Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 14:40

Teododra Mazere (realizator rubrică): Comandamentul Forțelor Terestre Aliate din Turcia a organizat, timp de două săptămâni, exercițiul de comandament LOYAL LEDA 22, în vederea antrenării și evaluării unor comandamente din structura de forțe NATO.

Unul dintre obiectivele acestui exercițiu a vizat evaluarea personalului Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, în vederea obținerii recertificării nivelului de pregătire pentru conducerea unei operații militare.

O echipă formată din 150 de militari români, aparținând Diviziei II Infanterie Getica și Brigăzii 282 Blindată Unirea Principatelor, a acționat în cadrul Centrului de Instruire al Forțelor Întrunite din Bydgoszczy, Polonia, cu scopul de a sprijini atingerea obiectivelor exercițiului de către Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est din Sibiu.

Despre specificul exercițiului LOYAL LEDA 22 ne vorbește locotenent-colonelul Florentin Bratosin, șeful operațiilor și instrucției din Brigada 282 Blindată.

Locotenent-colonelul Florentin Bratosin: Oferă posibilitatea interacțiunii între militari, îmbunătățind relațiile interpersonale, începând cu familiarizarea cu aplicațiile de comandă, control, raportare, până la sincronizarea acțiunilor militare, astfel încât să obținem efectele dorite și să atingem obiectivele de instruire stabilite.

Teododra Mazere (realizator rubrică): Rămânem în Polonia, acolo unde artileriștii antiaerieni ai celui de-al doisprezecelea detașament românesc continuă pregătirea alături de partenerii Alianței Nord-Atlantice.

Zilele acestea au participat la o ședință de tragere pe timp de noapte, cu armamentul individual, iar temperaturile scăzute din această perioadă au facilitat desfășurarea unui curs de supraviețuire pe timp de iarnă. Cu detalii despre momentele tactice ale cursului vine locotenentul Alexandru Petercă.

Locotenentul Alexandru Petercă: Cursul de supraviețuire pe timp de iarnă a fost organizat de militarii britanici, cu patriciparea celorlalte națiuni din grupul de luptă NATO.

Participanții au învățat cum să se protejeze de temperaturile scăzute și să acționeze pentru diminuarea efectelor acestora, atât în ceea ce privește integritatea fizică personală, cât și cea funcțională a tehnicii din dotare.

Militarii știu acum să recunoască și să trateze rănile provocate de frig, cum să construiască adăposturi și să procure apă, cum să gestioneze astfel de situații dificile.

Teododra Mazere (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în Irak, acolo unde șase militari români, membri ai modulului NATO de comunicații și informatică dislocabil, și-au încheiat misiunea.

Pe parcursul ultimelor cinci luni, militarii români, alături de ceilalți membri ai Batalionului 2 Comunicații al NATO, au asigurat sprijinul de comunicații și informatică al Comandamentului NATO Mission Irak.

Este a doua participare în teatrul de operații Irak pentru militarii modulului, după cea din perioada ianuarie-iulie 2021. Colonelul Vasile Bătinaș, la final de misiune.

Colonelul Vasile Bătinaș: Activitatea militarilor români a fost apreciată, având în vedere experiența și profesionalismul acestora, sprijinul de comunicații și informatică fiind vital pentru desfășurarea activităților curente și pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor misiunii NATO în Irak.

Cătălin Gomboş: Declanșatorul propriu-zis a fost anunțul liderului religios şiit populist, Moqtada al-Sadr, că se va retrage definitiv din politică. Susținătorii lui Sadr chiar au luat cu asalt parlamentul irakian și au ocupat clădirea acestuia încă din luna iulie

Publicat de Gabriel Stan, 5 septembrie 2022, 15:43

Situația din Irak, țară unde și România participă cu militari în cadrul NATO Mission Irak, este în această perioadă deosebit de tensionată.

Din corespondența transmisă de colonelul Vasile Bătinaș, pe care am ascultat-o puțin mai devreme, reiese că până în acest moment, convulsiile sociale de acolo nu sunt îndreptate împotriva trupelor NATO.

Dincolo de acest aspect însă, evenimentele din Irak sunt îngrijorătoare prin prisma posibilelor consecințe regionale și globale.

