Sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu
Publicat de Andrei Cretoiu, 2 martie 2016, 14:02
Politica europeană în sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu. Cele trei pachete legislative adoptate și ce de-al 4-lea, în curs de adoptare, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, scăderea timpului de deplasare, creșterea siguranței și a nivelului calității serviciilor.
Adoptat deja de Parlament în primă lectură, cel de-a patrulea pachet presupune modificări legislative la nivel național, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, deschiderea la concurență, cel târziu în decembrie 2019, a contractelor de servicii publice de pe piețele naționale în vederea îmbunătățirii calității și eficacității serviciilor de transporturi naționale de călători. România, alături de alte 6 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Letonia și Luxemburg), nu au luat încă măsurile necesare pentru a se conforma directivei și, dacă în termen de două luni nu comunică măsurile adoptate privind instituirea unui spațiu feroviar european unic, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Deschiderea spațiului pentru o concurență pe piața națională feroviară până în 2019 este un termen ambițios dar sunt și motive de speranță apreciază europarlamentara Claudia Țapardel, membră în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European:
Este un termen foarte provocator dar pot să vă spun că discuțiile pe care le avem, Parlament European, Comisie Europeană, Consiliu European, toate cele 3 instituții își manifestă dorința ca acest sistem de management integrat la nivel feroviar să fie adoptat și implementat cât mai rapid. Nu aș vrea să mă hazardez să dau un termen limită dar obiectivele sunt ca în cadrul acestui mandat, 2014 – 2019, să avem o finalizare a celui de-al patrulea pachet feroviar și o mai mare integrare a sistemului feroviar în Europa.
Cel de-al 4-lea pachet feroviar, adoptat deja de Parlament în primă lectură, vizează modificarea actelor legislative naționale privind interoperabilitatea, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, reglementarea perceperii de tarife pentru utilizarea infrastructurii, a serviciilor de transport și standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare. O politică comună a transporturilor capabilă să mențină concurența și să asigure libera prestare a serviciilor necesită armonizarea normelor tehnice, administrative și în materie de securitate. Rezultatele așteptate vizează capacitatea de interoperabilitate, o mai mare siguranță în funcționarea sistemului feroviar european, cerințe comune pentru întreprinderile de transport feroviar pentru accesul în rețeaua națională a statelor membre, armonizarea condițiilor privind accesul în profesie și reducerea poluării sonore. Pe termen lung, este vorba despre realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu (până în 2030), triplarea lungimii rețelei de mare viteză și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanțe medii se va realiza cu trenul.