Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 7 noiembrie 2023, 12:42

Ciprian Panga ( realizator rubrică ): Comandamentul Forțelor Întrunite este structura care gestionează misiunile militarilor români în afara teritoriului statului, misiuni pe care le desfășoară forțele terestre, aeriene sau navale, oriunde în lume. Anul acesta, fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria au participat la două misiuni importante, IRINI și Sea Guardian, în apele internaționale ale Mării Negre și Mării Mediterane, unde au desfășurat activități de monitorizare a traficului maritim, descurajare a acțiunilor ilegale pe Flancul sud-estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și misiuni de combatere a terorismului. Contraamiralul de flotilă Marinică Mustățea, șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite:
Marinică Mustățea: Ambele participări la operații au fost conduse de către Comandamentul Forțelor Întrunite, având control operațional la MARCOM, partea maritimă a Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Misiunile îndeplinite de marinarii din Forțele Navale au fost realizate, desfășurate și conduse cu profesionalism, în condițiile în care, având în vedere războiul din Ucraina, am reușit să trecem strâmtorile turcești şi să participăm la operațiile NATO și ale Uniunii Europene, în special pentru reprezentarea Armatei României și a României în teatrele de operații și nu în ultimul rând, a forțelor navale. Către toți militarii din teatre de operații, un mesaj de la un simplu marinar: vânt din pupa! Aveți grijă de dumneavoastră, aveți grijă de oamenii pe care aveți în subordine și, nu în ultimul rând, misiune ușoară!
Ciprian Panga ( realizator rubrică ): De la misiunile Forțelor Navale trecem la cele ale Forțelor Terestre și ajungem în Germania, unde s-a încheiat exercițiul Combine Resolve 19, exercițiu la care a participat, în premieră pentru țara noastră, un punct de comandă de nivel divizie. Scenariul exercițiului a asigurat pentru militari un cadru realist de a pune în aplicare procedurile specifice într-un mediu întrunit și multinațional, având ca finalitate îndeplinirea obiectivelor de instruire prin executarea misiunilor. Căpitanul Oana Boier, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Oana Boier: Exercițiul Combine Resolve 19 a reprezentat pentru militarii Diviziei 4 Infanterie GEMINA un eveniment instruire în cadru căruia marea unitate și unitățile participante și-au dovedit capacitatea operațională pentru a îndeplini standardele NATO în desfășurarea operațiilor militare în context întrunit și multinațional. Pe timpul exercițiului, militarii au dat dovadă de o rezistență fizică și psihică prelungită. Aceștia și-au desfășurat activitatea în câmpul de instrucție în condiții de supraviețuire, alături de militarii americani. Participarea la exercițiu a constituit o oportunitate reală de a dezvolta relațiile de cooperare cu structuri din cadrul NATO și partenere și de a asigura capacitatea de reacție la nivel tactic și interoperabilitatea forțelor participante, precum și perfecționarea capabilităților de dislocare și instruire în comun.
Ciprian Panga ( realizator rubrică ):  Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, după aproximativ șapte luni în care au reprezentat România în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia, militarii detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzi de Fier” au predat misiunea și atribuțiile militarilor Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparziii Transilvani”. Pe parcursul următoarele șase luni, militarii Batalionului 3 Apărare Antiaeriană Potaissa, împreună cu ceilalți aliați din cadrul Grupului de luptă, vor continua misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în Flancul nord-estic al Alianței.

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 8 august 2023, 14:50

Edi Nicola (realizator rubrică): România și Portugalia au predat Italiei, zilele trecute, în baza aeriană din Siauliai, Lituania, conducerea celei de-a 63-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice, desfășurată sub comandă NATO. Cele două națiuni aliate au lucrat împreună timp de patru luni, detașamentul român asigurând misiunea de poliție aeriană întărită, iar detașamentul portughez misiunea de poliție aeriană. În cadrul ceremoniei de predare-primire comandorul Cosmin Vlad, comandantul detașamentului românesc, Carpathian Vipers, și maiorul Tomás Virgilio, comandantul detașamentului portughez, au predat, în mod simbolic, aliaților italieni Cheia Spațiului Aerian Baltic. Chiar reprezintă un simbol și o garanție a angajamentului NATO de a asigura protecția și integritatea statelor membre în fața oricărei posibile amenințări aeriene.
Comandantul detașamentului, Carpathian Vipers, comandorul Cosmin Vlad: La finalul misiunii pot afirma cu mândrie că prima dislocare într-un teatru de operații a avioanelor de luptă F 16 a fost o reușită și un etalon pentru viitoarele misiuni ale forțelor aeriene. Îi felicit pe această cale pe toți militarii detașamentului Carpathian Vipers. Raportăm misiune îndeplinită.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar participă la misiunea de menţinere a păcii EUFOR ALTHEA. Detaşamentul românesc se află sub comandă operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apării şi este integrat în Batalionul Multinaţional. Acesta are în componenţă patru companii de manevră şi un pluton în subordinea comandantului. Una din misiunile derulate în teatrul de operaţii este menţiunea de QRF pentru companiile aflate în arie. Ce înseamnă acest lucru, aflăm de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul companiei de manevră rotaţia a treia.
Căpitanul Alexandru Călin: QRF este o prescurtare de la Quick Response Force, adică o forță de intervenție rapidă. Cât timp o companie se află în arie, executând patrule și situația se înrăutățește, noi intervenim pentru a sprijini acea companie. Tot pe o săptămână se întinde și această misiune.

Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest a avut loc, la sfârșitul lunii iulie, inaugurarea sediului Elementului Național de Sprijin dislocat în Kosovo. La activitate au participat locțiitorul comandantului KFOR, general de brigadă József Szpisják, personal din statul major, reprezentanți ai națiunilor cotributoare, precum și șeful misiunii diplomatice române din Kosovo, domnul Alin Nicușor Ciocănea. Generalul de brigadă József Szpisják și-a exprimat recunoștința pentru efortul depus de către personalul român dislocat în Kosovo, arătându-se în același timp impresionat de punerea în funcțiune într-un timp foarte scurt a unei facilități de lucru pe un sistem modular de containere. Această facilitate oferă spații moderne de lucru pentru personalul NFs Kosovo, precum și posibilitatea ca personalul contingentului român să se conecteze la rețelele de comunicații Armatei Române!

Drapelul României arborat la Comandamentul NATO din Sarajevo

Publicat de Gabriel Stan, 31 iulie 2023, 12:54

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): România s-a alăturat recent Comandamentului NATO din Sarajevo.

Generalul de brigadă Pamela McGaha, comandantul NATO al sediului central din Sarajevo, și Anton Păcurețu, ambasadorul României în Bosnia și Herțegovina, au organizat ceremonia de arborare a drapelului național al României la unitatea militară.

Cu acest prilej, generalul-brigadă Pamela McGaha a subliniat sprijinul puternic și activ al României pentru pace și stabilitate în regiune, inclusiv sprijinul pentru apărarea colectivă a Alianței și partenerilor săi.

Ambasadorul României, Anton Păcurețu, a ținut să sublinieze faptul că această implicare este o dovadă clară a angajamentului puternic al României față de NATO, în contextul noii realități securitate din Europa.

La ceremonia de arborare a drapelului național al României au fost prezenți șeful de stat major al EUFOR, generalul de brigadă Ovidiu Lungu, ambasadori ai țărilor NATO în Bosnia și Herțegovina, dar și reprezentanți ai Comandamentului Forțelor Întrunite.

Cătălin Băhneanu: Avem oameni foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Viitorul sună bine pentru F-16 în România

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 17:36

Subiectul Săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu cu unul dintre cei mai experimentați piloți militari care au zburat cu MiG-21 LanceR, generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, cu peste 2.000 de ore de zbor într-o carieră impresionată, de 32 de ani, în care s-a remarcat în misiunile de poliție aeriană și mitingurile aviatice din toată lumea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bine ați venit la „Jurnal militar”! Bine ați venit la Radio!

Cătălin Băhneanu: Bine v-am găsit pe dumneavoastră și radioascultătorii dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Moment istoric în săptămâna pe care o încheiem. După 32 de ani de carieră, ați ajuns în punctul în care să vedeți iubitul dumneavoastră avion MiG-21 și acum LanceR în ultimii, câți sunt, 20 de ani, că iată, a ieșit în serviciu.

Sunteți un pilot de legendă al MiG-ului-21 LanceR, din punctul nostru de vedere. De doi ani sunteți locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Nu ați mai zburat decât, din ce-mi aduc aminte, acum un an ați efectuat ultimul zbor cu MiG-ul.

Cătălin Băhneanu: Da, așa este. 32 de ani eu, 61 – MiG-ul în România. Să nu uităm, a venit în februarie 1962. Un avion versatil, versatil prin complexitatea misiunilor pe care le-a făcut, mediile în care a fost folosit.

Trebuie să-l vedem ca fiind cel care a făcut tranziția de la analog la digital. Este foarte important pentru mediul actual. A făcut o mare varietate de misiuni, atât aer-sol cât și aer-aer. Să nu uităm că a început misiunile prin anii ’98, acest avion, misiuni care la nivelul NATO au creat credibilitate pentru noi. Bineînțeles, data de 29 martie 2004, când s-au semnat documentele de aderare la NATO; prin misiunile executate au făcut ca MiG-ul-21 să fie unul dintre promotori.

Acest avion a fost în unități de elită ale Armatei Române și aș vrea să menționez aici unitățile de la Borcea, de la Câmpia Turzii, Deveselu, Mihail Kogălniceanu, Timișoara, pentru scurtă perioadă și la Craiova, și, nu în ultimul rând, trebuie menționat Bacăul cu centru de trecere la început, ulterior ca bază aeriană.

Pe aceste unități militare, aceste baze aeriene, existau acele colonii, unde întregul personal al unităților locuia. S-a creat o asemenea comuniune încât este greu de desprins de acele vremuri.

