagdad.
Colonelul Vasile Bătinaș a îndeplinit funcția de consilier superior pe probleme de evaluare a capacității operaționale din cadrul diviziei de consiliere a Ministerului Apărării, în același timp fiind liantul Statului Major al Apărării în relația cu cele două misiuni aflate în desfășurare pe teritoriul Irakului: NATO Mission Irak și Operation Inherent Resolve.
La finalul misiunii, acesta a fost felicitat pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile de către comandantul NATO Mission Irak, generalul locotenent Giovanni Iannucci, precum şi de ambasadorul României în Irak, Excelența Sa Radu Octavian Dobre.
Colonel Vasile Bătinaș, la finalul misiunii din Irak:În domeniul în care am lucrat, cel al evaluării capacității operaționale a forțelor armatei irakiană, am avut un progres important, iar la final efortul echipei pe care am condus-o a fost unanim apreciat.
Mă întorc cu bucuria de a-mi revedea familia, colegii, prietenii, dar și cu acel regret de a lăsa în urmă relația de prietenie construită cu mulți colegi din cadrul misiunii.
Publicat de Gabriel Stan,
21 noiembrie 2022, 15:13
Edi Nicola (realizator rubrică): Nouă militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” au participat în cadrul unei celule de răspuns la exercițiul „GORDIAN KNOT 2022”, condus de corpul de dislocare rapidă NATO din Salonic, Grecia.
Din anul 2014, brigada română este afiliată la corpul de dislocare rapidă NATO din Grecia. Detalii despre exercițiu ne oferă colonelul Cristian Cristescu, locțiitorul comandantului Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” Brașov.
Cristian Cristescu:La acest exercițiu, militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte joacă rolul unei celule de răspuns, care practic este replică a unui centru tactic de operații de nivel corp armată. Participă, acoperind toate punctele luptei și trecând printr-un proces de planificare și conducere a acțiunilor militare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Elada, așa cum era denumită Grecia în Antichitate, unde detașamentul format din militarii Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș, cei ai Batalionul 1 CIMIC „General de corp de armată Ştefan Holban” și cei ai Centrului de operații psihologice „Samoilă Mârza” s-au instruit alături de partenerii din Grecia, Serbia, Cipru, Bulgaria și Macedonia de Nord în cadrul Exercițiului multinațional „TALOS-22”.
Acesta vizează atât exersarea și îmbunătățirea interoperabilității structurilor participante, cât și antrenarea privind activarea și dislocarea pachetului de forțe din cadrul grupului de luptă într-un mediu operațional întrunit și multinațional. Amănunte ne oferă căpitanul Eugenia Popa.
Eugenia Popa:Trupele implicate acționează într-un mediu operațional întrunit, care vizează antrenarea activării și dislocării pachetului de forțe din cadrul grupului, astfel încât să fie gata de luptă.
Militarii românii au reușit să se integreze în acest proces de instruire, dând dovadă de profesionalism în îndeplinirea misiunilor ordonate la nivelul operațional și tactic.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Grecia mergem spre nord și ne oprim în Polonia, unde jumătatea lunii noiembrie i-a găsit pe militarii din Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” implicați în exercițiul „TUMAK-22”, organizat de Brigada 15 Mecanizată, acesta fiind primul exercițiu multinațional de la dislocarea militarilor focșăneni în baza de instrucție din Bemowo Piskie.
Sublocotenentul Bogdan Găitănaru, comandant secție în bateria Ghepard:A fost prima tragere a complexului antiaerian Ghepard de la dislocare, iar militarii din subordinea mea s-au descurcat foarte bine. A fost un exercițiu tactic cu trageri de luptă, care s-au desfășurat în cadrul unui scenariu fictiv, specific acțiunilor defensive.
Secțiile s-au antrenat în descoperirea și angajarea țintelor aeriene în condiții apropiate de cele reale. Aceste activități sunt importante pentru instruirea noastră deoarece reușim să adaptăm procedurile de lucru astfel încât să ne sincronizăm cu aliații și partenerii.
Potrivit celei mai recente cercetări Eurostat, învățământul superior în Uniunea Europeană este o realitate pentru tot mai mulți oameni, 2021 atingând un vârf istoric pentru continent.
Potrivit datelor, Irlanda este lider. Aici, aproximativ 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au absolvit studii superioare, adică o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.
