Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare ŞTEFAN HRUŞCĂ 65 – La Mulţi Ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2022, 11:18 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:39

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă / Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă nu abandonează complet stilul folk și susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. El revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Surse: Agerpres, radiocluj.ro, Electrecord, Roton, Intercont Music, Radio România, arhiva personală Bogdan Dragomir, fonoteca și arh. Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Tradiții în Ajunul Crăciunului!

Publicat de Andra Radu, 24 decembrie 2021, 17:00

Astăzi este Ajunul Crăciunului. Este ziua în care se fac ultimele pregătiri pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Gospodinele pregătesc covrigi și colaci. Tot în această zi, conform tradiției, se împodobește bradul.

În popor se mai spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic și astfel omul va fi sănătos și va avea mult noroc.

În ziua de Ajun copiii umblă cu colindatul. Dimineața și ziua colindă copiii, iar noaptea adulții. Gazdele le dau covrigi, nuci, mere, colăcei sau o cană cu vin.

În această zi nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci bube peste an. În plus, în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Moş Crăciun – Scafandru sosește în portul militar Constanţa!

Publicat de Andra Radu, 21 decembrie 2021, 10:00

Moş Crăciun – Scafandru va sosi astăzi din largul Mării Negre, în portul militar Constanţa, unde va fi aşteptat cu colinde interpretate de elevi.

Moşul va fi întâmpinat de copiii din localităţile constănţene Ciobanu şi Nazarcea, precum şi de cei ai angajaţilor din structurile Centrului de Scafandri.

„Moş Crăciun – Scafandru soseşte marţi, 21 decembrie, din largul mării, în portul militar Constanţa, unde va fi întâmpinat de copiii din localităţile constănţene Ciobanu şi Nazarcea, precum şi de copiii personalului din structurile Centrului de Scafandri. Moşul va fi aşteptat cu colinde interpretate de corul elevilor de la Colegiul Naţional Militar ‘Alexandru Ioan Cuza’ şi corul pastoral ‘Sfântul Vasile’, care vor fi acompaniate de Muzica Militară a Forţelor Navale”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Forţele Navale Române.

Evenimentul face parte din proiectul Centrului 39 Scafandri intitulat „Moş Crăciun – scafandru în mijlocul comunităţilor dobrogene”.

Opera Națională Română din Iași a pregătit un program inedit de sărbători!

Publicat de Andra Radu, 23 decembrie 2020, 14:37

Opera Națională Română din Iaşi a pregătit un program inedit de sărbători pentru publicul care nu are posibilitatea să urmărească live spectacolele iubite, din cauza pandemiei de coronavirus, se arată într-un anunţ făcut public miercuri de instituţia de cultură.

Astfel, în prima zi de Crăciun şi în ultima zi a anului vor fi difuzate două reprezentaţii care au fost extrem de apreciate de spectatori, baletul „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Ilici Ceaikovski, respectiv opereta în trei acte „Liliacul”, de Johan Strauss – fiul.

De asemenea, până la finalul anului, pe site-ul Operei ieşene vor fi difuzate mai multe momente deosebite în interpretarea apreciaţilor artişti ai instituţiei.

„Începând de astăzi (miercuri, n.red.) şi până de Revelion vor fi prezentate colinde şi arii celebre de operă, înregistrate special pentru zilele de sărbătoare din această perioadă, precum şi fragmente din spectacolul ‘El Tango’, care a avut premiera în stagiunea estivală a acestui an”, se mai arată în anunţul Operei Naţionale Române din Iaşi.

Vă dăruim din suflet… colinde românești! Sărbători fericite și La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 20 decembrie 2020, 10:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 16:47

Pentru că se apropie Sfântele Sărbători – CRĂCIUNUL și ANUL NOU – ale românilor de pretutindeni, împreună cu colegii mei de la Radio România Regional, vă dorim sănătate, fericire, bucurie şi pace în suflet, dar şi tradiţionalul LA MULŢI ANI! 

Vă invităm să ascultaţi şi să vă bucuraţi de darurile noastre muzicale interpretate cu mult har de mari artişti muzicieni români şi străini!