Am în vedere aici ce se întâmplă la ora actuală, în mediul virtual, cu aceste grupuri de împătimiți ai zborului. Doar dacă dăm pe rețelele de socializare vom vedea că sunt foarte mulți cei care au cunoscut și au fost foarte critici, în sensul bun al cuvântului, cu acest avion. Pentru noi au constituit indicatori de performanță, ca să spun.

Uitându-ne ce postează ei, noi am știut ce este bine și ce nu este bine prin ceea ce arătam cu acel avion. Mă refer aici în principal la mitingurile aeriene. Ați văzut că la mitingurile aeriene, la showurile aeriene, acest avion era considerat o vedetă, în primul rând, din cauza longevității.

Am vorbit doar în România, din februarie ’62. Un doilea indicator era exploatarea în zbor către limitele maxime, ceea ce nu se făcea în mod obișnuit. Trebuie să mai vedem fiabilitatea în funcționare, mentenanța care se făcea, și aici am o mică poveste.

Mergeam cu avioane la Bacău, la showul aerian, la miting. Mai avea resursă undeva o oră, până în două ore, când trebuia să intre la reparații capitale, care aceste reparații capitale se făceau la Aerostar Bacău. Lucram la miting, zburam acolo, după care duceam avionul direct în curtea uzinei. Aceasta este o mare măsură a personalului tehnic, a felului în care se făcea și se face mentenanța în aviație.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mi s-au părut, domnule general, două lucruri interesante; sigur, tot a fost interesant interviul cu domnul Cristescu, ascultătorii vor asculta un fragment după interviul cu dumneavoastră.

A spus aşa: înainte de a se trece la digitalizare la MiG-21 LanceR, un pilot, și aici cu siguranță dumneavoastră știți, că ați prins și vremurile de dinainte de LanceR, erau de urmărit analogic 200 de elemente; după care, evident, a fost mult mai ușor și mai eficient pentru piloți. Cum ați făcut trecerea asta și cât de ușor v-a fost sau cât de mult s-a ridicat eficienţa în luptă și în zbor?

Cătălin Băhneanu: Înainte de a ajunge să zburăm, unul din punctele-cheie a fost să desenăm cabinele, atât de dublă comandă, cât și de simplă comandă. Nu a fost ușor, nu a fost simplu. Iar, apoi, examenul practic îl făceam, cum s-ar spune, cu boneta pe ochi.

Foarte important. Știam foarte mult, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al pilotajului. Învățam foarte mult înainte, ceea ce ne-a ajutat în exploatarea acestui avion.

Pentru că acest avion, dacă m-ar întreba pe mine cineva, aş spune că a fost foarte ușor. Multă lume ar putea spune că e foarte greu, că e pretențios.

Nu, rigurozitatea este una pentru toţi. Acest avion a răspuns așa cum l-am gratulat, cum l-am înțeles, așa ne-a răspuns și nouă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este știut faptul că portanța este una foarte mică și că, structural, avionul este așa cum este față de MiG-ul 15, spunea domnul Cristescu, pe care îl puteai ateriza și fără motoare.

Cătălin Băhneanu: Da. Dacă ar fi să ne gândim la securitatea zborului, era un dicton care spunea cam așa: portanţa este o floare care se naște din viteză. Atâta timp cât avem viteză, avem portanţă. Este foarte ușor, avea un indicator de unghi de atac care rezolva toate problemele.

Deci, din punctul acesta de vedere, cu cât eşti mai riguros cu atât îl duci la îndeplinire multitudinea misiunilor pe care trebuie să le faci. Nu a fost foarte greu. Toți am știut acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înțeleg că dumneavoastră când ați trecut pe MiG, la începuturi le carierei, ați avut posibilitatea de a vă instrui în dublă comandă.

Cătălin Băhneanu: Da, se făcea un număr de ore în dublă comandă, undeva 20-25 de aterizări, cu avionul de dublă comandă, în care noi arătam nivelul performanței la care am ajuns; iar instructorii, oameni foarte bine pregătiți, își dădeau acordul penru ca noi să putem pleca în simplă comandă. Un singur aspect: făceam ore mult mai puține decât se face astăzi pentru a lua carnetul de conducere auto.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, interesant. V-am întrebat cu dublă comandă pentru că revin la domnul Cristescu. Pionierii, așadar, ai MiG-ului în România, în ’62, nu au avut această șansă, pentru că încă nu existau MiG-uri cu dublă comandă, și atunci cei care intrau la zbor intrau singuri, pentru prima dată.

Cătălin Băhneanu: Așa este. Aceasta denotă nivelul de pregătire pe care îl aveau piloții români în acel moment. Cei care au participat la primele grupe de trecere au fost foarte bine pregătiți și nu a fost un eșec.

Se cuvine în continuare să ne gândim și la cei care au condus destinele aviației și ale Armatei Române, care au avut încredere în acest avion. Pentru ceea ce a însemnat MiG-21, pentru noi, structurile care se ocupau de securitate zborului și siguranţa aeriană se cuvine să le amintim.

