Studiu: Tinerii sunt îngrijoraţi de schimbările climatice!

Publicat de Andra Radu, 14 septembrie 2021, 15:30

Un studiu realizat la nivel global relevă niveluri impresionant de mari de anxietate legate de schimbările climatice în rândul tinerilor.

Majoritatea participanţilor la acest studiu susţin că sunt foarte sau extrem de îngrijoraţi, peste jumătate dintre ei fiind de părere că omenirea este sortită pieirii.

Studiul, efectuat în zece ţări pe un număr de zece mii de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani, este considerat cel mai amplu de acest fel.

Dr. Caroline Hickman, principalul coordonator al studiului din cadrul Universităţii Bath din Marea Britanie, a declarat că eco-anxietatea, sau anxietatea climatică la copii şi adolescenţi nu priveşte doar degradarea mediului înconjurător şi probleme legate de degratarea ecologică, tinerii având sentimentul că adulţii, mai cu seamă guvernele şi marile companii, acţionează sau nu acţionează deloc în consecinţă.

Gazele cu efect de seră au atins un nou nivel record!

Publicat de Andra Radu, 28 noiembrie 2019, 13:28

Organizaţia Meteorologică Mondială a avertizat că nivelul de gaze care produc efectul de seră prezente în atmosferă a atins un alt record. Aceasta a afirmat că ascensiunea continuă are efecte severe asupra modificărilor climatice.

Raportul Organizaţiei se concentrează asupra nivelului de gaze din atmosferă, nu doar asupra emisiilor. Concentraţiile a ceea ce rămâne în aer după ce unele dintre gaze sunt absorbite de apă sau uscat.

În 2018, nivelul de dioxid de carbon a ajuns la 407,8 părţi la un milion, ceea ce înseamnă 147% din nivelul înregistrat în 1750. Metanul şi protoxidul de azot, care au, de asemenea, efectul de încălzire, au crescut peste limitele medii.

Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de impactul total al tuturor acestor gaze. Ele au crescut cu 43% din 1990 şi nu există niciun indiciu că şi-ar încetini creşterea.

„Să ne adaptăm climatului”…

Publicat de adinaiftime, 23 septembrie 2017, 11:20

Berlin, 06/09/2017: (…)politicieni, oameni de știință și activiști din lumea întreagă se întâlnesc, la Bonn, pentru a discuta abordările privind rezolvarea crizei climatice. Pentru cei care doresc să devină bine informați în legătură cu respectivul subiect, înainte de negocierile din noiembrie, WWF Germania și Deutsches Klima-Konsortium (DKK)/o asociație științifică, au creat un Curs de instruire online privind schimbările climatice: Schimbările climatice, riscurile și provocările (#ClimateCourse). În cursul online, cercetătorii climei, printre care Prof. Dr. Mojib Latif de la GEOMAR Helmholtz Centrul pentru Arealul de Cercetare Kiel, împărtășesc, concis, cunoștințe de bază despre schimbările climatice: cauzele, impactul acestora și modul în care pot fi atenuate. Oaspeți din India, Maldive și Africa vorbesc despre regiunile care se confruntă, în mod evident, cu fenomenul global al încălzirii. Helena Humphrey, jurnalist la Deutsche Welle, moderează cursul #Climate. Cursul este alcătuit din șase capitole, fiecare cuprinzând clipuri video scurte, chestionare și materiale didactice interactive (suplimentare). La sfârșitul cursului, participanții primesc un certificat, drept dovadă a cunoștințelor dobândite. Cursul este destinat elevilor, profesorilor, personalului științific, autorităților, coordonatorilor proiectelor climatice, factorilor de decizie, editorilor și presei. Aplicațiile pentru cursul gratuit încep cu 1 octombrie; sunt deschise, acum, la https://mooin.oncampus.de/ClimateCourse

Schimbările climatice sunt reale și afectează agricultura. Cum se explică fenomenul tornadelor din România

Publicat de adinaiftime, 17 iunie 2017, 19:40

Schimbările climatice sunt o certitudine în România.

De la tornade până la temperaturi caniculare şi secetă, toate şi-au făcut loc, în ultimii ani.

Deficitul de apă din unele părţi ale solului dobrogean ajunge la 1.200 de metri cubi lipsă la hectar, începând din toamna anului trecut.

Ce poate fi făcut pentru a opri acest fenomen am aflat de la vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu-Siseşti, profesor Mihai Nicolescu.

„Sunt fenomene care se manifestă astăzi, auzim despre tornade în România, lucru pe care nu l-am auzit până acum. Acestea nu se pot rezolva decât cu o împădurire în procent rezonabil, cu perdele de protecție care pot rezolva foarte multe lucruri pentru agricultură. În ultimii 12-15 ani am avut creșteri de la 1,5 grade, ceea ce pentru agricultură este un impact extraordinar de nefavorabil. Anul acesta, după o lună martie în care am avut o creștere de 3 până la 3,5 grade la nivelul țării, vă imaginați ce se întâmplă cu pomicultura și viticultura“, atrage atenția profesorul Mihai Nicoalescu.

Specialistul mai spune că toate aceste date acumulate trebuie transpuse în programe „în ideea de a menține produsele agricole de care avem nevoie“.

Dobrogea este o zonă cu condiții extraordinar de complexe. Marea, spune prof. Mihai Nicolescu, se încălzește greu, dar se și răcește greu, iar aceste fenomene contribuie la atenuarea șocurilor climatice pe care le pot suferi viile și livezile. Cele mai favorizate de clima Dobrogei sunt speciile de cais și piersic. Pe lână sistemele de irigații, mai adaugă profesorul, avem nevoie de sisteme agrofitotehnice care să mențină umiditatea în sol, aceasta fiind una dintre soluțiile de care agricultorii viitorului au nevoie pentru a face față modificărilor climatice care stau să vină.

Clima este pe cale să se schimbe, iar condiţiile meteorologice vor fi extreme

Publicat de Stefania Grigore, 10 septembrie 2014, 10:52

Experţii de la Organizaţia Meteorologică Mondială atrag atenţia că în 2013 gazele cu efect de seră au atins concentraţii – record. Acest lucru va avea repercursiuni asupra atmosferei şi oceanelor.
Specialiştii explică fenomenul prin intensificarea activităţilor umane, precum exploatarea combustibililor fosili.

În plus, biosfera absoarbe din ce în ce mai puţine cantităţi de dioxid de carbon, în timp ce emisiile acestui gaz continuă.
Din observaţiile Organizaţiei, reiese că nivelul creşterii de CO2 din atmosferă în perioada 2012-2013 reprezintă cea mai puternică creştere anuală din 1984 încoace.