Cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de conflict – ediția a 19-a

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 11:26 / actualizat: 13 iulie 2023, 12:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziarişti din presa centrală și locală au participat în această săptămână la cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de conflict, desfășurat în obiective ale armatei din zona Dobrogei.

Cursul a avut sprijinul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, Statului Major al Forțelor Navale și Forțelor Aeriene Române.

Jurnaliștii participanți au aflat regulile de bază pe care trebuie să le cunoască atunci când însoțesc trupele și au experimentat câteva dintre situațiile cu care se confruntă militarii în misiunile lor.

Am aflat de la colonelul Monica Szlavik, din Direcţia Informaţii şi Relaţii Publice a Ministerului Apărării Naționale, organizatorul cursului: Este organizat din dorința de a oferi jurnaliștilor o modalitate concretă de a cunoaște reguli și proceduri de acreditare într-un teatru de operații, cum să se protejeze şi cum să acționeze într-o zonă de conflict, ce înseamnă securitate operațională într-un teatru de operații și să afle cum și ce trebuie să relateze dintr-un teatru de operații în așa fel încât să nu pună un pericol securitatea propriilor trupe.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): A fost cea de-a 19-a ediție a cursului, iar din 2004 şi până în prezent au fost pregătiți 345 de jurnaliști.

O nouă ediție a cursului pentru jurnaliștii care transmit din zone de conflict

Publicat de Gabriel Stan, 29 mai 2023, 14:01

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Direcția Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării Naționale organizează, la începutul lunii iulie, o nouă ediție a cursului pentru jurnaliștii care transmit din zone de conflict.

Seria din acest an va avea loc la Mangalia și în alte obiective ale armatei din județul Constanța, cu sprijinul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, Forțelor Navale și al Forțelor Aeriene Române.

Cursul va aborda, teoretic și practic, teme privind procedurile de acreditare și de lucru ale jurnaliștilor, pe timpul operațiilor militare, reguli de siguranță și protecție în zonele de conflict, aspecte privind securitatea operațională, caracterizarea teatrelor de operații din punct de vedere al riscurilor și proceduri de acordare a primului ajutor.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pentru ediția cu numărul 19 a cursului, organizatorii au destinat 20 de locuri. Jurnaliștii interesați pot găsi detalii pe site-ul Ministerului Apărării, iar documentele solicitate trebuie transmise la Direcția Informare și Relații Publice până la data de 31 mai.

Începutul anului universitar 2022-2023 în Târgu Mureș

Publicat de Gabriel Stan, 26 septembrie 2022, 10:00

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Pe 19 septembrie a început anul universitar 2022-2023 în Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, acolo unde învață și studenții secției de pregătire a Institutului Medico-Militar.

Potrivit planurilor de școlarizare ale Ministerului Apărării Naționale, în acest an au fost scoase la concurs și ocupate, în cadrul sesiunii de admitere, la secția din Târgu Mureș, 30 de locuri la specialitatea medicină, iar la catedra din Bucureși a institutului, 67 de locuri la specialitățile medicină, medicină dentară și farmacie.

În total, în cadrul Universității din Târgu Mureș sunt 198 de studenți militari. La festivitatea de deschidere a anului universitar a fost prezent ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.

Vasile Dîncu: Avem acest parteneriat extraordinar, unul din locurile importante în care sunt pregătiți medicii militari. Este cu adevărat o profesie specială.

Vom continua acest parteneriat într-un mod creativ și sunt sigur că va deveni Universitatea din Târgu Mureș principalul nostru partener în formarea în domeniul medicinei operaționale și în alte domenii pe care le necesită vremurile de astăzi.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): La Târgu Mureș, ministrul Dîncu s-a întâlnit și cu echipa de conducere a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, cu personalul Batalionului 51 Operații Speciale și cu militari străini din Portugalia, Franța și Marea Britanie, aflați în țara noastră pentru antrenamente în comun cu militarii români.

Mircea Geoană: Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu am avut niciodată în istorie

Publicat de Gabriel Stan, 1 august 2022, 11:18

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a întâlnit miercuri, la Târgu Mureș, cu reprezentanții conducerii Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale și cu operatori din Batalionul 51 Operații Speciale din localitate.

