Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – Viața și Opera

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 iunie 2023, 13:37 / actualizat: 15 iunie 2023, 15:59

De această dată, aleg din rafturile Bibliotecii noastre cartea “Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – Viața și Opera” semnată de Ștefan Ionescu-Berechet, nepotul marelui creator.

Portofoliul său de lucrări conține peste 400 de proiecte care impresionează prin diversitate, calitate și cantitate. Din 1930 până în 1963 a fost arhitectul-șef al Patriarhiei Române, timp în care a proiectat peste 100 de biserici noi. Pe lângă acestea, opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet mai cuprinde case parohiale, sedii de protoierii, importante restaurări de lăcașuri de cult – monumente istorice, nenumărate tâmple, piese de mobilier și feronerie bisericească, troițe și monumente funerare, amenajări peisagistice, la care se adaugă edificii publice – sedii de prefecturi, de primării, teatre-cinematograf, școli, atenee culturale –, precum și nenumărate case și vile particulare în diverse orașe ale țării.

Invitatul emisiunii, este Ștefan Ionescu Berechet, lector univ. dr. titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, Departamentul de Teologie Istorică, Biblică și Filologie, care  a conceput portofoliul în imagini, din cartea  scoasă în memoria bunicului său, în corelație cu lista de lucrări a  acestuia.

Albumul propriu-zis conține fotografii, proiecte și relevee ale edificiilor religioase și civile realizate de arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în toate regiunile țării, dar și peste hotare, precum și ale proiectelor de restaurare și de reamenajare a unor lăcașuri de cult și ansambluri mănăstirești.

„În măsura în care istoria artei românești nu va decădea până la rangul de disciplină secundară și nu va fi ignorată de generațiile ce ne vor urma, creația arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet va trebui așezata pe locul cuvenit în devenirea culturala a României moderne pentru că, deocamdată, nu avem cunoștință de alte demersuri în acest sens, în afara celui întreprins de Ștefan Ionescu-Berechet și de familia sa. Rămâne sa nădăjduim în lucrarea proniatoare a lui Dumnezeu.” (Extras din postfata semnata Luiza Barcan).

Monografia are o structură complexă: prefața semnată de Ruxandra Nemțeanu este urmată de o amplă secțiune biografică – Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet: o viață in slujba țării și a Bisericii Ortodoxe Române, menită să arunce o lumină asupra vieții personale și profesionale a celui care a plecat din Câmpulungul natal pentru a ajunge arhitect-șef al Patriarhiei Române între 1930 și 1963; îi urmează o listă de lucrări exhaustivă, structurată în două secțiuni principale, Arhitectura bisericească și Arhitectura civilă, ce conține o sumă de informații cu privire la edificiile noi sau la proiectele de restaurare, de refacere sau de reamenajare derulate de către Dimitrie Ionescu-Berechet.

O altă secțiune biografică, de data aceasta în imagini, intitulată Chipuri și locuri, prezintă o serie de fotografii cu chipurile membrilor familiei, fotografii de călătorie, file din jurnalul de front al tânărului Berechet, diplomele sau decorațiile primite de acesta de-a lungul timpului, venind în completarea prezentării biografice inițiale pentru a contura o personalitate complexă, temeinic ancorată în epoca istorică în care i-a fost dat să traiască.

Portofoliul în imagini inaugurează albumul propriu-zis și conține fotografii, proiecte și relevee ale edificiilor religioase și civile realizate de arhitectul Berechet în toate regiunile țării, dar și peste hotare, precum și ale proiectelor de restaurare și de reamenajare a unor lăcașuri de cult și ansambluri mănăstiresti. Articolul semnat de dr. arh. Dan D. Ionescu subliniază rolul esențial și puțin cunoscut al arhitectului Berechet în conturarea „noului stil național” al României Mari și în revigorarea artei mozaicului, dar și multiplele influențe și colaborări care și-au pus amprenta asupra creației sale.