Printre acestea se numără destabilirea semnificativă a situației din întregul Orient Mijlociu, plus inducerea unui risc semnificativ suplimentar pentru piețele petroliere globale, și așa agitate în ultima perioadă.

Constantin Herțanu a vorbit despre acest subiect cu Cătălin Gomboş, colegul nostru de la Radio România Actualități, fost corespondent în Irak.

Constantin Herţanu: Bună ziua!

Cătălin Gomboş: Bun găsit!

Constantin Herţanu: Am vrea să spunem celor care ne ascultă de unde a pornit această situație conflictuală din capitala Irakului, în special.

Cătălin Gomboş: Declanșatorul propriu-zis a fost anunțul liderului religios şiit populist, Moqtada al-Sadr, că se va retrage definitiv din politică. Rămâne de văzut cât de definitivă va fi această retragere, pentru că Al-Sadr a mai făcut astfel de anunțuri în trecut.

Al-Sadr chiar a avut o perioadă destul de îndelungată, de câțiva ani, în care a lipsit din spațiul public irakian pentru că era la studii religioase în Iran și susținătorii săi s-au înfuriat foarte tare când a făcut acest anunț,  pentru că există și cauze mai profunde și mai vechi.

În primul rând, cea mai apropiată este de anul trecut, partidul format din susținătorii lui Muqtada al-Sadr a obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din Irak, dar nu a reușit să formeze o majoritate, în primul rând din cauza opoziției altor partide șiite, partide care au și miliții, și care sunt susținute puternic de Iran.

După mai multe luni de blocaj politic, la Bagdad, susținătorii lui Sadr chiar au luat cu asalt parlamentul irakian și au ocupat clădirea acestuia încă din luna iulie, iar criza s-a amplificat treptat până când s-a ajuns la acele violențe.

Putem însă să găsim cauze și mai vechi decât atât, pentru că, Irakul, în ultimii ani s-a confruntat cu o mișcare antisistem, un protest la care au participat diferite grupuri, față de corupția profundă a autorităților, față de degradarea vieții, față de incapacitatea guvernului de a asigura o infrastructură bine pusă la punct, în condițiile în care țara are niște venituri semnificative și avea niște venituri semnificative din petrol.

E drept că a fost și războiul cu Statul Islamic, dar acesta este un alt aspect, iar Muqtada al-Sadr și mișcarea sa la un moment dat au participat la aceste mișcări antisistem, chiar i-au dat forță.

Constantin Herțanu: Dacă ne uităm puțin pe bilanțul acestor lupte de gherilă, din păcate, nu este unul tocmai pozitiv, undeva în jur de 25-30 de morți și aproape 700 de răniți.

Cătălin Gomboş: Este un bilanț grav, nu atât de grav ca alte bilanțuri cu care, din păcate, s-a obișnuit Irak începând cu cel puțin cu 2003 de când a fost răsturnat în regimul lui Saddam Hussein, dar chiar și înainte, pentru că și în perioada lui Saddam Hussein, dincolo de războaiele pe care l-a purtat acesta împotriva comunității internaționale după invadarea Kuweit-ului, înainte de acesta împotriva Iranului, au fost și probleme interne și revolte, inclusiv revolte ale şiiților care au avut loc de mai multe ori.

Cea mai recentă dintre acestea, înainte de răsturnarea lui Saddam Hussein,  la sfârșitul anilor ’90 cred, a fost tocmai când tatăl lui Muqtada al-Sadr, care era un cleric extrem de bine privit, a fost asasinat de forțele regimului împreună cu 2 dintre fiii lui, deci 2 dintre frații lui Muqtada al-Sadr.

Constantin Herțanu: Sunt convins că cei care sunt pe recepție la această oră poate nu cunosc foarte multe date despre așa-zisa zonă verde din Bagdad.

Cătălin Gomboş: Da, zona verde în Bagdad este cea în care în prezent se află cea mai mare parte din clădirile guvernamentale. Practic a fost construită, a fost transformat într-o fortificație în perioada ocupației americane.

Centrul Bagdadului, care era și înainte de a veni americanii, în mare parte închis publicului, pentru că acolo se afla palatul lui Saddam Hussein, aceea era principala clădire, principalul obiectiv.