Mircea Geoană a fost însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discuțiile s-au axat pe capabilitățile Forțelor pentru Operații Speciale în actualul context de securitate.

Au fost, de asemenea, prezentate standuri cu armament, echipamente și tehnică militară și un scurt moment tactic,specific Forțelor pentru Operații Speciale. La finalul vizitei, secretarul general al NATO, Mircea Geoană, a avut și o scurtă întâlnire cu presa.

Mircea Geoană: Am răspuns cu mare bucurie invitației șefului Apărării, domnul general Petrescu ,și a conducerii Comandamentului Forțelor Speciale de la Târgu Mureș pentru a vizita această unitate de elită a Armatei Române și a Alianței Nord-Atlantice. Ați văzut cu toții profesioniști desăvârșiți români, portughezi, britanici, americani, francezi.

Este pe scară mai redusă spiritul și rațiunea de a exista a Alianței Nord-Atlantice, unul pentru toți și toți pentru unul. Evident, când vizitezi o unitate de un astfel de specific, care sunt în toate armatele de pe planetă și cu atât mai mult în armatele NATO, topul de excelență, sofisticarea riscul și profesionalismul pe care le necesită pentru a putea să operezi operații speciale.

Vedem tot mai multe integrarea domeniilor terestru, naval, aerian, spațial și cibernetic. De asemenea, sunt foarte încurajat de modul în care acest comandament de elită anticipează schimbările care urmează să se producă în continuare pe flancul estic, în contextul de securitate cunoscut prin războiul declanșat de Rusia. Salut, de asemenea, colaborarea la nivel multiregional.

Acest corp de elită are relații privilegiate și conduce anumite operațiuni specifice în regiunea noastră, iar în logica de apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România, acest vârf de lance reprezintă un punct de sprijin esențial pentru credibilitatea și eficacitatea apărării noastre aliate și sper ca mulți tineri și tinere să fie atraşi către o profesie de elită, care este plină de riscuri, dar este și plină de provocări interesante.

Sunt îmbărbătat văzând acest spirit național, acest spirit patriotic, acest spirit aliat traversând generațiile și traversând specializările militare, fie că sunt Ministerul Apărării, că sunt Ministerul de Interne, că sunt serviciile de informații și încă o dată, aicea, la Comandamentul Forțelor Speciale văd acest element multinațional, mă bucură enorm de mult.

Chiar am întâlnit un militar portughez, care vorbea într-o românească perfectă, cu uşor accent moldovenesc şi îmi spune: „Domnule secretar general adjunct, eu sunt militar portughez, dar sunt din Moldova, am plecat în Portugalia și acuma sunt militar NATO la Târgu Mureș”. Mi se pare o poveste plină de tâlc.

Anca Făgăraș (reporter): Pe lângă amănuntele legate de întâlnirea cu operatorii pentru operații speciale din Târgu Mureș, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a răspuns și altor întrebări ale ziariștilor prezenți legate de situația actuală de securitate, dar și despre cum vede actuala desfășurare a războiului din Ucraina.

Mircea Geoană: Summitul de la Madrid a luat decizii istorice cu privire la modificarea profundă a modului în care imaginăm apărarea și descurajarea. De la prezența avansată trecem la apărarea avansată.

Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, care devine operațională – planul de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Vom avea în România și în Polonia și pe flancul estic această dimensiune holistică, dacă vreți, a apărării, inclusiv echipamente prepoziționate, elemente legate asset-uri spațiale, asalturi cibernetice. Deci este o altă generaţie a modului în care imaginăm apărarea şi descurajarea şi mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu a avut țara aceasta niciodată în istoria noastră.

Noi am făcut mod deliberat o diviziune a muncii între NATO, ca organizație, și care susține Ucraina și la Madrid liderii noștri au aprobat un nou pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, dar non-letal, ceea ce înseamnă pregătire, drone, comunicații, combaterea dezinformării, care este masivă, protecție împotriva atacurilor cibernetice și, foarte important, pregătirea tranziției la echipamente din era postsovietică pentru armata ucraineană.

