Politica comercială a UE într-o economie globalizată

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 iunie 2019, 16:21

Globalizarea economică este caracterizată de intensificarea comerțului internațional și creșterea interdependenței economiilor la nivel global. Politica comercială a UE reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale.

Cum profităm de globalizare: politica comercială a UE

O politică comercială la nivel UE, în locul politicilor naționale, oferă mai multă greutate în negocierile bilaterale și în cadrul unor organe multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Scopul principal al politicii comerciale UE este creșterea oportunităților comerciale pentru companiile europene prin înlăturarea barierelor precum tarifele și cotele și prin garantarea unei concurențe corecte.

Această politică este esențială pentru economia europeană, deoarece influențează creșterea și ocuparea forței de muncă. Peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile în afara Uniunii. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturi susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.

Politica comercială a UE protejează europenii asigurându-se că importurile respectă normele de protecție a consumatorilor.

De asemenea, UE face uz de politica sa comercială pentru a promova drepturile omului, standardele sociale și de siguranță, respectarea mediului și dezvoltarea durabilă.

Cum funcționează politica comercială a UE?

Politica comercială a UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, investițiile străine directe, aspectele comerciale ale proprietății intelectuale (de exemplu brevetele) și achizițiile publice.

Aceasta este compusă din trei elemente principale: acorduri comerciale cu țări din afara UE pentru a deschide noi piețe și a spori oportunitățile comerciale pentru companiile din UE, reglementarea comerțului pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială și aderarea UE la Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește regulile comerțului internațional. Și țările UE sunt membre, însă Comisia Europeană negociază în numele Uniunii.

Acordurile comerciale

Acordurile comerciale sunt negociate cu țări din afara UE pentru garantarea unor oportunități comerciale mai bune.

Există mai multe tipuri de acorduri comerciale:

• acordurile de parteneriat economic, cu țările în curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific și Africa
• acordurile de comerț liber cu țările dezvoltate
• acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana cu Tunisia.

Obiectivul tuturor acordurilor este reducerea barierelor tarifare și asigurarea investițiilor.

Reglementarea comerțului UE

UE dispune de reguli pentru protejarea companiilor europene de practicile comerciale neloiale. Printre aceste practici se numără dumping-ul sau subvențiile care fac ca prețurile să fie în mod artificial scăzute în comparație cu produsele europene. Produsele europene riscă să fie confruntate și cu bariere vamale sau cote. Dacă dezacordurile comerciale nu pot fi rezolvate, acestea pot duce la un război comercial.

Și investițiile străine directe sunt reglementate în UE. În februarie 2019, deputații europeni au aprobat un nou mecanism de monitorizare, care să se asigure că investițiile străine în sectoare strategice nu afectează interesele și securitatea Europei.

UE și Organizația Mondială a Comerțului

Organizația Mondială a Comerțului are peste 160 de membri, care reprezintă 98% din comerțul internațional. Aceasta are ca scop păstrarea predictibilității și corectitudinii sistemului comercial mondial cu acorduri și monitorizarea regulilor comune pentru comerțul între națiuni.

UE susține puternic OMC și a jucat un rol central în dezvoltarea sistemului comercial internațional. Este implicată îndeaproape în negocierile comerciale multilaterale ale OMC.

Parlamentul European urmărește îndeaproape aceste negocieri și adoptă rapoarte de evaluare.

Actuala rundă a negocierilor OMC – ciclul de la Doha (2001) – a fost blocată din cauza lipsei unui acord asupra principalelor politici, inclusiv asupra agriculturii.

UE folosește puterile de guvernare și de executare ale OMC în cazurile litigiilor comerciale și este unul dintre cei mai mari utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor.