Acest rezultat este urmat de Luxemburg, unde procentul este puțin sub 50%, și de Cipru, unde acest grup cuprinde aproximativ 45% din populație. Pentru comparație, media UE este puțin peste 30%.
De cealaltă parte a spectrului, cu cel mai mic număr de persoane care au studii superioare, Eurostat indică România, Italia și Republica Cehă, unde nivelurile de învățământ superior se situează la circa 20%.
Acest rezultat este deosebit de scăzut în România, de fapt, cel mai scăzut din UE, unde persoanele cu diplomă universitară sau una echivalentă reprezintă aproximativ 18% din populația cu vârste între 25 și 74 de ani.
Învățământul superior este din ce în ce mai vital pentru o piață a muncii bine dezvoltată a UE, atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Pe măsură ce piața muncii și viața noastră de zi cu zi devin mai interconectate și mai complexe, prin digitalizare, cererea de forță de muncă înalt calificată și specializată va crește.
În general, chiar și un învățământ secundar superior, adică liceu sau formare profesională, este adesea considerat nivelul minim care le poate permite indivizilor să participe pe deplin în societate și să ducă o viață împlinită.
Acesta este motivul pentru care, în 2021, UE a adoptat un pachet de măsuri care vizează creșterea învățământului terțiar în rândul tinerilor (25-34) la 45% până în 2030. Aproximativ jumătate din toate statele membre au atins deja acest obiectiv, Irlanda raportând că peste 60% din populația sa a atins obiectivul.
Potrivit datelor Eurostat, femeile au atins obiectivul de învățământ superior al blocului pentru 2030, de 45%, în 2019. În 2021, acest procent a crescut la 46,8%. Spre comparație, ponderea bărbaților cu studii superioare a fost de numai 35,7% în 2021.
În ciuda faptului că numărul bărbaților care au studii universitare a crescut în aceeași perioadă, ritmul a fost mai lent, ceea ce a dus la o diferență de gen de 11,1% între cele două grupuri. Această tendință a continuat în grupul celor de 20-24 de ani, cu cel puțin studii medii superioare – mai multe femei fiind absolvente de liceu.
Există doar două țări în UE în care numărul bărbaților l-a depășit pe cel al femeilor – România și Bulgaria. Cu toate acestea, majoritatea țărilor UE au raportat o rată generală ridicată a persoanelor care au cel puțin studii de calificare, din aceeași grupă de vârstă, media fiind în jur de 85%.
E timpul ca din rafturile Bibliotecii noastre de Bucurii să alegem și inspirația necesară planurilor de vacanță. Sunt Camelia Teodosiu și m-am oprit la destinații care atrag prin istoria lor, frumusețea locurilor, dar mai ales prin lecțiile din care ar trebui să învățăm ce înseamnă toleranța și viața trăită în armonie.
Ideea acestei teme a apărut ca urmare a impresiei puternice lăsată de o discuție cu Ștefan Baciu – colegul meu, jurnalist la Radio România Internațional.
În calitatea lui de Președinte al Clubului Presei de Turism FIJET România, Ștefan Baciu a călătorit prin multe locuri din lume, încercând să descopere cele mai interesante povești care fac excepție de la finalurile fericite, cu aspecte inedite din viața oamenilor influențați de istoria neamului lor scrisă de învingători sau nedefinită încă.
Pentru că destinațiile alese pentru această emisiune au frumusețea lor mai presus de tristețea amintirilor. Vom ajunge, așadar, în Cipru, în apropierea unui oraș încremenit ca-n povestea Frumoasei din Pădurea Adormită – Famagusta – orașul fantomă cum i se mai spune acum pentru că nimeni nu mai poate trece dincolo de gardul de sârmă ghimpată care îl înconjoară.
Apoi vom poposi și în Bosnia pentru a afla despre măreția orașului Sarajevo înconjurat de munți înalți martori ai conflictelor interetnice și despre povestea acelui Tunel al Speranței care a salvat viețile celor care au apărat orașul.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
54% dintre români nu și-au permis în 2019 să își cumpere o vacanță, arată o statistică publicată astăzi de Biroul de statistică al Uniunii Europene.
România conduce acest clasament la nivelul Uniunii Europene, fiind urmată de Grecia, Croația, Cipru și Italia, iar la polul opus se situează Suedia, unde doar 10% din cetățeni sunt în această situație.