Corul National de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul Marin Constantin (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

„Astăzi s-a născut Hristos!” – Corul Naţional de Cameră MARIGAL, dirijat de Maestrul Marin Constantin (audio)

„Zoriori de ziuă” – Ștefan Hrușcă (audio)

„Colind pentru România” – Anca Parghel (audio)

„Cântec de Crăciun” – Adrian Daminescu (audio)

„Am să-l rog frumos pe Moş Crăciun!” – Corina Chiriac şi Nicolae Caragia (audio)

„Atunci cand iarna vine” – Florin Apostol (audio)

„Vis de iarnă” – Andra (audio)

„Angel”- Laurenţiu Cazan (audio)

„Unde să mă duc eu, Doamne?” – Dida Drăgan (audio)

„E ajun de Crăciun” –
Grupul Coral SONG dirijat de Ioan Luchian Mihalea (audio)

„Florile dalbe” – Ducu Bertzi (audio)

„LUNA” – DISTINTO (audio)

„Ave Maria” – Gabriel Cotabiţă (audio)

„Iată, vin colindători! „ – Corul Naţional de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul Marin Constantin (audio)

„Seara Sfântă de Crăciun!” – Jonathan Alexandru (audio)

„Iarna spune poveşti” – Marcel Pavel feat. Corul de copii „Sunetul Muzicii” (audio)

„Pe podele de nuiele” – Ducu Bertzi (audio)

Nicolae Caragia si Bogdan Dragomir – E seara de Ajun (foto arh. Bogdan Dragomir)

„E seara de Ajun!” – Bogdan Dragomir (audio)

„O, ce veste minunată!” – Roberto Alagna (audio)

„Când din cerul înstelat” – Cvintetul LUCHIAN (audio)

„Cheamă un înger” – Trupa PACT – by Adi Ordean & Leo Iorga (audio)

„Moş Crăciun cu plete dalbe” şi „Bună dimineaţa la Moş Ajun!” – Corul Naţional de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul Marin Constantin (audio)

„Primeneşte gazdă casa!” – Ducu Bertzi (audio)

„Urare” – Ştefan Hruşcă (audio)

Dacă citiţi aceste rânduri înseamnă că v-aţi bucurat sufletul cu aceste frumoase colinde, aceste frumoase cadouri muzicale dăruite cu dragoste de artiştii din imaginile de mai sus şi oferite împreună cu cele mai bune gânduri de semnatarul acestei rubrici!

CRĂCIUN FERICIT şi un An Nou mai bun! LA MULŢI ANI!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician și Jurnalist la Radio România Regional.

Ajunul Crăciunului – tradiții și obiceiuri!

Publicat de Andra Radu, 24 decembrie 2019, 10:00

În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiţia populară, trebuie să amintească de înfăşurarea unei mâini cu degetele întinse aparţinând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la naşterea pruncului şi căreia i-au fost tăiate mâinile).

Colacii sunt pregătiţi pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt daţi colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroşi, iar colacii vor fi pentru flăcăi.

De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc şi „scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la naşterea Mântuitorului.

În seara de Ajun, stăpâna casei merge în „casa mare”, aşează pe masa de sub icoană o sticlă de vin roşu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colţuri ale mesei câte un colac.

Sfinţirea mesei de Ajun şi vestirea Naşterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoţi şi însoţitorii acestuia.

În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se iveşte prima stea de seară, care aminteşte de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic şi astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc şi va fi mai demn pentru Sfânta Împărtăşanie.

Există credința că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid şi de acest moment nu se pot bucura decât oamenii buni, iar cetele îngereşti pot fi auzite doar de cei curaţi la suflete. Deschiderea cerului permite oricărui creştin să îşi pună o dorinţă, care cu certitudine se va îndeplini.

În seara lui Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă. De asemenea, fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiţă şi să mănânce câte ceva, ca astfel peţitorii lor să nu întârzie.

Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă şi cu mâinile pline de aluat spune: „măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.

Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: „cum e cuptorul, lopata plină de pâine, aşa să fie copacii, pomii plini de poame”.

În pregătirea Ajunului Crăciunului sunt implicaţi şi copiii de toate vârstele, care, cu mult timp înainte, s-au pregătit pentru a umbla cu colindatul.

Muzica Unei Generaţii Perene – Recital de colinde la Radio România Regional! Sărbători Fericite!

