Forțele Aeriene Române, noi misiuni umanitare în Liban
Publicat de Gabriel Stan,
14 octombrie 2024, 15:26
O aeronavă de transport C-130 Hercules a repatriat un total de 127 de persoane aflate în situații vulnerabile, cetățeni români și membri de familie, femei, copii, cazuri medicale, persoane aflate în zona de risc maxim, care au solicitat asistență Ministerului Afacerilor Externe.
Misiunea s-a desfășurat la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
Radu Tudor: Avem 5.000 de trupe NATO pe teritoriul României, iar acesta reprezintă semnalul de solidaritate și mesajul că România nu este o țară abandonată ci o țară aliată NATO
Publicat de Gabriel Stan,
19 decembrie 2022, 11:20
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru a înțelege și mai bine despre ce se întâmplă, pentru a înțelege lumea în care trăim, de câțiva ani deja, încoace, la „Subiectul săptămânii” dezbatem problemele cele mai importante, întâmplate în săptămâna pe care o încheiem sau în proximitatea acesteia. La telefon este analistul militar, jurnalistul Radu Tudor. Bună dimineața, domnule Tudor!
Radu Tudor:Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Avem subiecte importante săptămâna asta. V-am rugat să intrăm și să dezbatem pentru oamenii care ascultă la Radio România Actualități și pentru a înțelege lucrurile, cum spuneam, un pic mai bine, avem mai multe subiecte.
Să vedem câte reușim să abordăm. Este o știre îngrijorătoare cu care aș vrea să începem. Ministerul rus al Apărării programează opt teste de rachete strategice pentru 2023. Apare și pe site-ul dumneavoastră și pe toate agențiile de știri. Cum să ne raportăm față de această intenție?
Radu Tudor:Suntem avertizați, domnule Dumitrașcu, că Rusia își propune să fie la fel de agresivă și de amenințătoare și în 2023.
Speranța că războiul se va termina, că la Moscova a reuși să apară măcar un firicel de rațiune, din păcate, nu se confirmă și, mai mult, comandantul Forțelor Strategice ale Federației Ruse spune că apariția acestor noi rachete vizează distrugerea sau străpungerea scutului de apărare antirachetă al NATO.
Știm bine, elemente discutul antirachetă se află și pe teritoriul României, la Deveselu. Ori, această retorică, NATO are apărare eficientă, dar noi vrem să o distrugem, este doar într-o logică agresivă, într-o logică războinică. Nimeni, niciodată, din NATO, nu a amenințat Rusia, de la terminarea Războiului Rece, de la căderea comunismului. În schimb, Rusia continuă să aibă această retorică și, mai mult, această acțiune agresivă.
Suntem avertizaţi că vor să ameninţe NATO în mod concret, drept pentru care responsabilitatea noastră cea mai serioasă în momentul de fată este să ne întărim apărarea, să facem din flancul de est cel mai puternic zid de apărare în faţa acestei ameninţări a Rusiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este cu siguranţă şi concluzia pe care au tras-o oficialii NATO la ministeriala de la sfârşitul lunii trecute, la care aţi participat – aţi realizat şi un interviu cu Jens Stoltenberg. Cam asta era concluzia, să fim scut de apărare aici, pe flancul de est.
Radu Tudor:Noi suntem în linia întâi, domnule Dumitraşcu, şi ştim foarte bine şi avem în noi acest radar cu totul special de a detecta şi de a simţi ameninţarea care vine de la est. Din păcate, istoria României moderne a marcat foarte multe concretizări ale ameninţării ruseşti asupra teritoriului României.
Şi recunosc că a fost un privilegiu pentru mine să realizez al treilea interviu cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar şi o mare bucurie şi o satisfacţie profesională să pot dialoga cu comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Chris Cavoli.
Am reuşit să înţeleg din dialogul cu ei şi din mesajele pe care mi le-au transmis că NATO înțelege până la ultimul detaliu această amenințare, că se planifică în domeniul apărării chestiuni care n-au existat niciodată în NATO, cu atât mai puțin după terminarea Războiului Rece, că în momentul de față, România este un vârf de lance al acestei apărări, că nu întâmplător o unitate de elită precum Divizia 101 Aeroportate și-a dislocat trupele la Mihail Kogălniceanu și vedem toate aceste evoluții care înseamnă activarea planurilor de apărare ale NATO la un nivel fără precedent. Știm ce avem de făcut, nu este nimic prea mult din ceea ce facem.
Ne bazăm foarte mult pe Armata Română și pe aliații noștri din NATO, drept pentru care, pentru prima oară, vedem și tancuri franțuzești pe teritoriul României și militari din Divizia 101 Aeroportate. Suntem singura țară de pe flancul de est care avem atât sistemul de rachete HIMARS, cât și sistemul de rachete Patriot. Există vești bune pe care Armata Română, ca o componentă esențială a apărării NATO, ni le dă în această perioadă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar urma să completez, oamenii interpretează diferit. E de bine sau e de rău că sunt tancuri franțuzești în România și toată această mobilizare? Unii dintre oamenii care văd asta spun că ar fi fost mai bine să nu fie aici și să nu reprezinte asta o provocare.
Noi însă, și dumneavoastră și mai mult, vorbind cu oficialii de rang înalt din NATO, spunem cu toții că e de bine că sunt aici armatele străine și că reprezintă un punct de apărare și o descurajare pentru Rusia.
Radu Tudor: Mă bucur că puneți această întrebare, pentru că ea comportă două răspunsuri. Primul, ce s-ar fi întâmplat dacă în fața acestei amenințări rusești, în fața războiului neprovocat și sângeros declanșat de Rusia în Ucraina, aliații NATO n-ar fi venit pe teritoriul României?
