Festival pe tărâmul smochinelor din Banat în acest sfârşit de săptămână. Eveniment unic în România şi Europa

Publicat de adinaiftime, 19 august 2017, 18:40

Poate puţini ştiu că Sviniţa – o comună mehedinţeană de pe Clisura Dunării, se mai numeşte şi “tărâmul smochinelor”, deoarece aici este unicul loc din România şi chiar din Europa unde de peste 500 de ani smochinii cresc şi rodesc în gospodăriile oamenilor precum corcoduşii din zona Olteniei.

Primarul Nicolaie Curici a declarat pentru Radio Reşiţa, că Primăria organizează sâmbătă, 19 august cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Smochinelor, o zi cu tradiţionalele concursuri, în care va fi premiată cea mai bună dulceaţă de smochine şi cea mai bună ţuică de fruct. Nu vor lipsi conferinţele, manifestările sportive şi culturale, întrecerile, muzica populară românească şi sârbească, o mulţime de invitaţi din ţară şi străinătate şi, nu în ultimul rând, comercianţii de bere şi mici.

„Este unicul festival din România şi a ajuns la ediţia a XVIII-a. Este un eveniment tradiţional al comunei noastre care cuprinde activităţi sportive şi cultural artistice susţinute de invitaţi şi de formaţia gazdă. Între orele 12.00 şi 14.00 sunt programate conferinţele, iar de la 14.00 expoziţia de produse din smochine şi obiecte tradiţionale, precum şi concursurile de dulceaţă şi ţuică de smochine. La ora 19.00 – parada costumelor populare şi program artistic prezentat de formaţii şi ansambluri din: Moldova Veche, Măceşti, Pojejena, Liubcova, Ştei din judeţul Bihor şi dansatorii ansamblului „Dunav” din Sviniţa. După aceea e balul comun al festivalului.”

Acţiunile în comună vor debuta de la ora 12.00.

Ca element de noutate, dulceaţa de smochine de Sviniţa este marcă înregistrată la OSIM, în urma demersurilor făcute de primarul Nicolaie Curici, iar acum se fac eforturi şi pentru înregistrarea ţuicii de smochine şi a unei prăjituri cu smochine, făcută după o reţetă tradiţională.

Comuna Sviniţa este singurul loc din ţară şi chiar din Europa unde smochinii cresc în gospodăriile oamenilor. Tocmai de aceea capul de afiş al sărbătorii este competiţia oficială de desemnare a localnicilor care au cea mai bună ţuică ori dulceaţă din smochine. Primarul Nicolaie Curici a spus că, în urmă cu aproximativ 500 de ani, smochinul a fost adus la Sviniţa şi pe insula Ada-Kaleh de către un paşă turcesc. Anual se înfiinţează noi livezi cu smochini a câte 200-500 de puieţi, a mai subliniat edilul pentru Radio Reşiţa.

“Putem spune că Sviniţa este un tărâm al smochinelor. Este o zonă unică în ţară şi în Europa. Nu mai există aşa ceva. Aici smochinii cresc precum corcoduşii în Oltenia. Fiecare familie are aproximativ 50 de smochini roditori şi face dulceaţă, ţuică şi alte produse din acest fruct. Şi noi, Primăria, am plantat 1.000 de smochini printr-un proiect de 70.000 de dolari în anul 2012 şi acum aceştia au dat rod. Pe raza comunei sunt aproximativ 5.000 de smochini pe rod în grădinile localnicilor. Clima de aici este cu influenţă mediteraneană şi le prieşte smochinilor. Astă iarnă, Dunărea a fost îngheţată mai multe zile, dar pomii nu au avut de suferit. În ceea ce priveşte dulceaţa de smochine de Sviniţa: am înregistrat-o la OSIM şi acum produsul tradiţional este marcă înregistrată”, a precizat primarul Nicolaie Curici.

Pentru că sunt produse rare şi de calitate, un borcan de dulceaţă de smochine se vinde între 12 şi 15 lei, iar un litru de ţuică de smochine poate ajunge şi până la 100 de lei; preţurile fiind stabilite de producătorii de la standurile ce se vor amplasa în centrul comunei şi în curtea şcolii din localitate. Primarul Sviniţei a declarat că, la Festivalul Smochinelor vor fi prezenţi invitaţi din localităţi din judeţele: Caraş-Severin, Timiş, Bihor şi Mehedinţi, dar şi oaspeţi din Republica Serbia.