Pentru că, pe baza indicatorilor pe care le primeam de la aceste structuri, a informațiilor furnizate, noi puteam să perfectăm, să ridicăm ștacheta, cum s-ar spune. Pentru că tot vorbim de indicatori de performanță, era transpunerea în viața publică.

Şi aici am avut, prin rândurile noastre, am avut un Davidovici, am avut un Berbunschi, am avut un Văduva, și, desigur, să nu-l uităm pe pictorul Ion Ţarălungă, care a reliefat în pânzele sale oameni, acțiuni și credințe legate de MiG-21. Foarte important.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, și eu aș continua cu un Strâmbeanu, cu dumneavoastră, cu Băcneanu, cu Stanciu, și iată că numele se cam opresc aici, pentru că am ajuns la finalul de epocă a MiG-ului 21 LanceR.

Cătălin Băhneanu: Da, să vedem că acest avion MiG-21 LanceR a făcut trecerea, cum spuneam, de la analog la digital, și a făcut trecerea către F-16 și ulterior către F-35. Foarte, foarte important pentru noile generații de piloți care vor zbura aceste aeronave.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, cum vedeți viitorul aviației de luptă, aviației de vânătoare, având în vedere că sunteți activ în aviația militară, în armată, și ați apucat să vedeți noile generații, ați apucat să vedeți deja, iată, escadrila de F, piloți tineri, pregătiți, care pot duce mai departe cu cel puțin la fel de mare succes tradiția asta?

Cătălin Băhneanu: Fiind la unitatea de la Borcea, la Baza Aeriană de la Borcea, pentru mulți ani, văzând cum s-a făcut tranziția, trecerea către F-16, pot să spun cu mândrie că, la acest moment, în acea bază, se face tot ce trebuie făcut pentru funcționarea F-16 în România, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al tehnicii pilotajului.

Avem oameni foarte bine pregătiți, trebuie să îi ajutăm, pentru că ei sunt cei care acum au devenit instructori, sunt instructorii noștri, sunt foarte, foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Cum s-ar spune în acel dicton, viitorul sună bine pentru F-16 în România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din acest punct de vedere, ascultătorii de radio care ascultă „Jurnal militar” și toate emisiunile de pe posturile publice de radio pot merge mai departe cu un sentiment de siguranță pe care l-au avut și până acum. Avem aviație de luptă, aviație de vânătoare care, iată, poate sta și mai departe pe cerul României.

Cătălin Băhneanu: Da. Cu ajutor, cu încredere și cu speranță din partea tuturor celor care concură la puterea militară a României, viitorul sună bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu. Ultimul zbor al dumneavoastră cu MiG-ul, pentru că așa scrie cartea, la un moment dat vine vârsta și așa este procedură, să vă retrageți de la zbor. Ați făcut-o. Am participat la acel ultim zbor al dumneavoastră. Spuneți-ne, cum a fost zborul acela și ce ați simțit în momentele acelea, după 32 de ani de carieră de zbor?

Cătălin Băhneanu: Foarte multă emoție, dar și convingerea că am făcut bine ceea ce am făcut. Nu singur, asta nu trebuie uitat și trebuie spus în continuare.

Toți cei care au concurat la executarea în siguranță a zborului, pe toți trebuie să-i amintim, să le mulțumim, iar aviația este un joc de echipă.

Să nu uităm acest lucru. În continuare voi zbura cu elicopterul Puma SOCAT, de fapt am mai zburat cu elicopterul Puma SOCAT. Este o nouă provocare și mergem înainte cu toții.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vom mai vorbi despre această nouă postură, această nouă ipostază de pilot de SOCAT cu generalul Băhneanu. Vă mulțumesc, domnule general!

Invitat la subiectul săptămânii a fost generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, actualmente locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Domnule general Băhneanu, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Cătălin Băhneanu: Mulțumesc și eu, cu respect.

Importanța Insulei Șerpilor în războiul dintre Ucraina și Federația Rusă

Publicat de Gabriel Stan, 27 iunie 2022, 15:10

La începutul săptămânii, Insula Șerpilor a revenit în prim-planul războiului din Ucraina printr-o serie de atacuri aeriene lansate de armata ucraineană.

Aceste atacuri reprezintă poate cea mai importantă contraofensivă de la începutul războiului din data de 24 februarie, atunci când Insula Șerpilor a fost capturată de armata Federației Ruse.

Pentru că Insula Șerpilor reprezintă un punct strategic în imediata apropiere de apele noastre teritoriale, la circa 45 km de țărmul românesc, este evident că se impun măsuri excepționale de contracarare a eventualelor pericole.

De aceea, în Aula Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București s-a desfășurat un seminar organizat de Comandamentul Forțelor Întrunite, în cadrul căruia au fost dezbătute teme majore legate de controlul asupra Insulei Șerpilor și de situația de securitate de la Marea Neagră. Un reportaj realizat de Gabriel Stan și Cristian Dumitrașcu.