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 decembrie 2017, 13:39 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:47

Pentru că este cea mai Mare şi Sfântă Sărbătoare a românilor de pretutindeni, Naşterea Domnului IISUS HRISTOS, împreună cu colegii mei de la Radio România Regional, vă dorim sănătate, fericire, bucurie şi pace în suflet, dar şi tradiţionalul LA MULŢI ANI! 

Vă invităm să ascultaţi şi să vă bucuraţi de darurile noastre muzicale interpretate cu mult har de mari artişti muzicieni români şi străini!

Corul National de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul Marin Constantin (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

anca-parghel-foto-3_68219600 (foto Iasi.tvr.ro)

„Colind pentru România” – Anca Parghel (audio)

„Cântec de Crăciun” – Adrian Daminescu (audio)

foto-corina-chiriac-600www-agentiadepresarador-ro

„Am să-l rog frumos pe Moş Crăciun!” – Corina Chiriac şi Nicolae Caragia (audio)

„Atunci cand iarna vine” – Florin Apostol (audio)

Foto Andra – Premiile Radio Romania (foto arh. Radio Romania – Alexandru „Cyumpi” Dolea)

„Vis de iarnă” – Andra (audio)

Laurentiu-Cazan (andreipartos.ro)

„Angel”- Laurenţiu Cazan (audio)

„ADESTE FIDELES” – Dida Drăgan (audio)

Song-si-Minisong-Concert-Sala-Radio-1986.600 (arh. Bogdan Dragomir)

„E ajun de Crăciun” –
Grupul Coral SONG dirijat de Ioan Luchian Mihalea (audio)

„Florile dalbe” – Ducu Bertzi (audio)

distinto (main.radioromaniacultural.ro)

„LUNA” – DISTINTO (audio)

G. Cotabita RRA (foto romania-actualitati.ro)

„Ave Maria” – Gabriel Cotabiţă (audio)

Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul Marin Constantin (foto arh. Bogdan Dragomir)

„Iată, vin colindători! „ – Corul Naţional de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul Marin Constantin (audio)

„Seara Sfântă de Crăciun!” – Jonathan Alexandru (audio)

„Colindăm” – George Miron şi Acapella (audio)

Monica Anghel – (foto youtube.com)

„Fluturi de zăpadă” – Monica Anghel (audio)

Marcel-Pavel-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

„Iarna spune poveşti” – Marcel Pavel feat. Corul de copii „Sunetul Muzicii” (audio)

„Pe podele de nuiele” – Ducu Bertzi (audio)

Nicolae Caragia si Bogdan Dragomir – E seara de Ajun (foto arh. Bogdan Dragomir)

„E seara de Ajun!” – Bogdan Dragomir (audio)

„O, ce veste minunată!” – Roberto Alagna (audio)

„Prayer” (Rugăciune) – Noni Răzvan Ene (audio)

Cvintetul-vocal-LUCHIAN.foto-arh. Bogdan Dragomir

„Când din cerul înstelat” – Cvintetul LUCHIAN (audio)

„Cheamă un înger” – Trupa PACT – by Adi Ordean & Leo Iorga (audio)

Corul MADRIGAL, dir. Marin Constantin 1994-la-Basilica-San-Marco-Venetia-Italia-(foto arh. Madrigal-Bogdan Dragomir)

„Moş Crăciun cu plete dalbe” şi „Bună dimineaţa la Moş Ajun!” – Corul Naţional de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul Marin Constantin (audio)

„Primeneşte gazdă casa!” – Ducu Bertzi (audio)

„Urare” – Ştefan Hruşcă (audio)

Dacă citiţi aceste rânduri înseamnă că v-aţi bucurat sufletul cu aceste frumoase colinde, aceste frumoase cadouri muzicale dăruite cu dragoste de artiştii din imaginile de mai sus şi oferite împreună cu cele mai bune gânduri de semnatarul acestei rubrici!

CRĂCIUN FERICIT şi un An Nou mai bun! LA MULŢI ANI!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Concert de Crăciun pentru copii, la Sala Radio

Publicat de adinaiftime, 15 decembrie 2017, 17:00

Orchestra de Cameră Radio și Corul de Copii Radio aduc magia colindelor de iarnă.
Spectacolul are loc duminica aceasta, de la ora 11, iar intrarea este liberă.

