Fonduri europene în valoare de 610 milioane de euro la Oradea

Publicat de Dan Boanţă, 14 februarie 2019, 09:34 / actualizat: 14 februarie 2019, 11:18

610 milioane de euro este valoarea proiectelor cu finanțare europeană pe care cei 18 funcţionari din Primăria Oradea au reușit să-i atragă în ultimii 10 ani. Sumele pe care au reușit să le acceseze au schimbat total fața municipiului și au permis realizarea unor investiții în economia și infrastructura locală.

„Să ne imaginăm cum ar fi arătat parcul industrial, dacă nu ar fi fost amenajat la nivelul la care se află astăzi cu fonduri europene? Sau cum ar fi arătat sistemul de termoficare a oraşului dacă nu am fi reuşit să înlocuim centrala?”, spune Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea, citat de oradeaonline.ro

În 2018, Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională a finalizat trei proiecte, printre care cel mai important a fost reabilitarea sistemului de termoficare urbană.

Pentru acest an, Primăria  și-a propus realizarea unui proiect de cumpărarea a 10 tramvaie noi cu aproximativ 19 milioane de euro, dar şi 10 autobuze hibrid în valoare de 5 milioane de euro. Alte proiecte importante sunt realizarea zonei pietonale de pe strada Aurel Lazăr, modernizarea Pieţei Ferdinand, construirea unui ambulatoriu UPU-SMURD, dar şi eficientizarea energetică a celor două spitale din oraş.

Tot în 2019 vor fi reabilitate termic 47 de blocuri cu aproape 1.000 de apartamente şi 3.000 de locatari.

„Pe lângă partea financiară care în mod clar e loc de mai bine mai ales că nu e o activitate uşoară şi mai ales că e plătită în privat la un alt nivel eu cred că echipa aceasta e ţinută de mai mult decât de nişte salarii”, a declarat Marius Moş, directorul Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, citat de ebihoreanul.ro.

În schimb, din motive tehnice, construirea celor două pasaje subterane din Centrul Civic ar putea fi amânată spun specialiștii Direcției de Management Proiecte cu Finanțare Internațională.

Atracţie pe Crișul Repede, în Oradea. Zeci de lebede au decis să-şi stabilească „domiciliul” lângă Podul Sovata.

Publicat de Dan Boanţă, 4 februarie 2019, 17:14

Spre bucuria orădenilor, peste 30 de lebede au devenit o adevărată atracție în Oradea. Frumoasele exemplare se plimbă zi de zi pe râu, sub privirile trecătorilor care le pot admira și fotografia.

Ce nu ştiu însă orădenii este că nu doar în oraş pot fi admirate graţioasele păsări, ci şi în mai multe alte zone din judeţ străbătute de Crişul Repede.

Zecile de lebede care au rămas peste iarnă în oraș sunt foarte prietenoase. Acceptă mâncarea aruncată de trecători și oferă un adevărat spectacol atunci când își iau zborul.

„Foarte frumoase și îmi pare bine că au rămas și s-au acomodat aici, la noi.”

„Ar trebui luate măsuri de ocrotire a lor și să le hrănească cineva care se pricepe”, spune o localnică.

Păsările s-au stabilit în Oradea în urmă cu șase ani. De cum dădea frigul în zonele nordice ale Europei, o mulţime de lebede veneau să ierneze la Oradea. Păsări acvatice, din familia anatideaelor, înrudite cu gâştele, ele puteau fi uşor recunoscute după gâtul curbat dar şi după penajul alb aproape imaculat. În zona fostului pod de pontoane, orădenii vedeau an de an frumoasele înaripate, care totuşi nu zăboveau pe aici mai mult de câteva săptămâni.

Pentru prima oară, anul acesta peste 30 de lebede au decis însă să rămână aici, stabilindu-şi „domiciliul” lângă Podul Sovata.

„Sunt lebedele venite din țările nordice unde iarna e mult mai grea, îngheață apele și atunci ele tind să vină mai la sud”, spune Attila Nagy, de la asociația Milvus.

Cele 30 de exemplare care își duc veacul pe raza orașului nu sunt singurele din zonă. Alte câteva zeci trăiesc pe bălțile aflate în apropiere. Deși oamenii încearcă să se apropie de ele, acestea nu trebuie hrănite, atrag atenția specialiștii.

„Ba chiar mai mult rău se face, pentru că se adună într-un loc și toate bolile care le periclitează sunt mai ușor de transmis. Deci ele se descurcă singure; când nu e apa înghețată găsesc resturi vegetale”, spune Attila Nagy.

Săptămâna trecută o lebădă a fost recuperată de pompieri de pe Strada Republicii, iar salvatorii au transportat-o cu mașina până pe malul Crișului Repede, unde au eliberat-o.

Ce a adus în Bihor atât de multe lebede încă nu ştie nimeni. Ar trebui studiate îndelung de specialişti. Abia atunci am putea spune de ce vin şi de ce rămân. Totuşi, unii pun „exodul” pe seama lucrărilor de îndiguire care se derulează pe unele râuri din Ungaria, unde anii trecuţi trăiau colonii întregi de lebede. Betonarea malurilor pare să alunge păsările care, în lipsa vegetaţiei, nu mai au ce mânca.

Este logic, pentru ca lebedele să rămână la noi, singurul lucru care poate fi făcut este păstrarea intactă a habitatului natural.

„Nu permitem nimănui să taie stufărişul. Asta sigur le-ar alunga”, precizează preşedintele Aqua Crisius, care admite că e foarte posibil ca tocmai malurile naturale ale Crişului să fie ceea ce le atrage.

Pe de altă parte, alţi specialişti presupun că schimbările climatice ce se accentuează de la an la an determină păsările să capete alte obiceiuri decât cele cunoscute, inclusiv să-şi schimbe „domiciliul” ori zonele în care petrec anumite anotimpuri.