General maior Dorin Ioniţă comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite: Insula Șerpilor are o istorie care pornește din antichitate, are o istorie în care apartenența acestei insule a diferit de la perioadă la perioadă.

Este o stâncă ce poate oferi dezvoltarea unor capabilități militare, dar care, prin poziționare, angajează spațiu economic disputat în aceeași măsură de trei state – vorbim de Rusia, Ucraina și România -, spațiu care se dovedește a fi unul foarte generos în ceea ce înseamnă rezervele de hidrocarburi.

Federația Rusă deține controlul acestui spațiu. Se încadrează întru un mediu de securitate cu continue trăsături esențiale ale cadrului geopolitic global, și vorbim aici despre entități regionale.

Ne afectează pentru că se încadrează în dimensiunile finite de spațiu de dezvoltare, ne afectează pentru că pe această insulă deja sunt dezvoltate capabilități militare de cercetare în primul rând, dar și de lovire, care micșorează limitele de siguranță ale statului nostru, ale României.

Cristian Dumitrașcu: O dezbatere despre Insula Șerpilor și despre situația geopolitică de lângă țara noastră era necesară. Foarte mulți oameni s-au gândit, și-au pus speranțe în reacția noastră, a statului român, dar mai cu seamă a armatei și a forțelor navale, pentru că Insula Șerpilor este cucerită de Federația Rusă din 24 februarie.

Domnule contraamiral Marian Săvulescu, cum ați gândit această dezbatere, de ce era necesară pentru coagularea câtorva segmente și a unor lideri militari care pot să facă ceva în sensul ăsta?

Contraamiral Marian Săvulescu: Așa cum aţi amintit, 24 februarie – Insula Șerpilor schimbă stăpânul. Federația Rusă, la începutul ostilităților, cucerește insula și, mai mult, la nord de Paralela 45, grade 21 de minute, impune o blocadă maritimă.

La timpul respectiv am făcut conexiune cu procesul pe care România l-a intentat Ucrainei la Haga, la Curtea internațională de justiție, proces care a avut loc între anii 2004 – 2009 și după care decizia Curții a fost de atribuire a unei suprafețe aproximativ de 80% din ceea ce am solicitat noi vizavi de zona economică exclusivă și platoul continental.

Reprezentantul militar al României la Haga a fost domnul coontraamiral în retragere Laurian Eugen. L-am contactat, cu rugămintea de a veni şi a ne împărtăși ceea ce a însemnat pentru noi acest proces cu Ucraina şi, de ce nu, să lansăm o provocare viitorilor lideri militari, astăzi masteranzi de anul I la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Provocarea constă în a-i atrage într-o discuție vizavi de riscuri şi amenințări la Marea Neagră, la nord de Paralela 45 – 21 vizavi de o posibilă extindere a Federației Ruse până în nordul fluviului Dunărea, la nord de Insula Șerpilor.

Cristian Dumitrașcu: Ce ar trebui să știe oamenii de acasă care ascultă la radio despre ceea ce îmi spuneați mie mai devreme, despre acea conștiință maritimă? Şi asta nu întâmplător vă întreb, pentru că ați fost și comandantul Fregatei Regele Ferdinand și cunoașteți poate mai bine ca oricine ce înseamnă Marea Neagră pentru România.

Contraamiral Marian Săvulescu: Marea Neagră nu este interesantă numai din iunie până la mijlocul lui septembrie, ci Marea Neagră este poarta noastră de ieșire la oceanul planetar, acolo unde nu demult aveam 328 de nave maritime.

Avem de la linia coastei, la 220 mile către est, o responsabilitate privind apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică. Acolo sunt resurse de hrană, acolo sunt resurse energetice și uitați-vă ce se întâmplă când lunar plătim mai mult pe gaz metan, și noi îl avem aici, în apropiere, pe petrol la pompă, și noi îl avem aici, în apropiere.

Momentan, capacități de exploatare nu sunt, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm. Redeschiderea interesului nației române către est, către Marea Neagră, adică platformă de foraj marin, o infrastructură de transport a acestei importante resurse, nave comerciale, nave de pescuit oceanic la Marea Neagră și oceanul planetar, așa cum România a avut anterior.

Contraamiral Eugen Laurian: Numele meu este Eugen Laurian, contraamiral doctor în retragere, ofițer de marină în Forțele Navale 10 ani, în Universitatea Națională de Apărare alţi10 ani și ultimii 15 ani în structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale.

Acea rocă, noi o numim insulă, nu are niciun fel de viață economică. N-a avut și nu are, pentru că nu are nici un fel de industrie, nici un fel de agricultură. Viața nu se poate autosusține acolo, ea depinde sută la sută de ceea ce i se aduce de pe țărm, de la rezervele de hrană, rezervele de apă și celelalte elemente necesare traiului omenesc acolo.

