Black Friday şi Cyber Monday, lansate în Statele Unite ca evenimente comerciale ce se desfăşoară după Ziua Recunoştinţei, adică spre sfârşitul lunii, au fost împrumutate şi la noi. Magazinele îşi stabilesc propriile date sau perioade în care promit oferte avantajoase.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor atrage atenţia că sunt şi operatori economici care încearcă să profite de dorinţa clienţilor de a face cumpărături şi măresc artificial preţurile în perioada premergătoare, astfel că reducerile nu sunt reale.
„Noi insistăm ca pentru tot ceea ce înseamnă luarea unei decizii, aceasta să se facă înmod responsabil, să studieze piaţa, să vadă o perioadă mai lungă de 30 de zile dacă nu cumva acest produs a avut o creştere înaintea perioadei de reduceri şi abia după aceea a aplicat o reducere aparent substanţială, în realitate una mult mai mică decât este pretinsă a o avea. Toate aceste lucruri ţin de diligenţele pe care credem noi consumatorul este obligat să le facă tocmai pentru a se proteja înaintea depunerii eventual a unei sesizări către autoritatea noastră.”, a spus Horia Constantinescu, preşedintele ANPC.
Autoritatea pentru Protecția Consumatorului a primit anul trecut aproape 600 de reclamații privind transportul rutier de persoane.
Condițiile de călătorie din microbuze și autocare au primit cele mai multe reclamații. Peste 100 de operatori economici, cu autorizație în acest domeniu, au fost controlați.
”În urma controlului am descoperit următoarele situașii: au existat curse care nu respectau orele de plecare pe traseu, nu aveau loc curse pe trasee unde exista licență, nu se respectau traseele în unele situații, șoferii aveau un comportament neadecvat în raport cu clienții, condițiile de transport erau insalubre, se refuza eliberarea abonamentului lunar de către firmele de transport particulare, prețul abonamentului era modificat fără o informare prealabilă, transportul gratuit pentru persoanele cu dizabilități era refuzat, nu se respectau numărul de locuri, iar mijloacele de transport erau supraîncprcate, mai ales în perioadele estivale”, a declarat Paul Anghel, directorul general al ANPC.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței , este de părere că liberarizarea transportului rutier de persoane vine în ajutorul clienților și ar aduce servicii mai bune pe piață.
”Dacă apare un operator care are experiență pe alt traseu, să spunem chiar dacă acela poate să ofere servicii mai bune călătorilor, nu lăsăm noi, statul, pe acel om să intre. Vrem să îi condamnăm pe cetățeni să funcționeze cu operatorii existenți. În esență este un mecanism anticoncurențial, este o barieră la intrarea pe piață”, este de părere Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.
Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.
Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.
Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB, la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.
În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48% din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.
Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.
După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.
Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a demarat ample verificări pentru a constata, dacă este respectat dreptul cumpărătorilor la informare în limba română în magazinele din secuime, conform publicației „Krónika”.
ANPC a început controalele în urma incidentului petrecut la sfârşitul săptămânii trecute la un supermarket din Odorheiu Secuiesc. În mediul online a apărut şi o înregistrare din care rezultă că un bărbat nu a fost servit la unitatea Grill din cadrul magazinului respectiv, pentru că i s-a adresat vânzătoarei în limba română. Potrivit conducerii supermarketului, bărbartul nu a fost servit pentru că unitatea nu era încă deschisă la acea oră.
Şeful Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorului Braşov, Claudiu Susanu, a declarat ziarului „Krónika” că în cadrul controlului, care este extins şi asupra judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, inspectorii ANPC verifică, dacă comercianţii respectă termenele şi condiţiile de depozitare ale produselor, criteriile privind etichetarea corectă a produselor, cele referitoare la reclamă şi informare a clienţilor cu privire la produse, precum şi prevederile privind servirea clienţilor în limba română. În cadrul acestei acţiuni, la sfârşitul săptămânii trecute a fost aplicată o amendă de 10.000 lei magazinului din Odorheiu Secuiesc. Claudiu Susanu a mai afirmat că, în ultima perioadă, în Ţinutul Secuiesc s-au confruntat cu mai multe situaţii similare, când vânzătorii nu vorbeau în limba română. El a menţionat, totodată, că au aplicat amenzi şi în cazul în care în unele unităţi comerciale, de exemplu, în judeţele Harghita şi Covasna, cumpărătorii nu au fost informaţi despre produse şi în limba maghiară. Claudiu Susanu a negat faptul că inspectorii ANPC nu au fost serviţi pe motiv că ei s-au adresat în limba română vânzătoarei în respectiva unitate Grill din Odorheiu Secuiesc.