Inspirat de atmosfera Crăciunului și de copilărie, programul îi va cuceri pe cei mai mici spectatori: concertul va debuta cu Carnavalul animalelor, urmat de colinde românești și de cântece tradiționale de Crăciun din folclorul francez, ucrainean și afro-american.

Dirijor va fi Cristian Oroșanu, iar Corul de Copii Radio este pregătit de Voicu Popescu.
Soliștii invitați ai concertului vor fi soprana Georgiana Simonov și tenorul Nicolae Simonov.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare ŞTEFAN HRUŞCĂ 60 – La Mulţi Ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2017, 09:44 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:48

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă/ Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

(sursa:http://www.tousauxbalkans.net/Cat%C3%A9gorie:%C5%9Etefan_Hru%C5%9Fc%C4%83) 

Foto:http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Colindele româneşti interpretate de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – Fondator şi Dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 decembrie 2016, 14:44 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:47

foto-pentru-turneu-madrigal-in-japonia-1990 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene din 21.12.2016 – Realizator Bogdan Dragomir, regizor de emisie Florin Bordeiaşu.

Aşa cum precizam în primele articole din noua serie de „portrete muzicale” ale emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene, sperăm din tot sufletul să vă atragem într-un număr cât mai mare pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde puteţi asculta în fiecare săptămână mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale unei generaţii fără vârstă!

„Astăzi s-a născut Hristos!” (Timotei Popovici) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

Tot atunci, spuneam că ar trebui, din când în când, să facem un exerciţiu de memorie şi să ne reevaluăm amintirile şi valorile culturale, mai ales pe cele naţionale, pentru că în ultimii ani suntem „bombardaţi” şi „intoxicaţi” cu toate kitsch-urile posibile…părerea mea…, mă refer strict la cele muzical-artistice, uitând complet de marile noastre valori culturale cu care România se mândrea şi cucerea cele mai importante scene artistice internaţionale!

Corul Madrigal dirijat de Marin Constantin (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Vă mai aduceţi aminte, în perioada de până în 1990, ce muzică asculta marea majoritate a românilor în această sfântă săptămână a Crăciunului? COLINDE interpretate de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL dirijat de bagheta magică a Maestrului MARIN CONSTANTIN!

„Moş Crăciun cu plete dalbe şi Bună dimineaţa la Moş Ajun!” (Ioan D. Chirescu şi Ioan Costescu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

„Iată, vin colindători!” (Tiberiu Brediceanu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

https://www.youtube.com/watch?v=GSZYNOrBook

Madrigalul in Elvetia-1981 1000 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Am avut onoarea şi privilegiul de a mă număra, timp de 20 de ani, printre membrii acestei inegalabile formaţii artistice – o adevărată emblemă culturală a României – ce a interpretat aceste minunate bijuterii tradiţionale româneşti pe toate continentele, pe toate marile scene ale lumii, sub bagheta marelui artist MARIN CONSTANTIN!

„Colo susu!” (Sabin Drăgoi) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

„Sus la Poarta Raiului” (Emil Monţia) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

Despre MADRIGAL şi MARIN CONSTANTIN s-au scris cărţi, articole, s-au realizat filme şi s-au difuzat foarte multe înregistrări audio şi video! Este o mare bucurie pentru oamenii iubitori de cultură să poată accesa internetul în zilele noastre şi să poată afla povestea colindelor româneşti! (https://www.facebook.com/marin.constantin.902/)

Corul Madrigal impreuna-cu-dl. Coriolan Babeti – Director ICR Venetia -1994-la-basilica-san-marco-venetia-italia (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Vă propun să ne întoarcem la ce ne-a dăruit şi ne oferă în continuare, cu toată dragostea în fiecare an, de Sărbători, Corul MADRIGAL dirijat de marele şi inegalabilul artist „vrăjitor” – MARIN CONSTANTIN: Colinde tradiţionale româneşti!

„Noi umblăm şi colindăm” (Mihai Bârcă) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

„Domn, Domn să-nălţăm!” (Gheorghe Cucu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

În anul 1992, după înregistrarea a peste 40 de discuri și promovarea artei la cele mai înalte nivele, corul aflat sub bagheta maestrului Marin Constantin a fost inclus pe lista valorilor patrimoniului universal UNESCO.

madrigalul-la-unesco-hall-paris-1992 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

„Mărire-ntru cele-nalte!” (Nicolae Lungu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului – Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră“Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind “Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”. 

Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” i-a fost conferit titlul de Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primind premiul „Jean Nussbaum and Eleanor Roosevelt”. Distincţia a fost acordată la Palatul Naţiunilor Unite – Geneva, în cadrul Summitului Global de Religie, Pace şi Securitate, care a a avut loc între 23-25 noiembrie. Pe 24 noiembrie, Corul, dirijat de Anna Ungureanu, a concertat în prezenţa a peste 140 de miniştri şi ambasadori ai ONU, în marea sală a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (World Intellectual Property Organization) (adevarul.ro)

La finalul acestui frumos Remember muzical, vă doresc audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional, CRĂCIUN FERICIT împreună cu cei dragi şi toate gândurile bune! La mulţi ani!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

Povești la gura sobei

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 decembrie 2016, 05:00

Asociația Creștini din Craiova, cu binecuvântarea IPS acad. Irineu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolitul Olteniei, oferă iubitorilor de folclor spectacolul Povești la gura sobei – ediția a II-a la Teatrul Național ”Marin Sorescu”Craiova, miercuri, 21 decembrie 2016, la ora 18.30. Tema spectacolului este familia, simbol pentru sărbătorile românilor. Vor evolua interpreți de muzică populară, care vor veni însoțiți de membrii familiilor lor și vor reda atmosfera care genera bucuria întâmpinării Marii Sărbători a Creștinătății, Nașterea Domnului: Petrică Mîţu Stoian, Ion Ghițulescu, Constantin, Marius și Răzvan Măgureanu, Victorița și Alina Lăcătușu, Zorina Bălan și familia (Floarea, Vanesa Maria, Rareș și Ilinca), Lavinia și Sofia Bîrsoghe, Maria Rotaru și Grupul „Voci oltenești”, Corul de Copii “Glasuri cristaline” al Asociației „Părinţi pentru Copii-Oltenia”, Grupul vocal „Elpida”, Roxana Croitoru şi Denis Drăghici. Acompaniamentul spectacolului va fi susţinut de orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” condusă de maestrul Nicu Creţu.

Scenariu, regia şi prezentarea: Gabriela Rusu – Păsărin

Se alătură acestei manifestări cu un mesaj și Asociația Pedagogilor Creștini:

”Dragi stăruitori întru credinţă,

Nu există mai mare bucurie decât aceea a Sfintelor Sărbători.Prin ele trăim şi retrăim cea mai vie comuniune.A II a ediţie a Poveştilor de la gura sobei se înscrie  între marile dovezi.Ne alăturăm acestei duhovniceşti manifestări închinate Naşterii Mântuitorului, prim mesajul încredinţat Doamnei prof. univ. dr. Gabriela Rusu – Păsărin, vicepreşedinte al Asociaţiei noastre. Suntem acolo cu laudă pentru organizatori, Asociaţia Creştini, cu deplină recunoştinţă pentru binecuvântarea IPS Irineu, cu preţuire pentru artiştii şi toţi participanţii, ce dau strălucire manifestării de la Teatrul Naţional „ Marin Sorescu” din Craiova.Cântului de Slavă, rugii de izbândă, versului închinat Cuvântului, alăturaţi nădejdea noastră întru Lumina mereu nepieritoare a credinţei străbune! La mulți și binecuvântați ani!

Asociaţia Pedagogilor Creştini

Preşedinte,

Prof. univ. emerit dr. Laurenţiu Şoitu”

Colindele și cântecele despre familie și satul natal ne aduc aminte că de sărbători nimeni nu trebuie să fie singur, cântecele de slavă, colindele purifică spațiul, iar datinile și obiceiurile din străbuni aduse în actualitate dau speranța într-un timp mai bun.