Sunt lucrurile pe care NATO le va face. Dar în mod deliberat, pentru a evita un risc de escaladare al unui război deja complicat între Ucraina și Rusia, între Rusia și Ucraina, un război între NATO și Rusia, aliații au decis ca NATO să facă lucrurile care sunt non-letale, care nu sunt direct implicate într-un conflict de natură militară, iar aliții, în mod național, individual, împreună cu partenerii, să facă acest efort de a sprijini cu echipamente militare adecvate acestui moment al războiului partenerii din Ucraina.

Mi se pare și ni se pare, la nivelul conducerii NATO, că este o diviziune corectă a muncii. NATO ajută ca organizație Ucraina, iar NATO, ca ecosistem de alianță, ajută de asemenea Ucraina și vom continua să ajutăm pentru că merită, este și interesul nostru și credem că bravura și sacrificiul ucrainenilor vor primi din partea noastră sprijin militar, financiar, economic, moral, politic, așa cum se întâmplă de-o manieră ireproșabilă în acest moment.

Armata Federației Ruse este în continuare o armată de tip postsovietic, cu tot ce înseamnă echipamente, comandă și control, doctrina militară și filozofie militară, în timp ce armata ucraineană, cu sprijinul nostru, după 2014, după invazia şi anexarea ilegală a Crimeii, este o armată modernă, de tip occidental, de tip NATO, de unde şi diferenţa de calitate a modului în care execută operaţii de război cele două părţi.

Asta nu înseamnă că Federaţia Rusă nu are în continuare capabilităţi importante, nu are în continuare elemente care să fie preocupante pentru Ucraina şi pentru noi. Dar dacă ne uităm la modul în care cele două tipuri de sisteme militare funcţionează, Ucraina este mult mai agilă, este mult mai suplă, este mult mai adaptată războiului modern.

Şi mai este un lucru care depăşeşte tipul de armament, tipul de muniţie, cât de precis loveşte artileria unei părţi sau a celeilalte părţi: este elementul intangibil al moralului trupelor şi al moralului populaţiei şi într-un fel îţi aperi ţara şi te lupţi pentru ţara ta şi într-un alt fel te duci într-o aventură militară într-o ţară în care nu înţelegi de ce ai fost trimis acolo.

Deci diferenţa de moral al trupelor ruseşti şi al celor ucrainene este absolut zdrobitoare în favoarea ucrainenilor. Dar asta nu înseamnă că războiul nu este complicat, că nu este de durată şi c nu vedem deocamdată elemente politice care să indice terminarea prea rapidă, aşa cum ne-am dori, a acestui război.

Viață de parașutist militar!

Publicat de Gabriel Stan, 29 octombrie 2021, 11:53

Colonel Neculai Nuțu, Șef birou instrucție de zbor și parașutare FAC/JTAC în cadrul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale are o experiență extrem de vastă, fiind unul dintre cei mai experimentați parașutiști din cadrul FOS.

Colonelul Neculai Nuțu are peste 1.600 de salturi executate cu 15 complete diferite de parașutare, din 11 tipuri de aeronave.

Acesta a fost decorat în 2019 cu Emblema de Onoare a Armatei României și a primit Certificatul Record Național pentru “Cel mai mare steag național aeropurtat”, de 800 de metri pătrați, în cadrul unui miting aeronautic organizat pe aerodromul din Tecuci, dintr-o aeronavă de timp C27J Spartan.

 Ciprian Panga (reporter): Domnule colonel când v-ați început cariera de parașutist?

Colonel Neculai Nuțu: Am început-o în anul 1995, practic atunci când eram în anul 3 ca student militar în cadrul Institutului Național de Infanterie și Chimie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

Ulterior, după anul 1996, când am absolvit, am fost repartizat în garnizoana Câmpia Turzii unde am început să îmi desăvârșesc pregătirea ca parașutist militar.

Ciprian Panga (reporter):  Cum ați început? Pe ce tip de parașută și pe ce săriți acum?

Colonel Neculai Nuțu: În 1995 am început pe completul de parașute BG7, BG3M, la vechea și marea școală a parașutismului militar românesc, în Crângul Buzăului; de atunci și până în zilele noastre am ajuns să sar cu peste 15 tipuri de parașute, de fabricație românească sau internațională, din peste 11 tipuri de aeronave.