Eurostat arată că anul trecut 29% din rezidenții de peste 16 ani ai statelor membre ale Uniunii Europene nu și-au permis să plătească pentru o vacanță departe de casă. Procentul este în scădere față de 2010. Atunci 39% dintre europeni nu îți permiteau o vacanță pe an.
Cel mai mare procent se înregistrează în România, unde 54% dintre cetățeni nu și-au permis în 2019 o vacanță. Românii sunt urmați în clasament de greci (49%), croați (48%), ciprioți (45%) și italieni (44%).
La polul opus se găsesc suedezii, din care doar 10% nu și-au permis o vacanță, danezii și luxemburghezii (11%), finlandezii (12%), germanii și austriecii (13%).
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur.
• Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
• Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov vor acompania finaliștii concursului
Cerbul de Aur, cel mai mare festival internaţional de interpretare organizat în România, şi-a aflat concurenţii ediţiei 2019! 12 artişti din zece ţări intră în competiţia pentru premiile puse în joc, în valoare totală de 55 de mii de euro.
Juriul selecției – Crina Mardare, Cătălin Cățoiu, realizatorii de emisiuni radio Felix Crainicu (Radio România), Oliver Simionescu – DJ Olix (Kiss FM), Andreea Remeţan (Virgin Radio), Liana Stanciu, jurnalist TVR, şi Gabriel Scîrlet, regizor muzical TVR – a ales cei 12 finalişti ai concursului internaţional de interpretare.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur:
TAMARA (GEORGIA)
RALFS EILANDS (LETONIA)
VERONICA LIBERATI (ITALIA)
FLORIN RADUTA (ROMÂNIA)
ANNA ODOBESCU (REPUBLICA MOLDOVA)
ALFIE ARCURI (AUSTRALIA)
RENATE (ROMÂNIA)
CYNTHIA VERAZIE (CIPRU)
ELIZA G (ITALIA)
SYUZANNA MELQONYAN (ARMENIA)
MONIKA MARIJA (LITUANIA)
SARA DE BLUE (AUSTRIA)
Pentru concurenţi, urmează prima provocare: alegerea piesei din repertoriul românesc pe care o vor interpreta pe scena de la Braşov, din lista pusă la dispoziţie de organizatori.
Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
Continuând o tradiție de peste jumătate de secol, concurenţii vor interpreta, alături de o piesă din repertoriul propriu, şi o melodie românească. Anul acesta, cei 12 finaliști ai concursului vor alege dintr-o selecție de piese care au făcut istorie în muzica românească în ultima jumătate de veac, de la Angela Similea și Mirabela Dauer la Delia sau Smiley:
1. Domnişoară, nu pleca (Ionel Tudor) – Gabriel Cotabiţă
2. Lalele (Temistocle Popa)
3. Ţărăncuţă (Ion Vasilescu)
4. Casa mea (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
5. Morăriţa (Vasile Vasilache) – Mirabela Dauer
6. Ploaia şi noi (Vasile Vasilache jr) – Doina Badea / Angela Gheorghiu
7. Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu) – Laura Stoica
8. Fată dragă, nu fi tristă (Şerban Georgescu) – Mădălina Manole
9. Bună seara, iubite (Adrian Enescu) – Loredana
10. Cât de frumoasă eşti (Andrei Tudor) – Mihai Trăistariu
11. Dragostea rămâne (Adrian Cristescu) – Andra
12. Pleacă (Cornel Ilie, Mihai Sarghea) – Vunk & Antonia
13. Vara nu dorm (Ştefan Mihalache, Răzvan Costache) – Connect R
14. Mă ucide ea (Mihail Sandu, Sergiu Socaciu) – Mihail
15. Oficial, îmi merge bine (Eduard Andreianu, Sergiu Istrati, Andrei Maria, Marius Moga) – Simplu
16. Perfect fara tine (Teodor Chirilă,Toma Eugen Caminschi) – Vama
17. Pe aripi de vânt (Alexandru Pelin, Ovidiu Baciu) – Delia
18. Acasă (Şerban Cazan, Maria Andrei, Dorian Micu, Rareş Mititean)- Smiley
19. De la capăt (Victor Alastani, Gabriel Constantin, Adrian Cristescu, Călin Goia, Silviu Păduraru) – Voltaj
20. Ploaia (Roxana Andronescu, Cătălin Tuţă Popescu) – Spin
21. Creioane colorate (Felicia Donose, ȘŞerban Cazan, Maria Andrei) – Feli
22. Noapte caldă (Robert Anghelescu) – Bere Gratis & Sore
23. Ce are ea (Sandor Biro) – Delia
24. Cât de departe (Dan Bittman, Romeo Dediu, Tino Furtună,Edi Petroşel,Mugurel Vrabete) – Holograf
25. Apa (Loredana Groza) – Loredana
Foto. arhiva/Alexandru-Dolea
Tinerii artiști vor fi acompaniați de Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor și Andrei Tudor.