Muzica Unei Generaţii Perene – ŞTEFAN HRUŞCĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2016, 10:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:50

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă/ Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Foto:http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Veta Biriș – ”Doamna moților”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 august 2016, 05:20

Originară de pe Valea Târnavelor, satul Veseuș, județul Alba, născută într-un gustar călduros și aducător de roade, Veta Biriș reprezintă imaginea cea mai elocventă a iubirii de țarină, de satul din care se revendică destinul său ca om și interpret. Nu va vrea să plece din acest univers al țăranului care știe ritmurile vieții conduse după alte legi, nescrise ale acestei lumi ce are respect pentru tradiție. Veta Biriș va alege, în locul mirajului generat de orașul tuturor și al nimănui, satul în care toți se cunosc între ei, se înrudesc și se bucură de roadele muncii lor din gospodăriile ce dau cam tot ce trebuie unei familii pentru a trăi cu sentimentul că toate se fac acasă, cu dragoste. Imaginea satului său natal de pe Târnava Mică va fi înlocuită cu imaginea satului unde se va stabili, Căpâlna de Jos, un alt sat component al Jidveiului, renumit prin Fetele de la Căpâlna, imagine emblematică. Acest sat s-a dovedit a fi microuniversul tăinuitor de valori ale cântecului popular, valori pe care Beta Biriș le va scoate la lumină, înnobilându-și chipul cu bucuria versurilor și cu căldura melodiei și astfel aceste cântece vor ajunge la inimile iubitorilor de folclor prin glasul ușor de recunoscut al Vetei Biriș.

A debutat în concursul ”Dialoguri la distanță” cu cântecul Bădiță de pe Târnavă. Orașul Târgu-Mureș devine locul consacrării sale, iar concursul ”Floarea din grădină” certificarea acestei consacrări. Va face înregistrări la Radio Târgu-Mureș și va porni pe drumul lung al cântecelor pentru totdeauna.

Veta Biriș va fi numită pe drept cuvânt ”Doamna moților”, pentru că este prima interpretă a unor cântece ce se cântau pe șoptite în alte vremuri. A promovat cu dăruire folclorul din zona Târnavelor și a adus în actualitate cântecele vechi populare patriotice: Cântecul Iancului sau Așa-i românul, Noi suntem români sau Hai să-ntindem hora mare sunt cântecele de nelipsit la marile sărbători ale românilor.

Vocea sa aduce la unison ritmurile munților și poveștile istoriei tăinuite în văluritele creste ale înălțării spre cer. Fiecare cântec de acolo este o lecție de istorie a neamului românesc, a declarat interpreta, subliniind cu mândrie acest caracter al creației populare:

Cântecul Iancului – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Viața satului cu momentele de sărbătoare la marile praguri ale vieții este surprinsă în cântecele vechi de pe Valea Târnavelor. Tot lecții de viață și de istorie a locului prin oameni statornici și iubitori de tradiție:

Mândre-s nunțile – n Tăuni – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Repertoriul Vetei Biriș dovedește cât de pregnante sunt calitățile sale interpretative: cântecele de jale, cele de cătănie sunt alternate cu cântecele de joc din Valea Târnavelor.

La joc îmi place să joc – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Veta Biriș nu uită marile sărbători de peste an. Când e vremea colindelor aduce irizările diamantii ale rostirilor despre bucuria Nașterii Domnului, știind că țăranul român va resimți emoția sărbătorii prin colindele ce fac trecerea dinspre anul ce îmbătrânește spre bucuria anului tânăr , împlinindu-se astfel rotundul vieții.

Printre discurile lansate de Veta Biriș se numără „Așa-i românul” (1995), „La aniversare” (1999), „Oi cânta cu drag în lume” (2001), „Vechi cântece românești” (2007), „E vremea colindelor” (2008).

Veta Biriș este ”doamna moților” și are loc său privilegiat în Galeria interpreților de muzică populară.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin

Nineta Popa -întoarcerea la obârşii

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 26 iulie 2016, 05:50

”Sunt fată din Boişoara” – această declaraţie muzicală ascunde taina destinului muzical al celei ce nu va uita niciodată Ţara Loviştei. Acolo a auzit cântecul fluierului răsunând în unduirile brazilor veşnic verzi. Acolo va învăţa versurile care îi vor purta glasul dincolo de hotarul unui sat luminat de înţelepciunea bătrânilor care ştiu colindele de colac sau de fereastră, strigăturile cu tentă umoristică, dar şi poveştile de la stâna din Bătrîna, pe care mai târziu şi Nineta Popa le va cânta:

