Sânvăsâiul

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 ianuarie 2018, 05:00

Prima zi a anului este început de bucurie şi speranţă. Există credinţa că primul adună puterile creatoare, energiile benefice. De aceea se vorbeşte despre primul născut, despre primul an de viaţă al copilului, despre început ca prag al devenirii. Timpul se naşte, creşte, se maturizează şi moare. De aceea primii sfinţi din an sunt tineri, frumoşi şi iubăreţi, Sfântul Vasile, spre exemplu, iar sfinţii de la sfârşitul anului sunt bătrâni, moşi: Moş Nicolae, Moş Crăciun. Exuberanţei de-nceput îi urmează firesc, în trecerea timpului, înţelepciunea senectuţii. Una fără de alta nu este împlinire. De aceea se şi spune: „de-aş avea iar anii tinereţii”, dar, se-nţelege, cu mintea de la bătrâneţe.

(varianta audio a rubricii)

În prima zi din an îl cinstim pe Sfântul Vasile. Se crede că Sân Vasile este dintre „cei mai plăcuţi lui Dumnezeu”, făcător de minuni, păzitor de duhuri rele şi cu putere asupra necuratului. Moliftele (slujbele sale) se fac pentru alungarea demonilor şi se-ntâmplă în seara Sfântului Vasile.

Sânvăsâiul este patronul tinerilor. Imaginea lui în credinţa populară este elocventă: un holtei în putere, vesel şi pus pe chefuri, care face „pozne mari”, e împăratul iubirilor. După ce l-a rugat pe Dumnezeu să-i dea o zi de bucurie, că el este cel dintâi sărbătorit „a luat un clopoţel şi a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-l ureze”. În prima zi a anului se duc nepoţii la moşi, pentru a-i da la grindă pe cei mici. Nu oricum, ci cu colacul moaşei împodobit cu bani, busuioc, aţă roşie. I se urseşte încă o dată noroc, bogăţie, frumuseţe „viaţă liniştită ferită de făcături, de deochi şi de alte negureţe ale vieţii”. Azi fetele de măritat nu uită să-i ceară Sfântului Vasile aflarea ursitului:

Sân Văsâi bălţat

Adă-mi un bărbat

Cât de blăstămat

Dar bine-ntremat.

De-ar şti ele că de la-ntrămătură şi blăstămătură se duce viaţa!

Foto:Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj 

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Tradiții românești la Bregova (Bulgaria) 1-12 ianuarie 2017

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 ianuarie 2017, 05:00

Comunitatea românească din Bregova, o localitate la granița dintre Bulgaria și Serbia, păstrează tradițiile în familie. Copiii învață limba română de la bunici (nepotul îi spune bunicului ”Dădă”). Datinile și obiceiurile de Crăciun sunt considerate o mare sărbătoare așteaptă de toți localnicii. Cu colindul merg numai băieții, iar în seara de Ajun de Crăciun sunt așteptați cu masa bogată alcătuită din 7-9 feluri de mâncare numai din legume, pentru că încă este post. De Anul Nou și în zilele următoare copiii sunt aduși la moașa și se petrece cu întreaga familie. Care sunt obiectele care se pun pe turta moașei, din ce sunt compuse costumele populare ale românilor din Bulgaria și alte detalii de viață comunitară vă prezentăm în radioreportajul următor:

Realizator Gabriela Rusu-Păsărin,

Departamentul Studiourilor Regionale