A 19-a ediţie a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.
Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.
Publicat de Andra Radu,
23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25
Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.
Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.
Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.
Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.
Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.
La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.
Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.
În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.
Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.
În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.
Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!
Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.
Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.
Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.
Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.
Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.
Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.
Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.
Soluţia pentru problema cipriotă se află în parcursul european al Turciei”, a precizat ministrul german de externe, Heiko Maas, după întâlnirea avută (luni, 10 septembrie) cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, adăugând că este problema Ankarei cum va evolua relaţia ei cu Uniunea Europeană.
„O îmbunătăţire a relaţiilor ar fi în interesul tuturor”, a precizat Maas, pledând pentru o atitudine constructivă, în special din partea Turciei, întrucât o soluţie este importantă nu numai pentru cele două ţări, ci şi pentru întreaga regiune. Germania, a subliniat el, susţine procesul în vederea înregistrării de progrese în rezolvarea problemei cipriote „pentru o soluţie permanentă şi viabilă, pentru construirea de relaţii de încredere reciprocă, cu scopul găsirii unei soluţii politice”. Normalizarea relaţiilor este un obiectiv şi al Germaniei, a declarat Maas, referindu-se la vizita sa recentă în Turcia. El a lăudat iniţiativele guvernului cipriot în direcţia construirii unor relaţii de încredere cu ţări din regiune.
La rândul său, Christodoulides a vorbit despre discuţii extrem de constructive şi despre interese şi obiective comune ale Republicii Cipru şi Germaniei în multe domenii: „Dorim un vecin care se află aproape de UE, care să respecte principiile ei”, a subliniat ministrul cipriot, adăugând: „Aşteptăm de la Turcia să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de UE, dar şi faţă de Republica Cipru şi să-şi asume rolul în rezolvarea problemei cipriote. De atitudinea ei depinde dacă va veni aproape de UE”.
Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat, printre altele, vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan în Germania la sfârşitul lunii, problema migraţiei – subiect în legătură cu care Christodoulides şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea fluxurilor migratorii spre Cipru, precum şi faţă de Brexit.
În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.
Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.
Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.
Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB, la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.
În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48% din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.
Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.
După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.
Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.
Aproape 700.000 de studenţi europeni sunt înscrişi la universităţi de dincolo de ţara lor de origine – nu pentru un stagiu de schimb, ci pentru întreaga durată a studiilor lor de licenţă sau cursurilor de doctorat.
Mulţi se mută în Regatul Unit (şi Brexit va avea un impact asupra acestui aspect), dar şi Austria, Elveţia şi Danemarca atrag numere semnificative de studenţi internaţionali.
Pentru a înţelege importanţa fenomenului, gândiţi-vă numai că numărul de studenţi care se mută temporar în cadrul programului Erasmus+ este de numai 300.000 pe an.
Ce factori le determină opţiunile şi care sunt obstacolele cu care se confruntă studenţii europeni care vin din state nemembre UE?
Obstacole pentru studenţii de la „periferie”
Europa de sud-est este un caz interesant de studiat în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor, atât din cauza amplorii fluxurilor cât şi din cauză că regiunea este un sistem „închis”, caracterizat mai ales de fluxuri intraregionale.
Studenţii de aici tind să se mişte mai mult decât media UE – ei constituie aproape o treime din studenţii europeni care se înscriu la universităţi din străinătate. Această opţiune este deseori determinată de numărul limitat de universităţi de top din regiunea lor, care este în schimb invadată de instituţii de calitate slabă, gestionate de sectorul privat fără un control public adecvat. Totuşi, există şi alţi factori financiari şi culturali care joacă un rol în această privinţă.
În pofida cererii mari de oportunităţi de studiu mai bune în străinătate, există şi numeroase obstacole.