Ciprian Panga (reporter):  Câte salturi aveți acum?

Colonel Neculai Nuțu: Peste 1650 de salturi; și cu categoria aripă și cu categoria rotundă.

Ciprian Panga (reporter):  Și acum ce ați învățat dumneavoastră în toți anii aceștia de carieră dați mai departe. Sunteți încadrat la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale, ce presupune funcția dumneavoastră?

Colonel Neculai Nuțu: Legat de tot ce am învățat, în primul rând vreau să le mulțumesc tuturor celor de la care am învățat. Și cea mai mare mândrie a mea este că tot ce am învățat am posibilitatea să transmit, să-i învăț pe alții și sunt foarte încântat și onorat să văd că, în acest moment, am militari instruiți de mine care sunt mult mai buni decât mine și au atins mult mai multe performanțe.

În cadrul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, mă ocup de pregătirea, instruirea, ridicarea nivelului de pregătire al militarilor din forțele pentru operații speciale și a celor din structurile cu care cooperăm, naționale și internaționale.

Ciprian Panga (reporter):  Puteți să îmi dați un exemplu de un moment mai tensionat, mai dificil de la salturi?

Colonel Neculai Nuțu: Momente mai dificile sunt când ți se întâmplă, din nefericire, câte un accident – mai faci o entorsă, mai faci o fractură, important e să ai răbdare să te recuperezi și o reiei de unde ai rămas, conștientizezi ce ai greșit, repari și mergi mai departe.

Ciprian Panga (reporter):  Cât de important este psihicul pentru un parașutist?

Colonel Neculai Nuțu: Foarte important, cel mai important, nu ai cum să faci asta dacă nu ai un psihic foarte sănătos.

Ciprian Panga (reporter):  Credeți că există teama aia de a ieși din avion?

Colonel Neculai Nuțu: Întotdeauna există dar trebuie să o controlezi, întotdeauna, absolut de fiecare dată.

Nu neapărat teama de a ieși din avion, dar parașutistul, de când pleacă spre aerodrom sau, și cu o seară înainte, se gândește „Ok, mâine zbor, ce trebuie să fac? Să dorm 8 ore, să mă hrănesc, să mă hidratez, să am echipamentul la mine”.

Pe timpul echipării cu parașuta deja începe și își reamintește procedurile, trebuie să controlez asta, fiecare își controlează parașuta individual atunci când o pregătește, după care este un alt coleg care face controlul tehnic la parașute, deci se controlează unii pe alții.

Pe timpul zborului, pe traiect, deseori vezi colegii că dau mărunt din buze. Ce spun? trebuie să fac aia, mai spun un Tatăl nostru, fiecare în credința lui; în momentul în care se ridică și ajungem pe direcția de lansare la înălțimea prestabilită, toți sunt numai un zâmbet, se vede bucuria din sufletul lor de a sări din avion, de a controla parașuta și de a veni în siguranță la sol.

Nu se vede niciodată unul să sară încruntat, speriat din avion și întotdeauna, după o aterizare, toți mai vor.

Ciprian Panga (reporter): Văd pe șapca dumneavoastră „Moșu”. Îmi puteți spune de unde vi se trage, dacă are legătură cu parașutiștii sau nu?

Colonel Neculai Nuțu: La mine Moșu a apărut în anul 1992, când am ales eu și mi-am dorit să devin ofițer în Armata României, mergând la Institut, la Sibiu, eram cu patru ani mai mare decât colegii mei.

Fusesem militar în termen, am prins revoluția din 1989, apoi am lucrat militar angajat pe bază de contract, clar că aveam oarece experiență în plus față de colegii mei, care majoritatea erau veniți din licee, 18 ani, eu eram cel mai bătrân.

Și la un moment dat, la o activitate de rutină, am spus unui coleg „Măi, uite, eu cred că lucrurile trebuie făcute altfel de cum v-ați organizat voi”.

La care colegul, sătul așa un pic de sfaturile mele, zice „Mai lasă-mă, bă, moșule” și mi-a rămas Moșu. N-a avut legătură cu parașutiștii, acum are.