Cum se decide politica comercială a UE

Politica comercială este o competență exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că UE în ansamblul său, mai degrabă decât statele membre individuale, are competența de a legifera în materie comercială și de a încheia acorduri comerciale internaționale (conform articolului 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Tratatul de la Lisabona (2007) a făcut din Parlamentul European un colegiuitor în domeniul comerțului și al investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul votează în favoarea lor. Parlamentul poate influența negocierile prin adoptarea de rezoluții.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Perspective îngrijorătoare ale economiei mondiale

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 ianuarie 2019, 11:23

Tendinţa economiei mondiale este influenţată negativ de creşterea averilor multimiliardarilor lumii, este concluzia ONG-ului Oxfam, care face apel la Statele Unite să crească taxele pentru cei bogaţi.

Concentrarea bogăţiei s-a accentuat şi mai mult în 2018, 25 de miliardari având de acum, în mâinile lor, la fel de mulţi bani ca jumătatea cea mai săracă a omenirii, scrie FRANCE 24 (Franţa).

„Prăpastia care creşte între bogaţi şi săraci afectează lupta împotriva sărăciei, face rău economiei şi alimentează mânia în lume”, a afirmat Winnie Byanyima, directoare executivă a Oxfam International, citată în comunicat.

Guvernele „trebuie să se asigure că întreprinderile şi cei mai bogati îşi plătesc partea lor de impozit”, a adăugst ea, cu ocazia publicării tradiţionalului raport anual al Oxfam privind inegalităţile mondiale înaintea Forumului economic mondial care se desfăşoară până vineri la Davos.

Potrivit Oxfam, care estimează că cei mai bogaţi ascund de fisc 7.600 de miliarde de dolari, în unele ţări ca Brazilia sau Regatul Unit, „cei 10% cei mai săraci plătesc de acum impozite mai ridicate proporţional cu veniturile lor decât cei mai bogaţi”.

De asemenea, BBC aduce în atenţia publică avertismentul Fondului Monetar Internaţional (FMI) asupra scăderii ritmului de creştere economică a Chinei care, corelat cu lipsa unui acord de Brexit, ar putea afecta şi mai rău pieţele financiare şi, prin urmare, creşterea economică mondială.

Potrivit publicaţiei LA LIBRE BELGIQUE, creşterea economică a Chinei are cel mai slab ritm din ultimii 28 de ani, pe totalul anului marcat de eforturi pentru plata datoriei, de conflicte comerciale şi de o cerere interna în scădere.

Creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Chinei a fost de +6,6% anul trecut, a anunţat luni Biroul Naţional de Statistică (BNS). Peste obiectivul de +6,5% pe care şi l-a fixat guvernul şi confirmă previziunile medii ale analiştilor intervievaţi de AFP.

Deşi încă supusă revizuirii, cifra de creştere este urmărită cu atenţie, având în vedere ponderea Chinei în economia mondială.

După părerea analiştilor, încetinirea economiei este puternic legată de măsurile luate de Beijing, în special pentru a reduce o îndatorare colosală care frânează creditarea şi cheltuielile pentru infrastructură.

„Principalele motoare ale încetinirii actuale din China sunt interne. Aceasta ar trebui să rămână situaţia pe termen scurt, în condiţiile în care cofinanţarea consumatorilor a slăbit şi companiile şi-au redus cheltuielile de capital”, estimează analiştii Capital Economics.

Mulţi economişti anticipează totuşi o continuare a decelerării, cel puţin în prima jumătate a lui 2019.

„Creşterea va rămâne sub presiune în lunile următoare. Obiectivul decidenţilor va fi să oprească încetinirea mai curând decat să încerce să creeze o relansare semnificativă”, au comentat economiştii de la Oxford Economics, potrivit cărora creşterea ar atinge cel mai scăzut nivel în trimestul al doilea.

„Oficialii şi-au întărit sprijinul politic ca răspuns la încetinirea dinamicii mondiale. Dar cu rata de creştere a creditării cea mai scăzută de 10 ani, economia nu se va stabiliza înainte de mijlocul acestui an”, au mai estimat într-o notă analiştii de la Capital Economics.