Dacă în cadrul UE studenţii sunt liberi să se înscrie într-o altă ţară şi primesc acelaşi tratament ca şi studenţii autohtoni, pentru cei din afara UE totul este mai complicat: taxe mai mari, mai multă birocraţie şi – cu excepţia cazului în care există acorduri bilaterale – acces limitat la burse şi cazare.
Potrivit datelor, cetăţenia UE face realmente diferenţa pentru studenţii sud-est europeni care doresc să plece în străinătate. Dintre cei care vin din state membre UE, doar 23% locuiesc în această regiune. Cifra este aproape dublă în cazul celor care nu sunt cetăţeni UE (45%).
Dacă ne uităm la fenomenul opus, adică studenţi din restul continentului care se mută în Europa de sud-est, principalii beneficiari sunt state membre UE precum România, Bulgaria şi Grecia – în vreme ce celelalte ţări cu greu reuşesc să atragă studenţi.
Oportunitate ratată?
Impactul pozitiv al mobilităţii studenţilor a fost recunoscut de mult şi promovat în Europa: studiul în străinătate stimulează educaţia, aptitudinile lingvistice, contactele interculturale şi oportunităţile de angajare.
Această viziune a dus la crearea Zonei europene de studii superioare şi a programului Erasmus+. Obiectivul UE este ca până în 2020 să aducă la 20% numărul de studenţi care petrec un timp în străinătate, fie pentru educaţie fie pentru practică.
Totuşi, studenţii sud-est europeni tind a obţine mai puţine beneficii de pe urma mobilităţii internaţionale, întrucât în general ei se mută pe cuprinsul regiunii proprii – majoritatea fluxurilor conectează ţările care sunt deja foarte apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.
Schimburile se fac deseori conform stadiului relaţiilor din zonă, acordurile bilaterale punând la dispoziţie fonduri şi locuri pentru străinii din vecinătate. De pildă, mulţi studenţi sîrbi bosniaci se mută în Serbia.
Paradoxal, aceste dinamici ar putea ajunge să reducă – iar nu să stimuleze – ocaziile implicate de schimburile culturale.
Dar în acelaşi timp, mobilitatea intraregională ar putea fi considerată ca o modalitate de reconciliere, de depăşire a diviziunilor şi de încurajare a contactelor reciproce. Obiectivele Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), creat în cadrul procesului Berlin, se înscriu exact pe această direcţie.
Rolul relaţiilor bilaterale
Analiza fluxurilor de intrare şi ieşire a studenţilor din Europa de sud-est evidenţiază unele relaţii bilaterale puternice, deseori cu sens unic.
Este cazul Greciei, unde peste 85% din studenţii veniţi din alte părţi provin din Cipru (52%) şi Albania (36%). Pentru studenţii albanezi, factorul crucial este existenţa fluxurilor migratorii consacrate între cele două ţări, în vreme ce studenţii din Cipru sunt motivaţi în principal de absenţa barierelor de limbă şi de consideraţii financiare.
Dacă accesul la licenţe este liber în ambele ţări, diplomele de masterat costă în Cipru între 4.000 de euro şi 10.000, faţă de media de 3.660 de euro în Grecia.
Bosnia-Herţegovina primeşte foarte mulţi studenţi pentru dimensiunile sistemului său universitar. Studenţii croaţi se evidenţiază, constituind 40% din studenţii care vin şi aleg mai ales Universitatea din Mostar, iar alţi 25% sunt turci, care se concentrează în colegii particulare din Sarajevo şi Travnik (cu 1.218 şi respectiv 759 studenţi în 2016).
În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire, peste 50% din bosniacii care se înscriu la studii superioare în străinătate pleacă în Serbia, doar aproximativ 100 aleg anual Croaţia (dar aceştia sunt probabil mult mai numeroşi, mulţi având un paşaport dublu şi ca urmare nefiind înregistraţi ca străini).
Turcia ocupă poziţia a patra între cele mai populare destinaţii pentru studenţii bosniaci, care pot beneficia de burse dedicate aici – flux care ar putea creşte pe viitor, având în vedere recenta introducere a cursurilor de limba turcă în şcoli, în unele părţi ale ţării.
De asemenea, legăturile culturale şi de limbă dintre Moldova şi România se traduc printr-un flux constant, remarcabil de studenţi, susţinut de politici publice care rezervă 5.000 de locuri anual în universităţile române – majoritar finanţate (de stat) – pentru studenţii moldoveni.