Este constatarea pe care a făcut-o la Tg. Mureș șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Brașov, Sorin Susanu.
Acesta a declarat într-o conferință de presă că, în județul Mureș, în primele șase luni ale acestui an a scăzut numărul de amenzi față de perioada similară a anului trecut.
În acest sens, Sorin Susanu remarcă faptul că anul acesta numărul avertismentelor l-a depășit pe cel al amenzilor, iar zona cea mai vulnerabilă rămâne cea a comerțului.
”În primele 6 luni pe 2017 s-au efectuat 1980 de acțiuni de control și 905.000 de lei amenzi aplicate. Anul trecut, în aceeași perioadă, erau 1963 de acțiuni, cu 980.500 lei amenzi. De remarcat că, anul acesta numărul avertismentelor a depășit pe cel al amenzilor. Ca urmare, cred că există o evoluție în sensul de cunoaștere a drepturilor consumatorilor, pentur că doar așa se explică faptul că începem să vedem reclamații de acest gen.”
Sorin Susanu a observat că cetățeanul nu mai reclamă, punctual, o brânză sau un iaurt expirat, ci se trec și chestiuni de clauze ilegale, abuzuri în servicii, aspecte care le prejudiciază drepturile.
În acest sens, șefa CJPC Mureș, Marcela Achim, a subliniat că se constată creșterea încrederii oamenilor în această instituție de control:
”În 2016 au fost înregistrate peste 1700 de reclamații, din care 82 la sută au fost reclamații întemeiate, cercetate și soluționate în favoarea consumatorilor, care au fost despăgubiți cu 400.000 de lei. Este o tendință de creștere a reclamațiilor care se depun la Comisariat, asta înseamnă că mureșenii cunosc faptul că au drepturi și că, depunând o reclamație la instituția noastră, au șansa ca aceasta să îi fie soluționată favorabil.”
În zona de turism, Sorin Susanu recomandă clienților să nu plătească nicio sumă de bani în avans fără vreun document, iar orice contract pe care îl încheie cu o agenție de turism trebuie să aibă specificate toate elementele discutate verbal cu agenția. Acesta atrage atenția că au fost depistate cazuri în care site-urile de specialitate au fost clonate, iar oamenii au rămas fără banii achitați în avans.
În ce privește instituțiile financiar bancare, șeful CJPC Brașov spune că s-au descoperit dobânzi de 8 – 9.000 la sută, mai ales la birourile de creditare rapidă.
Piaţa agroalimentară din Zona Blocuri a oraşului Băile Herculane duce lipsă nu doar de cumpărători, ci şi de producători.
Spațiul special amenajat este aproape gol în cursul săptămânii,în timp ce pe marginea drumurilor din staţiune pot fi întâlniţi comercianţi de produse agricole care încearcă să profite de prezenţa turiştilor.
”Sunt din ce în ce mai puţini producători în piaţă… Sâmbăta şi duminica sunt de 4-5 ori mai mulţi, e aproape plină piaţa! Acum nu ştiu dacă am doi-trei clienţi pe care să-i încasez!… Acum este perioada afinelor, foarte multă lume caută afine, inclusiv turiştii… Producătorii din localităţile învecinate vin cu fructe!”, ne-a declarat Nicu Corneanu – administratorul pieţei.
Canicula din această vară a nu a rămas fără urmări pentru producătorii agricoli care îşi desfac produsele pe piaţa din Băile Herculane.
‘Se plângeau oamenii de această caniculă şi e firesc să-i afecteze! Producătorii vin de la Domaşnea, Cănicea, Teregova, Bolvaşniţa, Cuptoare… Din zona Olteniei vin mai rar producători!”, mai spune Nicu Corneanu.
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a amendat NN Pensii cu 1% din cifra de afaceri, respectiv 750.000 de lei, după ce compania a transmis clienților o scrisoare prin care îi informa că în ultimele săptămâni au existat discuții în spațiul public cu privire la o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private.
Totodată, Consiliul ASF a decis retragerea autorizării directorului general al companiei, Raluca Țintoiu, și amendarea acesteia cu 100.000 lei.
Un virus a fost conceput pentru a ataca exclusiv 12 bănci din țara noastră.
Specialiștii recomandă instituţiilor de credit să-şi informeze clienţii şi să colaboreze cât mai bine cu furnizorii de securitate antifraudă.
Noul program are potenţialul de a deveni cel mai prolific troian care atacă bănci în România, detronând Dridex, responsabil de peste 80% din atacurile din acest an, avertizează specialiștii IBM.
Băncile din țara noastră sunt sfătuite să ceară clienţilor să raporteze email-urile suspecte.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