Din lista de lucrări a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet amintim: Biserica Parcul Domeniilor- Cașin (București), Sf. Vineri-Nouă (București), Biserica Sf. Anton de Padova din București, Catedrala „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Hunedoara (lăcaș de cult din piatră, în plan „cruce greacă înscrisă”, prevăzut cu o turlă-cupolă centrală, lăcaș realizat în perioada 1939-1944), Biserica Sf. Împărați din Constanța, Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș, Biserica Mănăstirii Samurcășești, județul Ilfov (denumită și Mănăstirea Ciorogârla), Biserica din Costești, Argeș, Biserica Mănăstirii Maglavit, sanatoriul preoțesc (astăzi,Baza de odihnă și tratament balnear „Sfântul Pantelimon” din cadrul Centrului Social-Pastoral „Sf. Maria”) al Mănăstirii Techirghiol, biserici în comunele muscelene: Bilcești, Lerești, Podu Dâmboviței, Poenărei, Rădești, Stoenești etc, dar și peste hotare: Căminul românesc și paraclisul de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan.

A restaurat numeroase monumente istorice bisericești precum: Biserica Buna Vestire – Schitul Maicilor din București, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Căldărușani și Mănăstirea Plumbuita. A amenajat curtea interioară a Palatului patriarhal din București și a proiectat în mare parte mobilierul acestei reședințe, mobilierul Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, tâmplele de marmură ale Bisericii Parcul Domeniilor (Cașin), ale Catedralei din Hunedoara, ale Bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena din Constanța, tâmplele de lemn de la Mănăstirea Dealu, paraclisul Mănăstirii Antim, Biserica Românească de la Ierusalim și Biserica Sfântul Elefterie Nou din București, candelabrele Catedralelor din Cluj și din Constanța, baldachinul și racla ce adăpostesc moaștele Sf. Calinic de la Cernica.

Portofoliul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet conține, de asemenea, și o serie de lucrări de arhitectură civilă printre care: Palatul Mărăști din Bacău (actualul Teatru Municipal George Bacovia), cuprinzând  teatru, cinematograf și hotel, precum și sediul Prefecturii de Hunedoara (actuala Primărie), reamenajarea  Palatului de Justiție din Sfântul Gheorghe.

Realizator : Camelia Teodosiu

Foto: din arhiva domnului Ștefan Ionescu – Berechet

Patru clădiri de spitale din Arad nu dețin autorizaţie de securitate la incendiu!

Publicat de Andra Radu, 3 februarie 2021, 16:24

Patru clădiri de spitale din judeţul Arad nu deţin autorizaţie de securitate la incendiu. Printre acestea se află și clădirea principală a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU). Aceasta este cea mai mare unitate medicală din judeţ, a informat, miercuri, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Arad.

În judeţ există nouă unităţi sanitare de stat şi private care deţin 11 clădiri în care se asigură spitalizare continuă.

Două dintre acestea nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu, iar din cele nouă rămase, cinci clădiri deţin autorizaţie de securitate la incendiu, autorizaţia vizând întreaga clădire.

Pentru două dintre cele patru imobilele neautorizate, există totuşi aviz de securitate la incendiu, în timp ce două clădiri nu au nici avizul.

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a declarat că autorizaţia pentru SCJU nu poate fi obţinută decât după finalizarea investiţiilor care se derulează de mai mulţi ani în spital.

„Am alocat sumele necesare pentru realizarea avizării clădirilor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, realizări care au fost făcute în decembrie anul trecut. Astăzi, din punct de vedere al autorizării, avem probleme pentru că atâta vreme cât vom munci pe secţii şi vom avea investiţii, primim doar aviz. Doar la terminarea lucrărilor Spitalul Judeţean poate solicita autorizarea. Dar, având avize, suntem în regulă din punct de vedere legislativ”, a spus Cionca.

În sediul principal al SCJU funcţionează şi o secţie ATI, pentru pacienţii cu patologie non-COVID-19.

Cladirile din anii ’60 -’70, cu grad de risc seismic?

Publicat de adinaiftime, 28 septembrie 2017, 21:00

Consilierii municipali au aprobat, astazi, acordarea unui imprumut de la bugetul Primariei Capitalei pentru capitalizarea Companiei Municipale Consolidari.

Directorul acestei companii, Marius Coaja, a precizat ca, anul viitor, conform programului comun PMB – MDRAP, ar urma sa se consolideze 30 de cladiri.