Constantin Herțanu:  Aceasta nu este o revoluție, a declarat public Muqtada al-Sadr, după care oamenii din milițiile sale am înțeles că s-au retras.

Cătălin Gomboş: Este adevărat, dar asta nu înseamnă că violențele nu pot reizbucni oricând, în primul rând pentru că avem istoricul lui Muqtada al-Sadr, care, după cum am și spus mai devreme, s-a mai retras de câteva ori din politică.

Forțele loiale lui, inclusiv forțe armate, o miliție care inițial s-a numit Armata Mehdi, au fost implicate în diferite conflicte, mai întâi într-o revoltă împotriva forțelor americane, după aceea a fost un scurt conflict – e mult să-i zicem război civil, dar un scurt conflict intrașiit între Armata Mehdi și alte grupări reprezentate însă de forțele de securitate irakiene, întrucât statul era controlat atunci de acele formațiuni șiite.

Revolta față de corupția generalizată care este asociată cu aceste formațiuni pro-iraniene ce au dominat viața politică din ultimii aproape 20 de ani rămâne, deci pot oricând să reizbucnească tensiunile intraşiite de data aceasta, pentru că mai este și o problemă, știim că Irakul a trecut prin practic 2 războaie civile inter-confesionale: primul, din perioada 2006 – 2008, în principal dintre şiiți și suniți, și după aia cel din perioada Statului Islamic, când o grupare de extremiști suniți căreia i s-au alăturat și numeroși suniți irakieni.

Constantin Herțanu: În același timp, în aceste zile președintele american Joe Biden, împreună cu alți lideri mondiali au făcut apel la calm și la găsirea unor soluții politice de natură să pună capăt acestor conflicte.

Cătălin Gomboş: Este evident că nu e în interesul nimănui ca Irakul să explodeze din nou, mai ales în actualul climat, să zicem, din punct de vedere al energiei. Din cauza războiului cu Ucraina, situația este extrem de complicată pe piața energetică.

Vă dați seama ce s-ar întâmpla, ce explozie de prețuri ar fi dacă ar fi afectate livrările Irakului, care cred că este al doilea sau al treilea mare exportator din cadrul OPEC.

Încă rămâne problema Iranului, încă Siria nu este complet pacificată, încă există potențialul și riscul unor grupări teroriste și islamiste, jihadiste, care să creeze probleme acolo, mai avem și războiul civil din Yemen, deci un nou focar de conflict în Orientul Mijlociu este ultimul lucru pe care și l-ar dori cineva.

Constantin Herțanu: Cătălin Gomboş, aţi fost acolo, aţi cunoscut poportul irakian, aţi trăit printre ei şi am vrea să împărtăşiţi câteva din aspectele acestea…

Cătălin Gomboş: Am fost acolo şi am cunoscut nu numai poporul irakian, înainte de război am stat câţiva ani în Irak şi este un popor care a trecut, zic eu, pe nedrept prin atâtea greutităţi în ultimele deja sunt generaţii de irakieni care au văzut numai războiul şi numai dificultăţile economice, de exemplu perioada embargoului de după invazia Kuweitului a fost una extrem de grea pentru populaţia irakiană şi este păcat pentru acea ţară, pentru că e unul dintre locurile unde a apărut civilizaţia, este ceva senzaţional ce poţi să vezi şi ce poţi să găseşti în Irak, iar oamenii sunt şi ei extrem de calzi, extrem de ospitalieri, din păcate şi aprigi, ceea ce poate să explice parţial violenţele la care par a fi predispuşi unii dintre irakieni şi o altă explicaţie a violenţelor sunt condiţiile sociale grele cu care se confruntă unii dintre ei, dar aş mai vrea să spun în încheiere că fiind corespondent în Irak nu am fost doar în Bagdad printre irakieni, am petrecut şi câteva luni buni, în mai multe ocazii, alături de militarii români detaşaţi în sudul Irakului, în zona Nassiriya, şi şi aceea a fost o experienţă foarte importantă pentru mine ca jurnalist.

Constantin Herțanu: Noi, cei din trustul de presă al Armatei, ştim foarte bine acest lucru şi ne reamintim cu plăcere de corespondeţele dumneavoastră de acolo.