Dar este importantă datorită rezervelor de hidrocarburi din marea teritorială din jurul Insulei Șerpilor și este o suprafață, acel cerc de 12 mile marine determină o suprafață de aproximativ 1.600 de kilometri pătrați și dacă în zona respectivă sunt rezerve de hidrocarburi, şi sunt convins că sunt, acelea pot fi exploatate, pentru că sunt exploatabile, și de aici mărește prețul zonei respective.

Iar din punct de vedere militar, cum spuneam, sau strategic, are o importanță mai mare decât importanța economică, pentru că insula fiind un punct îndepărtat de Crimeea, de exemplu, poate fi realizată o bază goniometrică foarte relevantă între insulă, cu stațiile care se poziționează, și alte state din Crimeea sau din altă zonă a Rusiei și, pe baza respectivă, pot descoperi ce se comunică în spațiu invizibil până în toată Marea Mediterană.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 16 mai 2022, 14:12

Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii contingentului românesc „Gheparzii Transilvani”, structură generată de Batalionul 3 Apărare Antiaeriană Potaissa, se instruiesc într-un mediu multinațional, alături de aliații grupului de luptă din Polonia, sub coordonarea Comandamentului Forțelor Întrunite.

Misiunea grupului de luptă staționat în Polonia este asigurarea prezenței înainte consolidate în flancul nord-estic al NATO, detașamentul românesc având în înzestrare sistemul antiaerian Ghepard.

Locotenent Vlad Moldovan, ofiţer de Stat Major din cadrul Detaşamentului de apărare antiaeriană Rotaţia a 11-a: Majoritatea militarilor sunt prezenţi pentru a doua oară în acest tip de misiune, dar cu toţii descoperim schimbările care apar la fiecare rotaţie.

Începând cu primele zile, am reuşit să actualizăm şi să adaptăm procedurile de operarer pentru a ne putea duce la bun sfârşit misiunea încredinţată.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia mergem spre sud şi ne oprim în Bosnia, mai precis în Camp Butmir din Sarajevo, acolo unde continuă misiunea Detaşamentului românesc integrat în cadrul Batalionului Multinaţional al Misiunii EUFOR Althea.

Participarea ţării noastre la operaţia EUFOR Althea reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul UE, cât şi a parteneriatului NATO-UE, reprezentând în acelaşi timp un element de menţinere a securităţii şi stabilităţii în regiune.

Locotenent Andrei Murariu, comandantul Companiei (IR) Althea: Pe data de 7 mai, ultima structură care a fost dislocată în Bosnia şi Herţegovina a împlinit exact două luni. Prin urmare mergem deja pe a treia lună de misiune.

Referitor la regulile bazei, pot spune că ne-am acomodat relativ uşor, deoarece sunt foarte semănătoare cu cele din România, se pune mare accent pe ordinea şi disciplina militară şi în special pe acordarea semnelor exterioare de respect.

Nu contează ce grad avem sau ce naţionalitate avem, ne considerăm egali şi ne respectăm reciproc.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe Continent facem un salt pe mare şi ne îmbarcăm la bordul navei-şcoală „Mircea”, ce a încheiat penultima etapă de navigaţie din actualul marş de instrucţie.

După o săptămână şi o mie de mile parcurse de la Napoli, a acostat miercuri dimineaţă în Istanbul, ultima escală înainte de revenirea în Marea Neagră. La bord au continuat activităţile de instruire şi chiar au avut loc examene pentru elevii Şcolii Militare de Maiştri a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”.

Velierul nostru rămâne în escală la Istanbul până duminică dimineaţă, cand va lua cap compas Constanţa, unde va ajunge în ziua de luni, 16 mai, escortat fiind încă de la intrarea în Marea Neagră de puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”.

Elevul Sebastian Andrei Văcărencu, de la Şcoala Militară de Maiştri Militari a a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”: Cele 49 de zile petrecute pe mare, marea de fapt şi marşul în sine m-au călit foarte mult, mi-au plăcut urcatul în arboradă şi faptul că am învăţat cum se navighează în adevăratul sens al cuvântului, şi nu doar cu ajutorul motoarelor.

Bineînţeles, şi lucrurile de matelotaj, examenele date aici, oamenii pe care i-am cunoscut şi am simţit cu adevărat ce înseamnă să trăim într-un echipaj, să fim 164 de persoane pe 82 de metri de navă.

Cu siguranţă, nu o să mă mai întâlnesc cu această experienţă şi sunt foarte mândru că am fost membru al echipajului navei-şcoală „Mircea”.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 15:29

Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.

Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.

Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma

Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de  operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis  șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:

General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci  și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.

Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.

Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.

Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți  poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.

