Începe „Noaptea Companiilor” la Cluj!
Publicat de Andra Radu, 10 octombrie 2019, 09:30
Astăzi, 23 de companii și o instituție de stat își așteaptă vizitatorii la Cluj, la Noaptea Companiilor, târg neconvențional de joburi și prezentări de companii la sediile acestora.
Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 24:00, iar pentru a se deplasa la firme, vizitatorilor li se pun la dispoziție autobuze speciale.
Rutele și orarul autobuzelor – provenite din flota CTP – pot fi consultate pe noapteacompaniilor.ro/harta-rute.
Fiecare din cele cinci linii va porni de la Cluj Arena – stația inițială – din oră în oră. Odată ajunși la sediile firmelor, vizitatorii vor avea parte de diverse evenimente, de la workshop-uri, la prezentări de specialitate sau chiar sesiuni de masaj și seri de jocuri.
De asemenea, ei vor putea purta discuții informale cu managerii companiilor și vor putea să-și lase CV-ul în vederea unei angajări ulterioare.
Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul: noapteacompaniilor.ro.
Purtătoare de legendă, această fântână – din care a mai rămas doar un izvor – începe cu o poveste fascinantă. De-a lungul secolelor, seceta a făcut ravagii, iar aici era singura aşezare care avea apă. Se povesteşte că inclusiv râul Mureş a secat, dar această fântână, nu.
Scriitorul, care a abordat într-unul din romanele sale şi peripeţiile uriaşilor din zona Gheja, susţine că orice legendă are în spate şi un sâmbure de adevăr şi că în locul în care acum se află izvorul încă sunt vizibile urmele fântânii, care avea marginile din bazalt, o rocă imposibil de găsit în zonă.
Un localnic din satul Gheja, Daniel Sabău, a spus că a aflat de la bunicii săi despre Fântâna Zmeului, de pe deal, şi că i se spunea că de acolo ieşeau nişte gheare de foc, însă copiii nu au fost niciodată înspăimântaţi, ba din contră.
Indiferent de legenda care s-a ţesut la baza ei, Fântâna Zmeului se află la mijlocul unui versant extrem de abrupt, de pe malul drept al Mureşului, un deal de pe care, în zilele senine, se dezvăluie o privelişte de-a dreptul impresionantă. De jur împrejur se pot vedea Munţii Făgăraş, Munţii Apuseni, Cheile Turzii şi Munţii Călimani.
Traseul vizează de această dată zona centrală și pericentrală, respectiv, Piața Unirii – Bulevardul Eroilor – Piața Avram Iancu – Piața Baba Novac – str. Avram Iancu – str. Universității – Piața Unirii – Bulevardul Ferdinand – Piața Mihai Viteazu – str. Croitorilor – str. Constanța – str. Someșului – str. Lalelelor – str. Daniil Barcianu – str. Traian – str. Dacia – str. Gen. Dragalina – Bd. 1 Decembrie 1918 – pasarela albastră – pistă biciclete mal Someș – str. Uzinei Electrice – Aleea Stadionului – Parcul Central S. Bărnuțiu – str. Emil Isac – str. Petru Maior – Piața L. Blaga – str. Napoca – Piața Unirii.
Participanții vor astfel să-şi exprime din nou îngrijorarea față de lipsa de progres în domeniul infrastructurii, acesta fiind unul de stagnare. Până acum, autoritățile locale s-au limitat la promisiuni și doar la refacerea câtorva marcaje, menținându-se calitatea redusă a majorității pistelor de biciclete mai vechi și mai noi.
După 10 ani de planuri şi calcule, autorităţile din Cluj au pus pe hârtie un proiect grandios. Viitorul parc acvatic din inima Transilvaniei promite să fie cu mult peste cele din Ungaria, Bulgaria sau chiar Grecia.
Potrivit lui Blidar, societatea pe care o conduce a fost singura care a avut oferte şi în oraşele Cluj-Napoca, unde ar urma să livreze 24 de tramvaie, Galaţi – 18 tramvaie şi Oradea – 10 tramvaie. În total, fabrica ar urma să producă şi să livreze în ţară cel puţin 62 de tramvaie, la care se mai pot adăuga 28, pentru că în două oraşe s-a prevăzut opţiunea de suplimentare a comenzilor.
Cu privire la contractele externe pentru tramvaie, Valer Blidar a spus că există unul cu o ţară din Uniunea Europeană, însă deocamdată nu are acordul acestui client pentru a da publicităţii informaţiile.
Acesta a subliniat că prin soluţia adoptată se încearcă prevenirea abandonului şcolar în condiţiile în care se poate interveni punctual.
Valentin Cuibus a precizat că cele mai multe cazuri de abandon şcolar se întâlnesc în mediul rural şi în comunităţile de romi, fiind vorba la mijloc de aspecte financiare, în sensul în care părinţii susţin că nu îşi mai pot permite să îşi ţină copiii la şcoală. De asemenea, sunt şi situaţii în care copiii îşi însoţesc părinţii în străinătate, fără ca acest aspect să fie anunţat.
ISJ Cluj derulează din anul 2018 un proiect cu fonduri europene de 9,3 milioane de lei prin care părinţii a 60 de copii din judeţul Cluj, cu vârste începând de la 2 ani, primesc lunar câte 100 de lei dar şi pachete cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi materiale de igienă, pentru a-i determina să îi ducă pe cei mici la creşă şi grădiniţă şi a reduce abandonul şcolar.
Astfel au apărut vetghidcluj.com și Vet Taxi.
Taximetriştii refuză să transporte animale.
De asemenea, Elisei Nemeș a creat un loc în care proprietarii de animale și medicii veterinari pot comunica mai ușor. Astfel a apărut Vetghid.
Platformă pentru adopţii şi donaţii.
.