• De la stâna din Bătrâna – din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Nineta Popa s-a născut în miez de vară, 19 iulie, şi căldura estompată de umbra pădurilor din Munţii Lotrului se va regăsi în timbrul vocii sale. Şi-a început drumul consacrării la Sibiu, integrându-se în ansamblurile folclorice ”Cindrelul” şi ”Junii Sibiului”, i-a avut alături la primul album muzical pe Dumitru Giurcă, Mircea Marcoş şi Maria Lia Bologa. Astfel drumul spinos al venirii în prim-planul scenei folclorice a fost netezit de generozitatea dăruirii cântecelor ce aduc bucuria de-o clipă şi amintirea de mai târziu. Iar imaginea mamei, a locului natal vor cuceri inimile iubitorilor de cântec izvorât din lumea satului de altădată:

• Bună ziua, maică bună – din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Acest cântec are o poveste: Nineta Popa voia să ajungă la inima iubitorilor de folclor nu doar cu melodiile Lucreţiei Ciobanu, aşa că şi-a cânta propria poveste de viaţă. Adoptată la vârsta de 2 ani, Nineta va avea două mame, pe fiecare o va iubi şi pe fiecare se va supăra. Nu a ştiut că a fost adoptată decât după ani şi acest fapt o va determina să plece din familia care o adoptase la părinţii săi naturali. Această imagine împărţită între lumea satului de câmpie şi lumea Boişoarei îi va determina şi compunerea unei imagini a vieţii rurale din două universuri diferite: cântecelor din repertoriul ciobănesc li se va alătura cântecele olteneşti. Şi, prin mirajul glasului său, va performa în ambele registre, pentru că ambele sunt pentru ea identitare. Şi astfel, ”fata din Boişoara” nu este doar o mărturisire muzicală a originilor sale, ci înverşunarea de a-şi asuma obârşiile, convinsă fiind că de acolo, de la munte, a moştenit dulceaţa rostirii şi inflexiunile liniştitoare ale glasului său.

• Vin ciobanii de la munte– din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Când albul imaculat al fulgilor de nea se lasă pe verdele crud al brazilor din Ţara Loviştei colindele cântate de Nineta Popa  aduc acea căldură pe care doar focul din vatra casei părinteşti poate să o strecoare în sufletul încercat de trecerea vremii:

• Trec zilele omului – din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Text şi lectură Gabriela Rusu-Păsărin

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2015, 14:18 / actualizat: 22 iunie 2023, 11:06

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Nr.1

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale unei generaţii fără vârstă!

Odată cu aceste cuvinte de introducere într-o nouă serie de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu informaţii biografice şi muzică de bună calitate, sperăm din tot sufletul să vă atragem într-un număr cât mai mare pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

Pentru că suntem într-o lună „magică”, luna Decembrie, luna dorinţelor – o lună în care toţi ne străduim să fim mai buni, cu sufletul deschis spre familie şi prieteni, vom încerca să vă colindăm atât cât ne va permite spaţiul jurnalistic dedicat acestei rubrici, dar nu vom face altceva decât să fim intermediari între muzicienii aniversaţi sau comemoraţi în această lună şi dumneavoastră, ascultătorii posturilor noastre regionale de radio!

Aşadar, în această primă escală muzicală de suflet, vă propunem două mari nume de muzicieni aniversaţi în săptămâna 7 – 13 Decembrie 2015 – ŞTEFAN HRUŞCĂ şi FRANK SINATRA!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra. Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

„Linu-i lin” de pe CD-ul Romanian Christmas Carols interpretat de Ştefan Hruşcă.

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

„La savârşitu lumii” interpretat de Ştefan Hruşcă.

„Zoriori de ziuă” interpretat de Ştefan Hruşcă.

„Deschide uşa, creştine!” interpretat de Ştefan Hruşcă.

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk. În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”. În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

„Urare” – Ştefan Hruşcă.