„Daca ne veti vota acest buget si aceasta majorare de capital, le vom consolida, daca nu, nu avem cum”, a spus Coaja.

Conform sefului de la Consolidari, in 20 de ani, au fost consolidate 28 de cladiri, lucrand cu agenti economici privati.
„Vrem sa consolidam tot Bucurestiul”, a mai spus el.

„In acest moment, exista 200 de cladiri expertizate, inscrise in gradul I, care stau sa cada, si inca 300 de cladiri inscrise in gradul II de risc seismic si cred ca, in scurt timp, va trebui sa expertizam si toate cladirile construite in anii ’60 – ’70”, a sustinut Coaja.

Compania Municipala Consolidari S.A.

Bugetul propus pentru anul 2017 este de 9,5 milioane lei venituri; 9,5 milioane lei – cheltuieli;

– cheltuieli de personal 8,5 milioane lei;

In plus, s-a aprobat majorarea capitalului social de la 120.000 lei la circa 19,5 milioane lei. Majorarea se va efectua prin aportul numerar de la actionarul majoritar al societatii, Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

In plus, Consiliul General a decis ca Municipalitatea va imprumuta compania cu 7,3 milioane lei, dupa cum urmeaza:

– 7.351.133 lei pentru salarii, remuneratii in baza contractelor de mandat/management, indemnizatii, contributii sociale si impozitele aferente, pentru o perioada de maxim 3 luni, pentru un numar de 462 de angajati, incluzand membrii din posturile de guvernanta si directorat, conform organigramei.

Imprumutul va fi rambursat in termen de 1 an, potrivit hotararii CGMB.

Încep lucrările la viitoarea stradă pietonală Vasile Alecsandri din Oradea

Publicat de adinaiftime, 5 septembrie 2017, 11:40

Lucrările de reamenajare a străzii Vasile Alecsandri din Oradea încep lunea viitoare.  Investiţia va demara în 11 septembrie şi va dura patru luni, iar la final strada va deveni pietonală.

În paralel, continuă reabilitarea fațadelor clădirilor situate pe strada Alecsandri. Astfel se lucrează la clădirea situată la nr. 9 și sunt aproape finalizate fațadele clădirilor de la numerele 5, 6, 13 și 15. În plus, s-au semnat contractele pentru alte două imobile şi vor mai fi parafate documentele pentru alte 5 clădiri.

Foto: oradea.ro

Impozite reduse pentru timișorenii care refac fațadele clădirilor

Publicat de adinaiftime, 30 iulie 2017, 09:40

Taxele și impozitele în anul 2018 rămân neschimbate. Consiliul Local Timișoara a decis ca nivelul taxelor și impozitelor locale să nu se modifice anul viitor.

Totuși, proprietarii de locuințe care vor decide să refacă fațadele clădirilor vor fi apreciați prin diverse facilități oferite de Primăria Timișoara.

Șeful Direcției Fiscale din Primăria Timișoara, Adrian Bodo, a precizat că pentru fațadele refăcute, nu doar cele ale clădirilor istorice, se oferă facilități fiscale.

“Au apărut facilități pentru cei care îmbunătățesc cadrul ambiental arhitectural. Oamenii aceștia vor beneficia de scutiri în anul viitor. De luat, nu luăm mai mult, dar pentru cei care fac lucruri importante pentru oraș, dăm. Este vorba despre îmbunătățirea cadrului ambiental arhitectural, nu se limitează doar la clădiri monument istoric”, a explicat Adrian Bodo.

De anul viitor, se vor aplica impozite majorate și cu 500 la sută pentru proprietarii clădirilor și terenurilor neîngrijite.

