Iaşi: Peste 300 de specialişti la Conferinţa Naţională de Bioetică

Publicat de adinaiftime, 9 noiembrie 2017, 22:00

Peste 300 de persoane din ţară şi străinătate se vor afla la Iaşi în perioada 9 – 11 noiembrie pentru a lua parte la a XII-a Conferinţă Naţională de Bioetică.

Evenimentul este organizat de Societatea Română de Bioetică în colaborare cu Asociaţia pentru Educaţie şi Cercetare în Etică şi Drept, Societatea de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din România, Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Grigore T. Popa’ Iaşi şi a Colegiului Medicilor din România.

Conferinţa are ca teme centrale ’20 de ani de la Convenţia de la Oviedo’ şi ‘Instituţionalizarea bioeticii’.

‘Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenţia europeană privind drepturile omului în biomedicină (Convenţia de la Oviedo, Spania), prin care se protejează demnitatea şi identitatea fiinţei umane şi care garantează oricărei persoane, fără discriminare, respectul integrităţii sale şi al celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei. Pentru România este important să analizăm modul în care, după ratificarea de către Parlament (2001), aceste principii sunt respectate în domeniul cercetării şi al asistenţei medicale’, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, vor fi discutate, în cadrul sesiunilor ştiinţifice ale conferinţei, aspecte cu privire la modalitatea de implementare în România a Convenţiei, cu accent pe probleme de actualitate, cum ar fi etica vaccinării (vaccinarea obligatorie versus vaccinarea opţională), procesul de luare a deciziilor în situaţia finalului vieţii, aspecte etice în terapia intensivă şi medicina de urgenţă, aportul Bioeticii creştine precum şi în îngrijirea holistică a pacienţilor cu prognostic sever în diferite specialităţi medicale.

‘Se va analiza dacă, cu privire la problemele legate de biomedicină, în România se respectă principiul unei consultări reale a societăţii şi existenţa unui aviz etic pe diferite reglementări, care pot aduce atingere demnităţii şi libertăţii persoanei. De asemenea, instituţionalizarea bioeticii este una dintre preocupările majore datorită impactului pe care crearea şi buna funcţionare a comisiilor de etică şi a diferitelor instrumente de implementare a Bioeticii în mediul clinic, educaţional şi social îl au asupra promovării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărei persoane’, se mai arată în comunicatul de presă.

Medicii străini pot activa în România doar cu acordul Colegiului Medicilor

Publicat de adinaiftime, 11 august 2017, 17:39

Doctorii din străinătate care nu au drept de practică în România pot profesa doar cu avizul Colegiului Medicilor.

În lipsa acestor documente, publicul poate fi ‘păcălit’ prin invocarea unor titluri ştiinţifice false sau chiar de către persoane fără pregătire de specialitate.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean a declarat că spre deosebire de personalul din străinătate, care are o răspundere multiplă cu privire la actul medical, cei care dau informaţii prin mediul virtual nu îşi asumă nicio răspundere pentru aceste date:

Noi, medicii, nu vom începe să facem o campanie împotriva mijloacelor tehnologice moderne. Dacă un medic dorește să dea sfaturi pe internet sau consultații, el se poate identifica – ”Sunt Popescu Ion, sunt înregistrat în Registrul Unic al medicilor români” ca oricine să-l poată identifica. Nu este nicio problemă ca el să dea o consultație, problema noastră este ca el, măcar o dată, să apuce să vadă acel pacient, să-l consulte. Pericolul este că te adresezi unui anonim, unui neidentificabil, care adesea nu este medic și de multe ori, este doar un computer. (Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România)

Proiect: Ministerul Sănătății ar putea avea 59 de comisii de specialitate

Publicat de adinaiftime, 20 iulie 2017, 10:40

Ministerul Sănătății ar putea avea 59 de comisii de specialitate, potrivit unui ordin al instituției aflat în dezbatere publică până pe 23 august.

