Percheziţii la o reţea de cămătari “cu acte”. Ce le făcea “Fane” datornicilor
Publicat de adinaiftime, 12 octombrie 2017, 20:00
Procurorii DIICOT desfăşoară joi 29 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Prahova, la persoane suspectate de cămătărie şi de deturnare de licitaţii publice.
DIICOT – structura centrală coordonează 29 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov şi Prahova. Acţiunea vizează persoane bănuite de constituirea de grup infracţional organizat. Grupul este specializat în săvârşirea infracţiunilor de camătă, înşelăciune, deturnarea licitaţiilor publice şi spălare de bani.
Potrivit DIICOT, ”Începând cu anul 2014, liderul PETRE ȘTEFAN, zis FANE, persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăți comerciale a constituit alături de alti făptuitori un grup infracțional organizat specializat în comiterea infracţiunii de camătă prev. de art. 351 C.pen. – oferirea cu împrumut a unor sume de bani cu dobândă către terțe persoane aflate , de regulă într-un impas financiar de moment. Ulterior, pentru a-și asigura veniturile, dar și pentru a aveo pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită.
Această opțiune a grupului infracțional organizat a venit și ca o consecință a preluării incriminării infracțiunii de camătă (reglementată iniţial prin Legea 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, precum și a destructurării unor grupări infracționale organizate de notorietate (CLANUL CĂMĂTARILOR, CLANUL CARAN ș.a.).
Astfel, atât pentru a-și asigura veniturile, precum și pentru a îngreuna o eventuală activitate de cercetare penală, respectiv dovedirea infracțiunii de camătă, persoanele care activau pe această plajă de infracțiuni, au ales, așa cum este cazul și în dosarul de faţă, să „mascheze” activitatea de cămătărie în încheierea unor acte notariale de împrumut în care debitorii, având în vedere nevoia stringentă de sume de bani erau convinși să semneze acte notariale în care erau stipulate ca sume acordate cu împrumut de creditori sume mult mai mari decât cele remise efectiv, respectiv sume de bani ce erau compuse din suma reală împrumutată plus dobânda ce trebuia plătită (obiect material al infracțiunii de camătă),
Ulterior, membrii inițiali ai grupului infacțional, au identificat în afaraă de perceperea dobânzii mascae, o altă metodă de a realiza profituri,în afa de această dată mult mai însemnate, respectiv prin executarea silită a debitorilor chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, scopul membrilor grupului nefiind acela de a recupera sumele împrumutate şi dobânzile aferente ci acela de a obţine proprietatea .
Pentru acest lucru a fost nevoie de atragerea în circuitul infracțional a unui nou membru, care să aibă atribuțiile necesare realizării acelui scop, respectiv a executorului judecătoresc POPA MIHAIL, persoană responsabilă cu realizarea efectivă a actelor de punere în executare silită a contractelor de împrumut cu garanție imobiliară.
Alături de infracțiunea de camătă prev. de art. 351 C.pen. principala infracțiune care a intrat în scopul grupului infracțional organizat după rafinarea mecanismelor ilicite de realizare rapidă de venituri însemnate a fost cea de înşelăciune prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 C.pen.
Astfel, membrii grupului infracţional organizat, în exercitarea îndeletnicirii lor obişnuite de a obţine venituri prin acordarea de împrumuturi cu dobândă, au pus la punct un întreg sistem de operaţiuni având o aparenţă de legalitate, menite să scadă vigilenţa debitorilor cu privire la scopul real urmărit în activitatea lor.
Toate operaţiunile efectuate au fost de natură să inducă în eroare debitorii prin invocarea pretinsului interes al membrilor grupului de a crea o aparenţă de legalitate a activităţii de acordare a împrumutului cu dobândă. Prin încheierea în acest sens a unui contract autentificat de un notar public, aceștia își atingeau scopul scopul real al activităţii lor care nu era acela de a-şi recupera suma de bani împrumutată şi dobânda convenită ci acela de a obţine un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie, în baza căruia să treacă ulterior la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor, pe care să şi le adjudece beneficiind de concursul strict dedicat în acest sens al executorilor judecătoreşti susţinut de participarea prin persoane interpuse la licitaţiile publice , trucate şi beneficiind totodată de consultanţa juridică a avocatului care s-a erijat într-un veritabil “consigliere” prin furnizarea de sfaturi şi soluţii juridice aparent legale, menite să sprijine realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracţional organizat.
În sprijinul înscrierii în tiparul normei de incriminare a infracţiunii de înşelăciune a acţiunilor concertate desfăşurate de membrii grupului infracţional organizat este şi modul în care “creditorii” şi executorii judecătorești înţeleg să treacă la urmărirea bunurilor debitorilor, neexistând nicio diligenţă din partea acestora în scopul identificării altor venituri ale debitorilor sau al urmăririi unor bunuri mobile proprietatea debitorilor.”