IMPORTANT pentru cei care VÂND sau CUMPĂRĂ clădiri, terenuri sau mijloace de transport în 2017

Publicat de adinaiftime, 28 iulie 2017, 10:30

Contribuabilii care înstrăinează clădiri, terenuri, mijloace de transport pe parcursul anului curent trebuie să achite impozitul aferent bunului respectiv pentru întreg anul 2017. Drept urmare, cumpărătorii datorează impozit începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Spre exemplu, dacă în cursul anului 2017 este înstrăinat un apartament, vânzătorul are obligația de a achita integral impozitul datorat în anul curent, în conformitate cu art. 159 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Amintim că atât cumpărătorul, cât și vânzătorul au obligația depunerii declarațiilor fiscale pentru declararea/scoaterea din evidență a bunului, în termen de 30 de zile de la data dobândirii/înstrăinării.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

– depunerea peste termen a declaraţiilor și se sancționează cu amendă de la 70 lei la 279 lei pentru persoanele fizice și de la 280 lei la 1.116 lei pentru persoanele juridice;

– nedepunerea declarațiilor și se sancționează cu amendă de la 279 lei la 696 lei pentru persoanele fizice și de la 1.116 lei la 2.500 lei pentru persoanele juridice.

„Atentie! Cade tencuiala!”

Publicat de Mihaela Costache, 28 iulie 2015, 16:10

Reabilitarea fatadelor cladirilor monument istoric este blocata de Ministerul Culturii.

O spune viceprimarul Capitalei Cornel Pieptea.

In zona centrala a Bucurestiului exista un numar mare de cladiri monument istoric ale caror fatade se afla intr-o avansata stare de degradare.

Pe unele dintre ele, proprietarii au amplasat inscriptii de tipul:”Atentie!  Cade tencuiala!”.

Altele se afla intr-o adevarata ruina,  ramanand din ele doar cativa pereti,  care abia daca se mai sprijina unii pe altii si pe niste proptele de lemn. Pe una dintre aceste case,  proprietarul a amplasat o inscriptie care atrage atentia:”Nu parcati!  Pericol de prabusire!”

De parca important ar fi sa evite avarierea vreunei masini si nu daca o persoana ar fi ranita sau mai rau,  in urma prabusirii.

Oricum, bucurestenii s-au obisnuit cu aceste case-capcana, si trec inconstienti, zilnic, pe sub bucatile de tencuiala pe jumatate desprinse, pe sub balcoanele care atarna in cate un fier-beton sau pe sub zidurile gata sa se prabuseasca.

Viceprimarul Capitalei Cornel Pieptea spune ca Municipalitatea are mainile legate,  in aceste cazuri.

Desi,  inca din august 2013,  Primaria a elaborat si depus la Ministerul Culturii,  spre avizare,  un Regulament de interventie, la doi ani de la depunerea documentului institutia nu a primit nici un raspuns.
In asteptarea avizarii regulamentului,  Primaria Capitalei a inventariat deja aproximativ 300 de cladiri care necesita reabilitarea fatadelor.

Numai dupa primirea avizului de la Ministerul Culturii,  se va putea trece la intocmirea proiectelor tehnice si vor putea fi accesate si imprumuturi bancare,  cu dobanda subventionata si 100 % garantate de catre stat,  pentru reabilitarea fatadelor acelor cladiri ai caror proprietari nu dispun de banii necesari,  a explicat Pieptea.

Viceprimarul atrage atentia asupra faptului ca,  in cazul producerii unor accidente prin desprinderea unor bucati de tencuiala sau a unor parti din anumite constructii,  accidente care ar avea ca efect producerea de pagube materiale,  ranirea sau chiar pierderea vietii uneia sau mai multor persoane,  raspunderea civila si penala revine proprietarului.

Mai mult decat atat, aceasta raspundere nu este ilaturata prin amplasarea unor inscriptii de avertizare.

Legume, flori si plante aromatice, pe acoperişul clădirii în care funcţionează direcţia generală de asistenţă socială a capitalei, în cartierul Titan

Publicat de Stefania Grigore, 29 iulie 2014, 09:40

Grădina a fost amenajată pe o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.
Aici există floarea soarelui, ceapă, roşii, varză şi chiar pepeni.
Ideea le aparţine unor voluntari, spune Iuliana Popescu, de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Capitalei

Astfel de grădini ar putea fi amenajate şi pe acoperişurile altor clădiri din oraş.
În Occident grădinile comunitare asigură necesarul de legume pentru familiile care le cultivă, însa aduc şi profit.
Legumele cultivate sunt vândute către restaurante sau pieţe.