Vă reamintesc, a fost alături de noi, la subiectul săptămânii, Cătălin Gomboş, colegul nostru de la Radio România Actualităţi, fost corespondent din Irak. Mulţumim mult!

Cătălin Gomboş: Mulţumesc pentru invitaţie! E întotdeauna o plăcere.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 5 septembrie 2022, 15:07

Edi Nicola (realizator rubrică): Peste 4.400 de militari din 14 state membre NATO și partenere participă până pe 20 septembrie la exercițiul „Saber Junction 22”, găzduit de Centrul de Instruire al Armatei Americane de la Hohenfels, Germania.

România este reprezentată de un detașament de militar din Batalionul 812 Infanterie de la Bistriţa. Exercițiul urmărește creșterea nivelului de plătire a fiecărei structuri participate, dar și verificarea interoperabilităţii tehnice și acționale în context aliat.

Prima ediție a „Saber Junction” a avut loc în anul 2012 și de atunci se desfășoară anual sub conducerea forțelor terestre ale Armatei Statelor Unite ale Americii.

Locotenent colonel Ionuț Ilisei, comandantul Batalionului 818 Infantelie Bistrița: Are un grad ridicat de complexitate, numeroase forțe și mijloace fiind agrenate pe parcursul celor aproximativ trei săptămâni cât durează exercițiul.

Obiectivele noastre de instruire vizează schimbul de experiență profesională cu ceilalți militari NATO, antrenarea subunităților proprii în rezolvarea situațiilor tactice create de orgizatori, precum și creșterea rezistenței psihice în cadrul acțiunilor în condiții vitrege de mediu.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem în Europa și coborâm în Balcani, unde continuă misiunea celei de-a doua rotație a plutonului românesc de manevre, dislocat în Bosnia și Hertegovina.

Militarii olteni participă timp de şase luni la acțiuni în sprijinul autorităților locale, având drept scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Misiunea EUFOR Althea, în cadrul căreia acționează militarii români, se derulează începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite.

Locotenentul Andrei Murariu, comandantul companiei românești din Camp Butmir Sarajevo: În perioadele când nu sunt executate misiuni, executăm activități de instrucție, mentenanță, bineînțeles, acordăm militarilor timp suficient pentru refacerea capacității de luptă.

Ne asigurăm de pregătirea documentelor pentru activitățile viitoare, pregătirea misiunii, sprijinul logistic și cele mai mici detalii sunt foarte bine puse la punct, astfel încât să nu fim luați prin surprindere, să putem executa misiunile în cel mai scurt timp.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe bătrânul continent, ne mutăm în Asia, mai precis în Irak, unde, în această săptămână, începând de luni, 29 august, Bagdadul a fost scena unor confruntări violente ce s-au soldat cu zeci de morți și sute de răniți din rândul populației civile, dar și din rândul forțelor de ordine.

Acestea au fost generate de anunțul făcut de clericul șiit Moqtada al-Sadr de a se retrage definitiv din viața politică, determinând ample proteste care s-au transformat în lupte de stradă.

În urma acestor acțiuni, comandantul Forțelor Întrunite Irakian, al cărui comandant este primul ministru Mustafa Al-Kadhimi, a decretat stare de urgență, inițial în Bagdad și ulterior în întreaga țară.

Cu toate acestea, confruntările violente au continuat și în cursul nopții de luni spre marți, oprindu-se doar în momentul în care al-Sadr a cerut susținătorilor săi să se retragă din zona verde și ulterior să înceteze violențele în Bagdad.

Colonelul Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de lupte în cadrul NATO Mission Irak: Este important de precizat că protestele nu au nici o legătură cu misiunile NATO, UE, ONU sau ale Statelor Unite în Irak, ci sunt rezultatul confruntărilor politice între grupările șiite, mișcarea sadristă a clericului al-Sadr, pe de o parte, şi cadrul de coordonare şiit, al cărui lider este fostul prim-ministru al-Maliki, pe de altă parte.

Misiunea NATO în Irak își continuă angajamentul pe care îl are aici, la cererea guvernului irakian, Irakul fiind unul dintre partenerii strategici ai Alianței Nord-Atlantice.

Activitățile noastre se desfășoară cu luarea tuturor măsurilor necesare pentru securitatea personalului celor 29 națiuni care contribuie la această misiune.