Se poate spune că mobilitatea studenţilor în regiune rămâne până acum o oportunitate doar pe jumătate exploatată.
Opţiunile sunt în principal conturate de stimulentele lingvistice şi financiare condiţionate de stadiul relaţiilor bilaterale din zonă, limitând astfel potenţialul schimbului cultural.
Iniţiative precum programe de mobilitate în macro-regiunea adriatico-ioniană şi RYCO, care stabilesc că mobilitatea studenţilor este una din priorităţile lor, încearcă să iasă din acest şablon.
Extinderea programului Erasmus+ la această zonă este încă un semnal pozitiv, în aşteptarea deplinei egalizări a (şanselor) studenţilor din regiune cu ale colegilor lor care vin din UE.
Articol produs de Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa în cadrul European Data Journalism Network.
Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est
Foto: 2017-18 RI President Ian H.S. Riseley speaks at the Closing ceremony, Rotary International Convention, 14 June 2017, Atlanta, Georgia, United States.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.
Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).
Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania. Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.
Aarhus din Danemarca şi Pafos din Cipru sunt în 2017, noile capitale culturale europene. Dacă oraşul danez va ilustra modul în care artele, cultura şi sectorul creativ ne pot ajuta să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale şi economice de bază, pentru a găsi soluţii noi la problemele comune, Pafos îşi va pune în evidenţă experienţele multiculturale şi proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât şi cu nordul Africii, pentru a consolida relaţiile dintre ţări şi culturi.
Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics este de părere că titlul de capitală culturală europeană este o ocazie unică de a aduce împreună comunităţile prin cultură şi de a stimula crearea unor parteneriate locale, europene şi internaţionale solide pentru viitor.
Titlul de capitală europeană a culturii aduce cu sine multe schimbări pentru oraşul care îl câştigă, atât din punct de vedere cultural, cât şi socio-economic. În fiecare zi se întâmplă mereu câte ceva, ceea ce creşte numărul de turişti, dar şi respectul de sine şi mândria faţă de oraş în rândul cetăţenilor. Cultura poate schimba vieţi şi asta nu trebuie să uităm niciodată. Dacă nu ne cunoaştem trecutul, cum putem construi viitorul?
Oraşele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Acest titlu este, de asemenea, o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi marca poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti şi de a-şi regândi propria dezvoltare prin cultură.
După Aarhus şi Pafos în 2017, vor urma urma ţări precum Malta, Olanda, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Irlanda. Abia în 2021 va veni rândul României să deţină titlul de capitală culturală europeană. Timişoara a fost desemnată în toamna anului trecut după o competiţie acerbă cu Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.
În 2021, alături de Timişoara vor mai fi două capitale europene ale culturii, una din Serbia şi alta din Grecia, Novi Sad, respectiv Elefsina. România a mai deţinut acest titlu pentru prima dată, în 2007 prin intermediul Sibiului.
50 de milioane de euro au fost investite în spectacole de dans, muzică, arte sau literatură, lucrări de reabilitare a clădirilor istorice şi a lăcaşurilor de cult, ceea ce au făcut ca Sibiul să fie mai vizibil în întreaga lume. Se estimează că un milion de turişti au vizitat oraşul într-un singur an.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:47
Orașele Wroclaw din Polonia și San Sebastian din Spania sunt în acest an Capitale europene ale culturii. Sub motto-ul „Spații ale frumuseții”, Wroclaw va organiza în acest an peste 100 de evenimente culturale, în timp ce San Sebastian, sub sloganul „Cultură pentru conviețuire”, va promova cele mai bune modalități de a trăi împreună prin artă și cultură. Timișoara dorește ca în 2021 să își adauge eticheta de capitală europeană a culturii, având în vedere beneficiile ce decurg din acest fapt.
Orașul Wroclaw este cea mai mare localitate din vestul Poloniei şi capitală istorică a provinciei Silezia. Evenimentul major al deschiderii programului de la Wroclaw va avea loc pe data de 17 ian. cînd mai bine de 2000 de oameni de cultură porniți din patru direcții ale localității se vor întîlni în piața centrală pentru o festivitate grandioasă. Sub mottoul ”Spațiu al frumuseții” mai mult de 1000 de evenimente culturale vor schimba arhitectonica orașului.
Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a spus că titlul de Capitală Culturală Europeană ajută orașele să coaguleze comunitățile și aduce beneficii pe termen lung atît cetățenilor cît și economiilor orașelor.
San Sebastian, un oraș din NE Spaniei, pregătește o uriașă fiesta (tamborrada) ce va dura 5 zile și va primi toate ingredentele culturale europene. Deschiderea oficială din 23 ianuarie va avea loc la teatrul Victoria Eugenia și va fi urmată de un concert. Programul intitulat ”Cultură pentru coexistență” promovează moduri superioare de trăire prin intermediul artei și al culturii.
”Capitală Culturală Europeană”, proiect lansat din 1985, este unul dintre cele mai populare programe ale Uniunii Europene. Din România, Timişoara a fost nominalizată pe lista scurtă a oraşelor care trec în faza finală a competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 alături de Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană se referă la programul propus.
Timişoara – Capitală Culturală Europeană propune un program artistic care se centrează în jurul sloganului ”Luminează orașul prin tine” sau, în limba engleză, ”Shine your light, light up your city”. Valorile europene împărtășite au reprezentat fundamentul clasei de mijloc al timișoarei în sec. al XVI-lea și al XIX-lea precum și esența procesului ei de luminare, de aderare la principiile și dezideratele epocii luminilor. Vom recupera această axiologie și, reactualizată, o vom racorda la pulsul contextului contemporan. Dorim ca Timișoara să devină laboratorul ce readuce la viață aceste valori în spațiul european.
După Wroclaw și San Sebastian, capitale culturale europene în 2016, Aarhaus din Danemarca și Pafos din Cipru vor urma în 2017. În ceea ce privește candidaturile pentru anul 2021 vom afla o decizie finală pînă la sfîrșitul acestui an.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini s-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute cu o serie de demnitari din Cipru, printre care ministrul de externe, Ioannis Kasoulides, dar şi cu liderul grecilor ciprioţi, Nicos Anastasiades.
Comisarul European a arătat că prioritatea principală în materie de politică externă comună Cipru – Uniunea Europeană este restabilirea păcii într-o regiune care a devenit cea mai conflictuală la nivel mondial. Situaţia din Siria provoacă probleme majore, printre care cea umanitară, legată de un uriaş val de refugiaţi căruia întreaga Uniune trebuie să-i facă faţă.
Federica Mogherini s-a referit şi la acordul privitor la armele nucleare, semnat cu Iranul, subliniind că acesta reprezintă o contribuţie la creşterea stabilităţii Orientului Mijlociu.
În ceea ce priveşte procesul de reunificare a Ciprului, Comisarul European a subliniat necesitatea ca acest fapt să se întâmple cât mai repede.
“ Va fi o contribuţie cheie la stabilitatea regiunii. Nu pot să spun că este acum sau niciodată, dar cred cu adevărat că este ori acum, ori foarte, foarte dificil în viitor. Şi eu personal voi face tot ceea ce pot pentru a susţine acest process.”
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini.
Cipru este divizat de peste 40 ani, trupele turce ocupând treimea de nord a ţării sub pretextul că astfel împiedică unirea insulei cu Grecia.
Anul acesta au incept, cu medierea Naţiunilor Unite, tratativele pentru reunificarea statului.
De la an la an apele de scăldat din Uniunea Europeană devin din ce în ce mai curate. O evoluție se remarcă și în cele din țara noastră. Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014.
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania cu o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În peste 95 % din zonele pentru scăldat au fost respectate cerințele minime de calitate a apei, iar în 83 % din aceste zone au fost îndeplinite cerințe mai stricte, acestea obținând calificativul „excelent”.
Numai 409 zone pentru scăldat, reprezentând mai puțin de 2 % din numărul total, au fost evaluate ca având rezultate slabe în ceea ce privește calitatea apei de scăldat.
Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu un nivel redus de calitate a apei a fost constatat în Italia, Franța .