Securitatea națională nu are termene; 1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat de Viorel Amzarescu, 3 decembrie 2021, 20:16

”Securitatea națională nu are termene, și asta pentru că suntem nu doar o armată și o țară care primește securitate, dar mai ales suntem furnizori de securitate. Am legat această temă a emisiunii de faptul că în curând va fi Ziua națională și această Zi națională este unul dintre termenele despre care vrem să vorbim și despre faptul că în misiune, militarii nu au termene, nu au momente de repaus, au doar o misiune de îndeplinit. Invitatul, în direct, este comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul maior Dorin Ioniță” – col. Cristian Dumitrașcu, realizatorul emisiunii.
#CFI #jointforces #army #multinationalforces #military #armata #NATOforces #WeAreNATO #securitatenationala #ArmataTv #ArmataTV360
??? Vă rugăm să nu uitați să vă abonați la canalul nostru de Youtube și, bineînțeles, să trageți de imagine cu mouse-ul pentru a vă bucura de un video la 360 de grade! Pentru o vizionare mai clară, setați rezoluția la 5K!
Creat de col. Viorel Amzărescu, Armata Tv 360, Trustul de presă al MApN

Șape ani de existență a Comandamentului Forțelor Întrunite ”General Ioan Emanoil Florescu”

Publicat de prosavioleta, 5 octombrie 2021, 22:59

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Dintr-o postură modernă multinațională de interoperabilitate între state partenere, comandamentul forțelor întrunite general Ioan Emanoil Florescu a împlinit șapte ani de la înființare la 1 octombrie. Evenimentul aniversar a fost organizat la Universitatea Națională de Apărare Carol I, unde mai multe personalități ale vieții militare românești au vorbit despre importanța comandamentului ca element de noutate strategică, cu accent pe colaborarea standardizată între Armata României și armatele din Alianța Nord Atlantică.

General maior Dorin Ioniță-Comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite ”General Ioan Emanoil Florescu”: Sunt onorat să aniversăm șapte ani de existență a comandamentului într-o formulă și postură modernă multinațională privind vocația interoperabilității, vocația Joint. Comandamentul nostru se menține cu o identitate din ce în ce mai proeminentă în valorile operaționale ale Statului Major al Apărării. Suntem nemijlocit subordonați șefului apărării și răspundem de nivelul operativ în ceea ce privește pilonul serviciilor de luptă permanente, misiunilor multinaționale, misiuni în afara teritoriului statului român, exercițiile multinaționale pe teritoriul statului român. Nu vrem să ratăm acest moment al sărbătorii, moment în care noi ne propunem să nu uităm de existenţa noastră, existența personală și existența în conștiința colegilor noștri.

Evaluarea Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a X-a, „Gheparzii de Fier”

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:50 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:32

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un moment important, un moment forte al emisiunii, un reportaj realizat în poligonul Murfatlar ieri şi alaltăieri. Pentru că am ascultat şi rubrica din teatrele de operaţii, misiuni internaţionale, probabil că ştiţi că oamenii, militarii noştri nu se duc acolo neinstruiţi, ei au parte de o instruire foarte intensă aici, în România, şi de o evaluare, aşa cum s-a întâmplat acum în poligonul de la Murfatlar. Detaşamentul de Artilerie Antiaeriană Rotaţia a X-a a fost evaluat timp de două zile de o echipă de la Comandamentul Forţelor Întrunite şi să vedem dacă şi-au dat girul evaluatorii pentru ca militarii să meargă în teatrul de operaţii din Polonia.

Maior Adam Moronescu: Maiorul Moronescu Adam, comandantul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a X-a, „Gheparzii de Fier”. Rolul meu este de a mă asigura că o să fim o echipă unită şi că misiunea are succes. Am fost până în prezent în patru misiuni în teatrele de operaţii, două în Afganistan, două în Polonia. Sunt mai multe calităţi pe care un militar trebuie să le îndeplinească în acelaşi timp – curajul, loialitatea, responsabilitatea şi iubirea faţă de patrie.

Locotenent Cătălin Stareţ: Sunt comandantul Bateriei Artilerie Antiaeriană „Gepard”, locotenent Stareţ Cătălin. A fost o pregătire destul de intensă, militarul din cadrul Bateriei îşi dau practic ultimul examen înainte de a fi dizlocaţi în Polonia. Sunt în Armată de aproximativ 6 de ani de zile. Nu sunt la prima misiune, mai am o misiune în Afganistan şi una în Polonia. Misiunea anterioară în Polonia a fost pe funcţia de locţiitor şi acum sunt comandant de baterie. Bateria Antiaeriană „Gepard” s-a ridicat întotdeauna la nivelul aşteptărilor partenerilor din cadrul Battle Group-ului din Polonia, tehnica este interoperabilă cu ceilalţi aliaţi din cadrul Battle Group-ului Putem desfăşura acţiuni de luptă în orice moment, fără probleme.

Sublocotenent Maria Chirca: Sunt sublocotenent Chirca Maria, comandantul Plutonului de Sprijin din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană. „Geparzii” la început au fost într-o stare nu foarte bună, au avut probleme atât pe parte de şasiu, cât şi pe parte de ELO, respectiv electric, dar şi pe parte de armament. Asta înseamnă că echipa formată din grupa de artilerie rachete antiaeriene, maiştrii militari, pe fiecare specialitate au avut misiunea de a repara „Geparzii”, de a asigura comunicaţiile între „Geparzi”, dar şi de la „Gepard” către punctul de comandă al bateriei, de punere în stare de operativitate a armelor, pentru a putea executa foc în cadrul şedinţelor de tragere şi nu în ultimul rând, ceea ce este cel mai important, partea de şasiu, şi anume, să poată merge ghepardul efectiv pe câmpul de luptă. Din luna iunie şi până în momentul de faţă am reuşit să repunem în stare de operativitate şapte „Geparzi”, un tractor de evacuare, trei camioane şi o autostaţie de Radio Panther.