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta. (sursa info: http://www.tousauxbalkans.net/Cat%C3%A9gorie:%C5%9Etefan_Hru%C5%9Fc%C4%83) Foto: http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Francis Albert „Frank” Sinatra (12 decembrie 1915  – 14 mai  1998) a fost un cântăreţ şi actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul On the Waterfront. Şi-a început cariera muzicală împreună cu Harry James şi Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes solo în anii ‘40, devenind idolul bobby soxers-ilor. Cariera sa profesională a stagnat în anii ‘50, dar a revenit în 1954, după ce a câştigat premiul menţionat mai sus. Francis Albert Sinatra a văzut lumina zilei la 12 decembrie 1915, la Hoboken, New Jersey (SUA). S-a născut cu probleme de respiraţie, de care bunica sa l-a lecuit repede, băgându-l cu capul sub apă. De fapt, Frank Sinatra nu a cântat multã vreme, pânã când bunica sa i-a descoperit acest talent. Apoi, timp de 60 de ani a încântat lumea cu vocea sa inconfundabilã şi cu ochii săi albaştri atât de faimoşi. De fapt una dintre poreclele lui Frank Sinatra a fost ‘Ol Blue Eyes’. Chiar dacă era un rebel şi nu împlinea visurile familiei, Frank a beneficiat de tot sprijinul părinţilor săi. Mama sa a fost cea care i-a găsit primul „job” în domeniul artistic, ca animator la Hoboken Union Club. Tot mama, Dolly Sinatra, a fost cea care a intervenit pe lângă grupul vocal din Hoboken, The Three Flashes, să-l primească în rândurile sale pe tânărul Frank. A încetat din viaţã pe data de 14 mai 1998. Cel mai mare succes al sãu a fost piesa „Somethin’ Stupid”, interpretatã alãturi de fiica sa, Nancy, şi care în anul 1967 a staţionat pe primul loc în clasamentul american timp de patru sãptãmâni.

„The Twelve Days Of Christmas” de pe The Sinatra Christmas Album interpretat de Frank Sinatra/Tina Turner/Nancy Sinatra & Frank Sinatra Jr. Lansat: 1994.

Frank Sinatra a câştigat un premiu Oscar în anul 1953 pentru rolul sãu din pelicula ‘From Here To Eternity’/’De Aici În Eternitate’. Primul Grammy l-a obţinut în 1958, având în palmares nu mai puţin de 10 trofee. În anul 1965 a primit premiul Grammy pentru întreaga activitate.

„Have Yourself A Merry Little Christmas” de pe The Sinatra Christmas Album interpretat de Frank Sinatra. Lansat: 1994.

ANII DE AUR. În 1957, Sinatra îşi mută emisiunea tv „The Frank Sinatra Show” la ABC pentru trei milioane de dolari. Este şi perioada în care cucereşte America alături de prietenii săi, Dean Martin şi Sammy Davis Jr, sub numele de Rat Pack. La împlinirea a 50 de ani, în 1965, Sinatra înregistrează retrospectiva „September of My Years” şi dărâmă topurile cu „Strangers in the Night” şi „My Way”. La 12 iunie 1971, la un concert caritabil în Hollywood, Sinatra şi-a anunţat retragerea ieşind de pe scenă în acordurile piesei „Angel Eyes” şi spunând: „Mă scuzaţi cât dispar”. Nu s-a mai întors pentru bis. Dar publicul l-a vrut înapoi.

„The Little Drummer Boy” de pe The Sinatra Christmas Album interpretat de Frank Sinatra. Lansat: 1994.

În 1973, Frank a revenit cu un album şi un show televizat numite „Ol’ Blue Eyes Is Back”. Starul nu mai era însă la fel de strălucitor. A continuat să înregistreze albume şi să susţină turnee până în 1994, când cade pe scenă, în timpul unui concert. La 14 mai 1998, „Vocea” se stinge, în urma unui atac de cord, la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles. Pe piatra sa funerară este gravat un epitaf dictat parcă de Frank însuşi: „The Best Is Yet to Come” („Ce e mai bun de-abia de-acum urmează”).

„We Wish You The Merriest” de pe The Sinatra Christmas Album de Frank Sinatra & Bing Crosby. Lansat: 1994.

Are trei stele : una pentru film şi muzică, în partea de vest, în aria 1600, pe Vine Street şi alta pentru televiziune, în partea de sud, aria 6500, pe Bulevardul Hollywood. Sursa: http://www.cinemagia.ro/actori/frank-sinatra-12094/

Aceştia au fost artiştii aniversaţi astăzi, ne vom reîntâlni săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare, până atunci vă dorim audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional şi toate gândurile bune!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR şi a informaţiilor din arhiva personală).