Pe întreaga perioadă a întregii zile de sâmbătă, toţi cei care vor veni la Festivalul Smochinelor vor putea asculta muzică populară de la formaţii culturale din Banat şi din Serbia. Cel mai aşteptat moment al evenimentului va fi concursul prin care juriul va desemna cea mai bună ţuică şi dulceaţă de smochine.

“Sâmbătă, 19 august la Sviniţa, gospodarii comunei vor prepara la faţa locului, în cazane, dulceaţă şi ţuică de smochine, după specialitatea casei, pentru turiştii care vor veni în zonă şi vor vizita una dintre cele mai vechi aşezări din Banat cu etnici sârbi”, a mai spus Nicolaie Curici.

Clisura Dunării, monitorizată de Grupul Ecologic de Colaborare Nera!

Publicat de Mihaela Costache, 22 mai 2017, 12:00

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat, în acest sfârşit de săptămână, o monitorizare a stării mediului şi a modului de practicare a ecoturismului în Parcul Natural Porţile de Fier, pe un sector al Dunării cuprins între localităţile Berzasca şi Baziaş.

„Poluarea cu praf de deşeuri miniere provenit de pe iazurile de decantare ale fostei întreprinderi miniere Moldomin Moldova Nouă, pe care vântul îl antrenează aproape în permanenţă, este principala agresiune ce are loc aici de mai bine de zece ani, atât împotriva patrimoniului natural al Parcului Natural Porţile de Fier, cât şi a localităţilor din Clisura Dunării, din România şi Serbia. Fenomenul afectează direct circa 18.000 de locuitori de pe ambele maluri ale Dunării, precum şi biodiversitatea din Ostrovul Moldova Veche, care este o zonă de protecţie integrală a Parcului Natural Porţile de Fier„, declară Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera.

Tot în urma monitorizării, s-a observat că traseul de acces spre peştera Gaura cu Muscă, situată pe teritoriul comunei Coronini, este accidentat, fără elemente de siguranţă şi cu risc ridicat de prăbuşire de pe stâncile abrupte. De asemenea, în rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre, situată pe teritoriul comunei Socol, există mari cantităţi de PET-uri aduse de râul Nera şi depozitate în spatele arborilor prăbuşiţi în albie.

Rezervaţia este o zonă de protecţie integrală, iar fenomenul, potrivit GEC Nera, afectează locurile de cuibărit ale păsărilor de apă. Nu în ultimul rând, pe parcursul monitorizării s-a observat că exemplarele de lăstun de mal au părăsit în mare parte habitatul rezervaţiei Râpa cu Lăstuni – Valea Divici, de pe teritoriul comunei Pojejena.

Monitorizarea a fost realizată în cadrul proiectului ‘Interacţiune ONG – autorităţi pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale şi naţionale din sudul Banatului’, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică.

Sursă:Agerpres

A început detonarea stâncilor din Clisura Dunării care au închis circulaţia pe DN57

Publicat de Mihaela Costache, 27 august 2015, 08:30

Ebulmentul stâncos din apropierea localității Cozla, pe DN57 în Clisura Dunării, a fost detonat astăzi. Operaţiunea a fost realizată de pirotehniştii Unităţii Speciale de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă Ciolpani a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, sprijiniţi de cei de la ISU Semenic. Detonarea a avut loc astăzi la ora 14:00 şi s-au foslosit 100 de kg de trotil. Detonările vor continua şi în zilele următoare, iar traficul rutier rămâne închis. În timpul operaţiunilor, va fi întreruptă furnizarea energiei electrice către consumatorii din vecinătate.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii şi în siguranţă a lucrărilor au fost implicaţi şi specialişti ai Secţiei Drumuri Naţionale Orşova, echipaje ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, Serviciului Judeţean de Ambulanţă, voluntari Salvamont din cadrul Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat şi Oficiul de Căpitănie Moldova Veche.

Vă reamintim, un bloc de stâncă de 19 tone s-a prăbușit în 23 februarie, în apropiere de Cozla și a blocat DN 57. Cei care au circulat prin zonă au făcut-o pe propria răspundere, deoarece drumul a fost închis.