Maistru Militar Ciprian Dragomir: Sunt maistru militar Dragomir Ciprian, comandant Grup Întreţinere Artilerie şi Rachete. Avem misiunea de a face mentenanţă la Complexul „Gepard” pe armamente, partea electrică şi pe şasiu. Lucrez în armată de 25 de ani şi fac mentenanţă la „Gepard” de aproximativ 7 ani. Am încercat să fac tot posibilul ca tehnica să funcţioneze la parametrii normali. Am făcut curs de specialitate la Turda, curs de specialitate în Germania şi am acumulat experienţă în cadrul Batalionului 348, cât am activat pe această funcţie.

Plutonier major Adrian Leş: Plutonier major Leş Adrian, sunt mecanic conductor. Misiunea mea este de a evacua din câmpul de luptă tehnica dezafectată. Este o acţiune periculoasă, pe care noi, datorită antrenamentelor pe care l-am făcut, reuşim să o ducem la capăt. Pe această funcţie sunt de 10 ani. Într-o situaţie reală riscul este destul de mare, dacă noi nu ajungem în timp oportun la faţa locului, cei de acolo nu reuşesc să-şi desfăşoare activitatea aşa cum trebuie. La exerienţa noastră, undeva la maxim un sfert de oră am reuşi să executăm ce avem de executat acolo şi să începem să ne deplasăm înapoi către zona de mentenanţă.

Locotenent-colonel Sebastian Vişan: Sunt comandantul Batalionului 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, locotentent-colonel Vişan Sebastian. Consider că la ora actuală, deşi sunt foarte mulţi tineri, trei sferturi sunt tineri, veniţi de un an-doi în sistem, au reacţionat foarte bine la toate problemele, au încercat să închege, iar comandantul detaşamentului şi comandanţii direcţi au reuşit să formeze o echipă şi am încredere deplină că îşi vor desfăşura misiunea cu rezultate foarte bune.

Locotenent-colonel Petrişor Vladimirescu: Sunt locotenent-colonel Vladimirescu Petrişor, şeful Echipei de Evaluare. Militarii sunt pregătiţi, mai au de lucrat pentru validarea tuturor procedurilor operaţionale pe care le au la nivelul detaşamentului şi bateriei cu acest tip de tehnică, este doar a treia rotaţie, provocările cu Gepard-ul sunt altele decât au fost cele cu Oerlikon-ul, se observă de la o rotaţie la alta un plus valoare, dar asta nu înseamnă că suntem la potenţialul maxim pe care-l putem atinge. Personalul are posibilitatea să se instruiească cele şase luni de zile, job-ul lor zi de zi va fi trainingul.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Acesta a fost reportajul din poligonul „Murfatlar”, succes militarilor din Artileria Antiaeriană care vor pleca în Polonia în misiune. Arată bine armata, de la firul ierbii din poligon.

Exerciţiul Multinaţional NOBLE JUMP 2021

Publicat de prosavioleta, 31 mai 2021, 13:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 4.000 de militari români şi aliaţi participă cu aproape 600 de mijloace tehnice la Exerciţiul Multinaţional NOBLE JUMP 2021, care se desfăşoară în perioada 19 mai-2 iunie pe teritoriul ţării noastre.

Exerciţiul este planificat de Comandamentul Suprem Aliat în Europa, este condus de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli şi reprezintă cea de-a treia etapă a Exerciţiului NATO „Steadfast Defender 21”, ce conţine secvenţe de pregătire şi instruire a forţelor NATO, prin dislocarea acestora într-un termen foarte scurt în România.

În cadrul NOBLE JUMP 2021, Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est facilitează dislocarea pe teritoriul României a componentei terestre a Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, structură care formează vârful de lance al forţei de reacţie a NATO.

Cele trei etape ale „Steadfast Defender 21” sunt explicate de purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli, locotenent-colonelul Grant Kelly, intervievat de Iuliana Anghel.

Locotenent colonel Grant Kelly: Prima se referă la consolidarea componentei militare și a traversării Atlanticului, asigurându-ne că aliații noștri din America de Nord pot ajunge pe continentul european.

A doua parte, care a fost un exercițiu planificat de colegii noștri din Germania, la Ulm, s-a focalizat pe deplasarea acelor resurse și forțe militare în interiorul continentului european, deci, pe mobilitatea militară.

Iar ceea ce vedem în cea de-a treia etapa a exercițiului este dislocarea foarte rapidă a Forțelor cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat într-un anumit loc, pentru a putea descuraja orice altă agresiune sau escaladare la un moment dat. Deci, exercițiul în sine cuprinde trei capabilități strategice.