Ciprian Panga (reporter): Sunt foarte mulți oameni care au trecut prin mâna dumneavoastră și dacă îi întrebi cine i-a învățat tainele parașutismului nu o să spună niciodată Colonelul Nuțu, o să spună Moșu. Vă mulțumesc mult de tot și succes în toată cariera dumneavoastră.

Colonel Neculai Nuțu: Și eu vă mulțumesc din suflet.

Interviul a fost realizat de Ciprian Panga, de la Jurnal Militar Brașov.

Sursă foto: MApN.ro, Facebook MApN și Facebook Forțele pentru Operații Speciale Române.

Cursul pentru jurnaliști care transmit din zone de conflict

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:47

Cristian Dumitrașcu (realizator): fost o săptămână plină. Am fost la Târgu Mureș, acolo unde a fost organizat de Direcția Informare și Relații Publice cu sprijinul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, Statului Major al Forţelor Terestre şi Statului Major al Forţelor Aeriene, cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de război. Este un curs aflat la a 17-a ediție. Armata României este una dintre puținele din NATO care oferă un astfel de tip de pregătire jurnaliştilor preocupaţi de domeniul militar. Radio România Actualităţi l-a avut până astăzi acolo pe Alex Buzică. O să ne spună el săptămâna viitoare ce a păţit. De asemenea, toată reţeaua „Jurnal militar” a avut acolo şi de la București, şi de la Brașov, şi de la Târgu Mureș ziarişti care s-au instruit toată săptămâna aceasta. Cei 316 jurnaliști care au absolvit acest curs, începând din 2004 și până în prezent, reprezintă interlocutori obiectivi, care își îndeplinesc cu competență și profesionalism misiunea asumată de a aduce informații corecte către publicul larg – este un comunicat pe site-ul Ministerului Apărării care spune așa. După săptămâna care a curs acum, sunt convins că au dreptate. Ascultăm o secvență din prima zi de instruire pe care au avut-o jurnaliștii la Târgu Mureș.

Instructor din Forțele pentru Operații Speciale: De exemplu, dacă sunteţi undeva într-o zonă, eu știu, vă faceți dumneavoastră meseria acolo și apar probleme, ușor intrăm după dumneavoastră cu asta. Am intrat, v-am scos afară, v-am pus în maşină, am pişcat-o, imediat. Sunt foarte mobile mașinile. Poți să treci prin apă cu ele până la nivelul filtrului. O să daţi şi o tură cu ea, ca să vă învățați un pic cu sunetul. Sunt nişte chestii pe care trebuie să le simțiți. Când plecați de aici, vreau să simțiți feeling-ul ăla, da? Ce înseamnă puterea aia a unei mașini de luptă, ce înseamnă sunetul ăla, să faci diferența. De exemplu, când încep să tragă pe aici, scapă situația de sub control, dumneavoastră vă aruncaţi într-un şanţ sau ceva şi ţi-ai tras în cap o glugă sau te-ai pus cu mâinile la cap, tu trebuie să auzi motorul. „Vin ăştia să mă scoată să mă scoată, vine Humvee-ul, ăsta e al meu” – ştii o treabă, da? Ai ieşit afară, că poate te-ai ascuns sub un podeţ, auzi o mşină, ai ieşit afară, e exact ăla care te caută. Nu e bine. Dacă auzi un Humvee – „Ăsta a venit să mă salveze”. Dumneavoastră trebuie să fiţi în stare să faceți deosebirile astea, da? Asta vreau să vă fac eu aici, să înţelegeţi. Trebuie să simţi mirosul ăala de praf de pușcă, că aşa miroase Humvee-ul, când îl simţi. S-ar putea să fie noapte, nu vezi, e ceaţă, simţi mirosul ăla de gaz ars de la Humvee. Astea sunt chestii pe care trebuie să le simţiţi – miros, sunet. În armată nu e numai tot ce vezi. Aşa sună o armă a prietenilor, ăștia care sunt cu mine, armele lor sună așa, ale inamicului sună invers.
Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat aici, la „Jurnal militar” pe unul dintre instructorii din Forțele pentru Operații Speciale. Nu îi dăm numele, că nu se poate, așa este regula pentru militarii aceștia speciali.