Membrii comisiilor de specialitate prevăzute la art. 1 al proiectului beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din indemnizația secretarului de stat, care se acordă, la cerere, în condițiile prevăzute de art. 16 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit proiectului, membru al comisiilor de specialitate poate fi orice profesionist în domeniul medical respectiv având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică apreciată în sistemul de sănătate. Membrii comisiilor vor fi numiți în urma unui proces de consultare a Ministerului Sănătății cu universități de profil, societăți profesionale și Colegiul Medicilor din România.

Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății se supun regimului conflictelor de interese și incompatibilităților prevăzute de lege și sunt obligați, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească și să depună o declarație de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcțiile și activitățile pe care le-au desfășurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, prevede proiectul.

De asemenea, membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății sunt personalități de notorietate, cunoscute în domeniul acestora de competență și care nu dețin funcții remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deținătoare de autorizații de punere pe piață și distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale.

Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății sunt organisme consultative permanente care furnizează expertiza necesară pe baza căreia Ministerul Sănătății coordonează, din punct de vedere științific și metodologic, rețeaua de asistență medicală corespunzător domeniului de specialitate din sfera de competență a comisiei, se precizează în referatul de aprobare al acestui ordin.

Reprezentanții Ministerul Sănătății vor să dea dreptul comisiilor de specialitate să elaboreze protocoalele standardizate la nivel național sau să adapteze conținutul protocoalelor internaționale în domeniu.

De asemenea, acestea vor putea: fundamenta deciziile ministrului sănătății cu privire la politicile, strategiile și programele de acțiune în domeniul sănătății populației din sfera sa de competență, în acord cu Programul de guvernare; identifica și propune ministrului sănătății prioritățile naționale pe termen scurt, mediu și lung, corespunzător domeniului de specialitate din sfera sa de competență; elabora propuneri pentru pachetele de servicii medicale care se asigură în cadrul sistemului de sănătate și vor putea colabora cu societățile științifice sau asociațiile profesional-științifice în problemele majore ori de interes național din sfera sa de competență.

Totodată, vor putea stabili competențele incluse în pregătirea pentru specialitate și vor putea alcătui tematicile examenului de medic specialist și primar și bibliografiile aferente.

Cele 59 de comisii de specialitate prevăzute în proiect sunt: Comisia de alergologie și imunologie clinică, Comisia de anatomie patologică, Comisia de anestezie și terapie intensivă, Comisia de boli infecțioase, Comisia de cardiologie, Comisia de cardiologie pediatrică, Comisia de chirurgie cardiovasculară, Comisia de chirurgie generală, Comisia de chirurgie orală și maxilo-facială, Comisia de chirurgie pediatrică, Comisia de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Comisia de chirurgie toracică, Comisia de chirurgie vasculară, Comisia de dermatovenerologie, Comisia de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Comisia de endocrinologie, Comisia de epidemiologie, Comisia de farmacologie clinică, toxicologie și toxicodependență, Comisia de gastroenterologie, Comisia de gastroenterologie pediatrică, Comisia de genetică medicală, Comisia de geriatrie și gerontologie, Comisia de hematologie, Comisia de igienă, Comisia de medicină alternativă, Comisia de medicină de familie , Comisia de medicină de laborator, Comisia de medicină de urgență și dezastre, Comisia de medicină dentară, Comisia de medicină internă,Comisia de medicină legală, Comisia de medicina muncii, Comisia de microbiologie medicală, Comisia de nefrologie, Comisia de nefrologie pediatrică, Comisia de neonatologie, Comisia de neurochirurgie, Comisia de neurologie, Comisia de neurologie pediatrică, Comisia de obstetrică-ginecologie, Comisia de oftalmologie, Comisia de oncohematologie pediatrică, Comisia de oncologie medicală, Comisia de radioterapie, Comisia de ortopedie pediatrică, Comisia de ortopedie și traumatologie, Comisia de otorinolaringologie, Comisia de paliație, Comisia de pediatrie, Comisia de pneumologie, Comisia de pneumologie pediatrică, Comisia de psihiatrie, Comisia de psihiatrie pediatrică, Comisia de radiologie imagistică medicală și medicină nucleară, Comisia de medicină fizică și de reabilitare , Comisia de reumatologie, Comisia de sănătate publică și management, Comisia de transfuzii și Comisia de urologie.