Probabil gradul de frustrare al românilor ar fi crescut enorm, la fel de mult, probabil ca și în cazul neaccesării în spațiul Schengen. Or, din punctul acesta de vedere, NATO a avut un răspuns radical diferit.
Avem 5.000 de trupe NATO pe teritoriul României și ăsta reprezintă semnalul de solidaritate și mesajul că România nu este o țară abandonată, este o țară aliată NATO și că vin alături de noi militarii care trebuie să dea un semnal Rusiei: nu vă atingeţi un centimetru din teritoriul României, din teritoriul Alianței. A doua chestiune, mă rog, revine în mod recurent în mesajele radioascultătorilor și telespectatorilor. Sunt câțiva care spun am văzut tancuri pe drumuri…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact.
Radu Tudor:… am văzut avioane de cer, am văzut o pregătire militară intensă, sunt îngrijorat, mă tem.
Eu le-aș spune că sentimentul trebuie să fie exact invers: să vă bucurați că militarii își fac datoria, să vă bucurați că suntem apărați, să vă bucurați că avem aliați NATO pe teritoriul României, care ne conferă siguranță și securitate și care protejează integritatea teritorială a României.
Când vedeți militari, chiar și în zonele urbane sau în zonele rurale, să știți că ei își fac datoria și asta trebuie să vă dea sentimentul de siguranță. Noi suntem pregătiți pentru pace și o facem 24 din 24. Prezența militarilor nu înseamnă război, dimpotrivă, înseamnă descurajarea celor care ar vrea să implice România și NATO într-un război.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, domnule Radu Tudor, vreau să ne îndreptăm către Ucraina, pentru că acest Campionat Mondial de Fotbal, care se va termina mâine, a avut cumva un efect de bumerang, aș spune, din punctul unora de vedere.
S-a vorbit mai puțin despre războiul din Ucraina, a venit iarna, ne-au indus anumite știri mai puțin, să zicem aprofundate, ideea că lucrurile s-au mai calmat, ceea ce nu e deloc adevărat.
Radu Tudor:Nu e deloc adevărat. Amenințarea rămâne. Ucraina este, din păcate, bombardată cu rachete, cu drone, mor civili în continuare, e o situație incredibil de dureroasă, o țară care rămâne din ce în ce mai mult fără energie și fără apă în debutul iernii și, evident, un Campionat Mondial de Fotbal întotdeauna a atras atenția.
Dar să nu uităm că România este țara membră a NATO, cu cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina, că bazinul Mării Negre a fost transformat într-o scenă de război de Rusia. Și apropo de ceea ce am discutat la începutul emisiunii, Moscova continuă să amenințe NATO și să spună că vrea să-i distrugă sistemul de apărare.
Noi în continuare ne vom apăra foarte eficient, nu vom amenința Rusia, tot sperăm că la Moscova va veni un lider care va dori pace și o relație civilizate, dar chestiunea aceasta a Ucrainei rămâne principala preocupare de securitate și apărare a României și a NATO și cred că factorii decizionali care au avut foarte multe opțiuni în față nu s-au dat la o parte în a monitoriza 24 din 24 situația din Ucraina, mai ales că, potrivit informațiilor oferite de generalul Valeri Zalujni, șeful Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusia ar pregăti o ofensivă în februarie-martie, din nord, de la frontiera cu Belarus, din nou asupra Kievului.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este o știre asupra căreia vom reveni, pentru că ne așteaptă vremuri complicate. Vă mulțumesc foarte mult, domnule Radu Tudor, pentru intervenția din această…
Radu Tudor: Mulţumesc, Radio România! Mulţumesc, Cristi Dumitraşcu. Sărbători fericite!
Autorităţile ucrainene au deschis luni mai multe coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele asediate şi cel mai grav afectate de armata rusă, în special în oraşul-port Mariupol de la Marea Azov (sud) şi în regiunea Lugansk, autoproclamata republică populară recunoscută la sfârşitul lunii februarie de către Rusia, relatează EFE.
Un coridor pentru evacuarea locuitorilor din Mariupolul asediat, unde peste 100.000 de persoane se află de mai mult timp practic fără provizii, a fost deschis spre Zaporojie, a indicat luni pe contul său de Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.
În principal, oamenii vor putea pleca din Mariupol doar cu autoturismele particulare, a explicat Venediktova, care a confirmat evacuarea a 469 de locuitori din acest oraş-port duminică prin coridorul respectiv. De asemenea, pentru această nouă evacuare au fost pregătite 15 autobuze care au plecat deja din Zaporojie, a spus ea.
În acelaşi timp, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii intenţionează să mai facă o tentativă de a ajunge la Mariupol din oraşul Manguş cu 7 autobuze pentru evacuarea cetăţenilor.
La rândul său, guvernul ucrainean va încerca să continue evacuarea civililor din Severodoneţk, Popasna, Lisiciansk şi Rubejnoe, toate localităţi situate în regiunea Lugansk, în estul ţării, unde se pare că se va concentra ofensiva rusă în următoarele zile.
O explozie la o secție de poliție din cartierul Sultanbeyli din Istanbul a provocat moartea a trei persoane și rănirea a cel puțin zece, a informat astazi, 10 august, agenția de știri Dogan, relatează Agerpres.
Un comunicat oferit de sediul central al poliției din Istanbul a confirmat că trei ofițeri de poliție și șapte civili au fost răniți în explozie, însă nu a oferit nicio informație privind bilanțul victimelor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