Sursa foto: ISU Semenic

(Daniel Babun)

O statuie din România este pe lista celor mai spectaculoase din lume, alături de Statuia Libertăţii

Publicat de Mihaela Costache, 20 august 2015, 16:00

Jurnaliștii de la Business Insider au publicat recent un material cu cele mai spectaculoase statui din lume.

Cea reprezentativă pentru România este Chipul lui Decebal de pe Clisura Dunării.

Sculptura este cea mai înalta din Europa, de 3 ori mai înalta decât Colosul din Rodhos, iar peisajul care o încadrează este unul de vis, fiind situată chiar în cea mai spectaculoasă porţiune a Dunării din tot parcursul ei european.

Lucrările s-au desfăşurat în perioada 1994-2004 şi au transformat zona într-un punct de atracţie turistică deosebită pentru cei care aleg să urmeze traseele de la Cazanele Dunării.

Considerate adevarate simboluri culturale și istorice, cele mai mari statui din lume sunt și printre cele mai fotografiate atracții turistice din țările în care sunt construite: statuia Cristo Redentor din Rio de Janeiro, statuia Libertății din New York sau statuia lui Buddha din Myanmar sunt, probabil, cele mai cunoscute exemple.

Comuna Berzasca situată în Clisura Dunării – una dintre cele mai atractive localităţi turistice

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2015, 08:30

Comuna Berzasca situată în Clisura Dunării va deveni prin proiectul european „Dreptul la Dunăre”, una dintre cele mai atractive localităţi turistice. Cum va fi posibil acest lucru ne spune Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

În judeţul Caraş-Severin se construieşte prima staţiune lacustră din România. Este vorba de un proiect unic, derulat cu fonduri de la Uniunea Europeană, de către un investitor privat. Complexul turistic va funcționa în regim hotelier şi va cuprinde 30 de căsuţe suspendate pe piloni deasupra Dunării, care vor fi legate prin pontoane, spune Sorin Liubimirescu.

În primă fază proiectul cuprinde 15 bungalouri, o piscină pentru adulți, una pentru copii, un vestiar și o recepție. El face parte dintr-un complex mai amplu de trei proiecte. În oglindă cu acesta aproape finalizat, mai va fi încă unul tot cu 15 bungalouri, 2 piscine și o recepție, iar în mijloc va fi un restaurant. Este să spunem cam singura pensiune de pe Clisura Dunării care are canalizare, are apă curentă, totul este eco că apa caldă se face cu panouri solare. Valoarea unui singur proiect este de 600.000 euro. Sunt derulate prin APDRP. Măsura este 3.1.3. Prima parte a proiectului va fi gata anul acesta, iar turiști vor putea fi primiți la începutul anului viitor.

Valoarea totală a proiectului care se adresează exclusiv turiștilor şi este intitulat ”Dreptul la Dunăre” se ridică la 1.800.000 lei. Jumătate din sumă este asigurată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, măsura 3.1.3. de încurajare a activităților turistice. Consiliul Local Berzasca, comună pe raza căreia va fi ridicat acest sat lacustru a interzis în urmă cu câţiva ani orice fel de construcții pe malul fluviului pentru ca toată lumea să aibă acces la peisajele oferite de Dunăre. Acest proiect va da posibilitatea turiştilor să admire Dunărea chiar din mijlocul ei.

Pentru început procedura adică pentru depunerea proiectului nu este foarte complicată, complicată devine din momentul când ai câștigat, să implementezi proiectul și începi să duci documente spre APDRP. De acolo începe să spunem munca complicată și nedorită de către investitori, dar probabil trebuie o rigurozitate mai mare din partea lor legat de acești bani europeni. Sper ca acuma, am înțeles că din septembrie vor fi implementate noile măsuri și am înțeles că care vor fi mult mai rapide și mai ușoare de accesat. Nu o să mai fie o sesiune sau două pe toată perioada, ci vor fi primul venit – primul servit, în sensul că ai terminat documentația, ai depus-o, te poți apuca. Înainte dura cam trei ani.

Satul lacustru de la Berzasca va fi unic, la fel ca și locul unde va fi amplasat, Clisura Dunării fiind cel mai spectaculos defileu al fluviului. Proiectul ce urmăreşte atragerea în zonă a turiştilor mai cuprinde alei pentru pietoni, o pistă pentru biciclete, un punct de belvedere și un port turistic.