„După părerea noastră, creşterea se va înrăutăţi în primul trimestru din 2019, în ciuda măsurilor de stimulare şi de flexibilizare din ce în ce mai agresive ale Beijingului, şi va scădea sub 6,0% în primul semestru. Pe totalul anului 2019, anticipăm 6,0%, au subliniat analiştii de la Nomura.

Cu atât mai mult cu cât o componentă esenţială a bogăţiei chineze, comerţul, suferă de pe urma unei cereri externe care scade şi a conflictului chino-american.

„Exporturile chinezeşti ar urma să mai scadă în următoarele trimestre, cererea mondială continuând să se modereze, chiar dacă riscul unei încetiniri generat de o nouă escaladare a războiului comercial scade”, potrivit Capital Economics.

Acest război a ştirbit încrederea pieţelor financiare, chiar dacă nu pare să fi penalizat economia chineză decât la finalul anului. În decembrie, exporturile chinezeşti, exprimate în dolari, au scăzut cu 4,4%.

Washingtonul şi Beijingul încearcă de la începutul lui decembrie să-şi rezolve diferendele. Negociatorul şef chinez, viceprim-ministrul Liu He, trebuie să meargă la Washington pe 30 şi 31 ianuarie, cu o lună înaintea expirării actualului armistiţiu decis de cele două puteri.

Atragerea investiţiilor americane se numără printre priorităţile principale ale guvernului bulgar

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2018, 16:41

„Bulgaria şi SUA au ocazia de a-şi extinde parteneriatele energetice active atât la nivel instituţional, cât şi corporativ. Bulgaria apreciază sprijinul acordat de SUA pentru realizarea centrului de distribuţie a gazelor naturale pe teritoriul său, care ne extinde diversificarea energetică şi contribuie la construirea unei pieţe a gazelor competitive şi liberalizate în Europa”, a declarat premierul bulgar, Boiko Borisov, în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, la New York.

În cadrul întrevederii, a fost evidenţiată cooperarea bilaterală în domeniul comerţului şi economiei. Prim-ministrul bulgar a subliniat că atragerea de investiţii din SUA este o prioritate-cheie în eforturile guvernului bulgar, concentrându-se pe domenii precum tehnologia informaţiei, inginerie mecanică, inginerie electrică şi electronică. Borisov a adăugat că menţinerea disciplinei financiare, un climat fiscal favorabil, forţă de muncă bine pregătită şi punerea în aplicare a măsurilor legislative necesare fac Bulgaria un loc din ce în ce mai atractiv pentru mediul de afaceri şi investiţii. Premierul bulgar a prezentat secretarului de stat american proiectul de construcţie a interconectorului de gaze cu Grecia, Serbia şi Turcia, precum şi modernizarea şi extinderea reţelei de gaze existente în ţară.