În general, plajele costiere obțin un punctaj ridicat, aproape 97 % din zonele pentru scăldat din UE îndeplinind standardele minime și mai mult de 85 % fiind apreciate ca având o calitate „excelentă”. Toate plajele costiere din Slovenia, Malta și Cipru au fost clasificate ca având o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În comparație cu aceasta, 91 % din apele interioare pentru scăldat adica lacuri și râuri, îndeplinesc cel puțin standardele minime și peste 78 % au o calitate excelentă. În Luxemburg și Bulgaria, toate zonele interioare pentru scăldat au primit calificativul excelent, urmate de Danemarca, unde 95 % din lacurile cu apă pentru scăldat aveau o calitate excelentă. În Germania, 92 % din cele aproximativ 2 000 de zone interioare pentru scăldat au obținut calificativul „excelent” în ceea ce privește calitatea apei.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a precizat comisarul european Karmenu Vella
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă înot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directivaprivind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Si apele de scăldat din România sunt sigure spune raportul.
Toate cele 50 de zone cu ape de scăldat monitorizate de pe teritoriul României îndeplinesc criteriile obigatorii și nu reprezintă nici un risc de îmbolnăvire pentru cei ce aleg să înoate în ele, potrivit raportului anual referitor la calitatea apelor de scăldat, publicat de Agenția Europeană pentru Mediu și de Comisia Europeană.
În urma analizelor, 11 zone au fost considerate drept „excelente”, în timp ce celelalte au fost incluse în categoria „satisfăcătoare”. Cele 11 zone cu ape de scăldat excelente se află la Năvodari și în stațiunile Mamaia, Eforie Sud, Olimp, Jupiter , Cap Aurora, Venus, Neptun și Costinești.
Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014. Mai multe informatii ne oferă Cristina Ion, Bucuresti FM
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele costiere şi interioare pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania, toate având o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă ănot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”
a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directiva privind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a mai precizat comisarul european Karmenu Vella.
Corul Academic Radio, un reper al vieţii culturale româneşti şi un apreciat ambasador al României peste hotare, împlineşte în acest an frumoasa vârstă de 75 de ani, fiind cea mai longevivă formaţie vocal-simfonică din România!
Primul concert a cappella al anului, dedicat acestei aniversări, este unul de muzică universală, cu cele mai frumoase partituri destinate corului mixt, eveniment programat miercuri, 18 februarie (orele 19:00). Veţi audia lucrări semnate de compozitori celebri ca Mendelssohn, Schumann, Ceaikovski, Schubert, Rachmaninov, Bernstein ş.a. Concepţia repertorială a concertului îi aparţine lui Dan Mihai Goia, de 15 ani dirijorul Corului Academic Radio.
„Acum, la ceas aniversar, trăiesc un sentiment de mare bucurie şi de emoţie! Mulţumesc Bunului Dumnezeu, că la finele carierei mele profesionale, am marea şansă de a mă afla în fruntea Corului Academic Radio, un colectiv profesionist de elită, format din muzicieni pasionaţi şi devotaţi artei sunetelor. Aceştia continuă cu perseverenţă, pasiune şi intransigenţă drumul presărat cu trudă, dar şi cu valoroase realizări artistice ce au bucurat şi bucură pe deplin mintea şi sufletul melomanilor de pretutindeni…” – declară dirijorul Dan Mihai Goia
Seara de muzică universală se desfăşoară cu participarea pianistei Carmen Săndulescu, a sopranei Svetlana Sîcencova şi a organistei Simona Săndulescu. Evenimentul este prezentat de Liliana Staicu, manager al postului Radio România Muzical.
Creat în scopul susţinerii repertoriului vocal-simfonic, Corul Academic Radio – ce numără astăzi 55 de muzicieni, prezintă în concerte numeroase capodopere ale muzicii vocal-simfonice, oratorii, cantate, madrigale, poeme, balade şi lucrări a cappella din creaţia românească şi universală.
Fondat în anul 1940, sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ioan Croitoru, Corul Academic Radio s-a impus ca o formaţie de elită, condus fiind de-a lungul anilor de Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Dan Mihai Goia.
Corul Academic Radio a efectuat turnee de concerte în Germania, Bulgaria, Spania, Grecia, Cipru, Israel etc., colaborând cu orchestre de renume, sub baghete de prestigiu din ţară şi din străinătate.
Concomitent cu asigurarea programelor stagiunilor muzicale, Corul Academic Radio efectuează şi înregistrările speciale pentru compact-discuri şi pentru fondul muzical Radio, promovând valori importante ale creaţiei româneşti tradiţionale şi contemporane, inclusiv prime audiţii, numeroase dintre acestea fiind dedicate formaţiei.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
