Timișorenii sunt interesați să refacă fațadele clădirilor istorice, dar se împiedică în documentație

Publicat de adinaiftime, 21 decembrie 2017, 10:00

Programul prin care Primăria Timișoara oferă sprijin financiar proprietarilor care vor să refacă fațadele clădirilor istorice bate pasul pe loc.

Niciun proprietar de clădire istorică din Timişoara nu a beneficiat până acum de finanţare prin programul pe care primăria l-a pus la dispoziţie pentru refacerea faţadelor.

Peste 50 de proprietari s-au arătat interesaţi de finanţare, dar în niciunul dintre cazuri nu a fost încă terminată documentaţia, spune primarul Nicolae Robu.

“La clădirile de patrimoniu avem un program de sprijin financiar pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din municipiul Timișoara. Pentru 55 de clădiri de patrimoniu din zonele prioritare de intervenție, proprietarii au solicitat informații și consultații privind întocmirea dosarului de înscriere în program. Pentru aproximativ jumătate dintre ele este în derulare etapa de elaborare a documentației tehnice. Elaborarea și avizarea documentației necesită timp, iar până prezent nicio documentație nu a îndeplinit condițiile pentru a putea fi supusă comisiei de evaluare în vederea aprobării finanțării”, a declarat Nicolae Robu.

În paralel cu acest program, Primăria Timişoara va solicita finanţări europene pentru reabilitarea termică a blocurilor.

Municipalitatea şi-a propus ca prin Programul Operaţional Regional 2017 – 2020 să atragă bani pentru reabilitarea a peste 150 de blocuri.

Casa Scriitorilor de la Valea Vinului

Publicat de adinaiftime, 29 octombrie 2017, 19:17

Două clădiri de patrimoniu, de o frumuseţe inestimabilă, fiind construite în urmă cu peste 120 de ani, în stilul hotelurilor elveţiene, sunt la un pas de a fi salvate după ce au fost ignorate ani de zile de autorităţi şi vandalizate de hoţi, care au încercat inclusiv să le dea foc…

Clădirile (Hotelul Băilor), de o frumuseţe rară, situate în localitatea Valea Vinului din Bistrița-Năsăud au aparţinut Casei Regale fiind transformate în Casa de Odihnă a Scriitorilor.

În anul 1900 a fost construit Hotelul Băilor, după modelul unor vechi hoteluri elveţiene. Clădirile şi terenurile din această zonă au aparţinut în perioada interbelică Fundaţiei Casei Regale, însă după ce regele a fost forţat să abdice, scriitorul Mihail Sadoveanu, în calitate de preşedinte al Societăţii Scriitorilor a transformat acest hotel într-un loc de creaţie şi odihnă pentru scriitori.

Aici şi-au găsit inspiraţia şi au scris în linişte Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, dar şi Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Hortensia Papadat-Bengescu sau Alexandru Mitru însă după Revoluție clădirile au fost abandonate.

După Revoluţia din 1989, complexul a rămas în custodia Uniunii Scriitorilor din România care l-a lăsat de izbelişte.

Cu toate demersurile făcute de autorităţile locale, respectiv Primăria comunei Rodna, de care aparţine satul Valea Vinului, Uniunea Scriitorilor din România a refuzat cu încăpăţânare să ajungă la o înţelegere cu autorităţile locale pentru a stopa distrugerea acesteia.

Toate bunurile din cele două clădiri au fost furate, hoţii au demontat toate sobele de teracotă din încăperile clădirii şi le-au furat bucată cu bucată. Au demontat băile, au furat vesela, scaunele şi mesele, paturile, mobilierul din încăpere, până şi prizele şi lustrele au fost furate… Ce-a mai rămas a fost distrus, făcut bucăţi şi trântit în mijlocul camerelor.

După mai bine de trei ani de zile de solicitări și adrese trimise către Ministerul Culturii, zilele trecute complexul a fost clasificat ca și monument istoric iar Uniunea Scriitorilor a fost de acord să le dea în grija autorităților locale care pot accesa fonduri pentru reabilitarea acestora.

Ar putea fi dat unui consorţiu de universităţi şi întrebuinţat de facultăţile de cercetare şi ar putea fi salvat. Clasificarea ca şi obiectiv de clasă B este foarte uşoară, adică Ministerul Culturii avizează ceva ce-i aparţine.

După clasare s-ar putea obţine până la 500 de mii de euro pentru renovare. Nu e greu de obţinut un proiect de finanţare…, spune Alexandru Uiuiu, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Bistrița-Năsăud.

Biserici din lemn, de sute de ani, agresate de reparaţii neadecvate

Publicat de adinaiftime, 29 iulie 2017, 19:00

Multe biserici din lemn aflate în patrimoniul naţional îşi pierd din valoare din cauza intervenţiilor neautorizate făcute tocmai de sătenii care ar vrea de fapt să le repare.

Şeful Direcţiei de cultură şi patrimoniu a judeţului Cluj, Constantin Cubleşan, spune că există biserici la care uşile şi ferestrele din lemn au fost înlocuite cu unele din termopan. Constantin Cubleşan arată că, în alte cazuri, s-au constatat lucrări la acoperiş sau la pereţi care alterează atât estetic cât şi tehnic valoarea unei biserici din lemn.

S-a amplasat termopan în exterior şi în interior la Cutca, în biserica de lemn. Dar nu e singura situaţie. Sunt diverse tipuri de intervenţii: s-au făcut reparaţii cu şindrilă din aceasta, debitată mecanic, plus că sunt o serie de intervenţii făcute după ureche, pentru că sătenii au placat cu ce au avut la îndemână, au tratat lemnul cu ce au crezut de cuviinţă. Nici nu mai există meşteşugari calificaţi, pentru că toate aceste biserici, acum o sută de ani, nu erau întreţinute de experţi ai Ministerului Culturii, ci de meşteşugari care ştiau meseria. Nu mai există aceşti meşteşugari şi atunci o face săteanul după cum îl trăzneşte pe el ideea.(Constantin Cubleşan)

Pentru a stopa fenomenul, prefectul de Cluj Gheorghe Vuşcan a cerut o listă completă a bisericilor din lemn din judeţ la care s-au făcut reparaţii neautorizate. Prefectul va avertiza toţi primarii care au în comunele lor clădiri de patrimoniu că intervenţii la aceste obiective pot fi făcute doar cu avizul Comisiei Zonale a Monumentelor.

Lista asta o să ne facă surprize neplăcute. În primul rând că vor fi monumente istorice, biserici din lemn la care s-a intervenit brutal şi o să fie o mare dezamăgire pentru noi şi va trebui să găsim soluţii să revenim la situaţia iniţială. Vrem să avem şi un inventar al lor, ca să-i protejăm pe cei care, ştiu eu, sunt mai puţin informaţi din acest punct de vedere, ca să fiu elegant în exprimare, să nu intervină asupra lor, dacă nu ştiu cum şi cu ce materiale.(Gheorghe Vuşcan)

Astfel de intervenţii neautorizate s-au făcut în majoritatea zonelor ţării. Mai grave decât cazurile de la Cluj sunt lucrările de reparaţii făcute de săteni la biserici din lemn din Maramureş, aflate în patrimoniul UNESCO.