Şomaj sau România – întrebarea adresată angajaţilor, de o firmă de pariuri

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 mai 2018, 10:59

Paddy Power Betfair îşi mută afacerea de la sediul corporaţiei din Dublin în România, în cadrul unei restructurări a grupului de pariuri.
În ultimele săptămâni, compania le-a propus angajaţilor săi care lucrează în Clonskeagh posibilitatea de a se muta la Cluj, în nordul României, sau de a intra în şomaj.
Numărul exact al şomerilor nu este clar, dar sursele indicau ieri că de pe statul de plată din Dublin ar putea fi tăiate cel puţin 50 de persoane, iar o alta a spus că mai mult de 100 de angajaţi au putut opta pentru mutarea în România.
Se înţelege că funcţiile administrative asociate cu bursa pariurilor grupului, care le permite pariorilor să-şi stabilească propriile şanse, precum şi pieţele pariurilor sportive şi de fotbal ale companiei vor fi mutate din Dublin. Funcţiile administrative care au legătură cu divizia de curse hipice a grupului vor rămâne probabil în Dublin.
Un purtător de cuvânt a confirmat oferta de intrare în şomaj, ieri, dar nu a dorit să comenteze pe tema numărului angajaţilor afectaţi de planurile de transferare.
„Paddy Power Betfair a combinat anul trecut funcţiile sale de risc, comerţ şi schimb valutar într-o divizie centrală în Dublin. În urma unor consultări interne, a fost luată decizia de mutare a unei serii de funcţii de natură administrativă în domeniul comerţului şi reglementării, personalul din Dublin concentrându-se asupra comerţului, compilaţiei şi analizei specializate care foloseşte superior experienţa disponibilă.
Această decizie a condus la o serie de concedieri, acolo unde nu a existat opţiunea unei mutări, dar a permis unui număr de angajaţi de la Dublin care aveau funcţii administrative să preia roluri comerciale specializate bine plătite”.
Paddy Power Betfair are 1.200 de angajaţi la sediul general din Dublin. Purtătorul de cuvânt a spus că grupul recrutează un număr suplimentar de peste 300 de persoane, din care 50 în Irlanda.
Grupul a raportat un salt de 13% al veniturilor, la 1,75 miliarde de lire sterline, pe baza unei creşteri de 16% a veniturilor sportive, anul trecut.
Peter Jackson, directorul executiv al companiei, a restructurat o mare parte a echipei manageriale a grupului, de la preluarea controlului în ianuarie. Mai multe cadre de conducere superioare s-au retras din afacere, ultimul din aceştia fiind Alex Gersh, director financiar care a plecat în martie. El i-a urmat şefului afacerii austriece, Cormac Barry.
The Times a dezvăluit săptămâna trecută că Stewart Kenny, unul din fondatorii Paddy Power, a demisionat ca urmare a eşecului managementului superior de a se ocupa adecvat de pariurile problematice.
Articol de Peter O’Dwyer

România este interesantă pentru investitori

Publicat de adinaiftime, 17 octombrie 2017, 19:46

România este o ţară interesantă pentru investitori, spune ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer. El a explicat, astăzi, la o conferinţă despre IMM-uri, că ţara noastră este atractivă, pentru că avem o creştere economică mare, de 5,8%, ceea ce înseamnă stabilitate. În plus, investitorii sunt atraşi de cota unică, de amplasarea geografică, de resursele naturale, precum şi de forţa de muncă ieftină şi bine pregătită.

Crește încrederea în Protecția Consumatorilor

Publicat de adinaiftime, 31 august 2017, 08:40

Este constatarea pe care a făcut-o la Tg. Mureș șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Brașov, Sorin Susanu.

Acesta a declarat într-o conferință de presă că, în județul Mureș, în primele șase luni ale acestui an a scăzut numărul de amenzi față de perioada similară a anului trecut.

În acest sens, Sorin Susanu remarcă faptul că anul acesta numărul avertismentelor l-a depășit pe cel al amenzilor, iar zona cea mai vulnerabilă rămâne cea a comerțului.

”În primele 6 luni pe 2017 s-au efectuat 1980 de acțiuni de control și 905.000 de lei amenzi aplicate. Anul trecut, în aceeași perioadă, erau 1963 de acțiuni, cu 980.500 lei amenzi. De remarcat că, anul acesta numărul avertismentelor a depășit pe cel al amenzilor. Ca urmare, cred că există o evoluție în sensul de cunoaștere a drepturilor consumatorilor, pentur că doar așa se explică faptul că începem să vedem reclamații de acest gen.”

Sorin Susanu a observat că cetățeanul nu mai reclamă, punctual, o brânză sau un iaurt expirat, ci se trec și chestiuni de clauze ilegale, abuzuri în servicii, aspecte care le prejudiciază drepturile.

În acest sens, șefa CJPC Mureș, Marcela Achim, a subliniat că se constată creșterea încrederii oamenilor în această instituție de control:

”În 2016 au fost înregistrate peste 1700 de reclamații, din care 82 la sută au fost reclamații întemeiate, cercetate și soluționate în favoarea consumatorilor, care au fost despăgubiți cu 400.000 de lei. Este o tendință de creștere a reclamațiilor care se depun la Comisariat, asta înseamnă că mureșenii cunosc faptul că au drepturi și că, depunând o reclamație la instituția noastră, au șansa ca aceasta să îi fie soluționată favorabil.”

În zona de turism, Sorin Susanu recomandă clienților să nu plătească nicio sumă de bani în avans fără vreun document, iar orice contract pe care îl încheie cu o agenție de turism trebuie să aibă specificate toate elementele discutate verbal cu agenția. Acesta atrage atenția că au fost depistate cazuri în care site-urile de specialitate au fost clonate, iar oamenii au rămas fără banii achitați în avans.

În ce privește instituțiile financiar bancare, șeful CJPC Brașov spune că s-au descoperit dobânzi de 8 – 9.000 la sută, mai ales la birourile de creditare rapidă.

Valeriu Russu

Scade volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul

Publicat de adinaiftime, 4 august 2017, 12:00

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul – cu excepţia vânzărilor de autovehicule şi motociclete – a scăzut cu 1,5 procente în iunie, comparativ cu luna precedentă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Scăderea a fost determinată mai ales de reducerea vânzărilor de alimente, băuturi şi ţigări, dar şi a celor de produse nealimentare. Însă comparativ cu iunie 2017, afacerile din comerţul cu amănuntul au urcat cu peste 7 la sută.

Comisia Europeană propune reprezentanților SUA includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă in TTIP

Publicat de Monica Slavici, 10 noiembrie 2015, 09:44

În cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) Comisia Europeană propune reprezentanților SUA includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Comisia Europeană a publicat, pe 6 noiembrie, propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA.
Oficialii CE susțin că noul capitol referitor la dezvoltarea durabilă, propus în cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”’, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.
Cu acest prilej, comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, a ținut să sublinieze că, de fapt, comerțul nu este numai un instrument capabil să creeze noi oportunități economice pentru consumatori, lucrători și angajatori, ci și unul menit să contribuie la creșterea gradului de responsabilitate în întreaga lume.
Comerțul nu promovează doar interese economice, ci și valori, a susținut oficialul european arătând că munca copiilor, precaritatea drepturilor lucrătorilor sau comportamentul iresponsabil al întreprinderilor sunt flageluri mondiale pe care UE dorește să le combată cu ajutorul politicii comerciale.
Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP prezintă o abordare integrată cu privire la comerț și la dezvoltarea durabilă, care înglobează, de asemenea, forța de muncă și mediul, reafirmând dreptul statelor membre ale UE de a legifera în aceste domenii.
Propunerea se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului.
În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.
Comisarul Cecilia Malmström afirmă că negocierile comerciale cu SUA vor deveni cu timpul tot mai transparente și că deși există, încă, aspecte aflate în divergență se lucrează în continuare pentru a se obține un acord comercial avantajos pentru ambele părți.
Cecilia Malmström:

„UE și SUA sunt ambele încredințate că tratatul trebuie implementat și întărit, dar avem abordări diferite în ceea ce privește implicarea societății civile și întărirea regulilor de dezvoltare durabilă în acordul pentru comerț.

Dar TTIP este un acord unic pentru ambele părți, atât ca dimensiune, cât și ca ambiție.
Prin urmare, trebuie să ne așezăm și să evaluăm cu grijă genul de abordare care funcționează în acest context.”

Propunerea UE privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP a fost prezentată Statelor Unite în cursul ultimei runde de negocieri care a avut loc în luna octombrie.
Până acum au fost 11 runde de negocieri între UE și SUA.
Negocierile dintre cele două părți au început în iulie 2013.
Dacă aceste negocieri se vor încheia cu succes, acest parteneriat va acoperi mai mult de 40% din PIB-ul mondial.
Următoarea rundă de negociere va avea loc în februarie 2016, când este de așteptat ca ambele părți să discute problema achizițiilor publice.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.

Bursa de Cereale Corabia, singura bursă de cereale din România

Publicat de Stefania Grigore, 18 august 2014, 19:00

Bursa de Cereale Corabia, va începe să funcţioneze în aproximativ două săptămâni ca ring al Bursei de Mărfuri Bucureşti, iar pe malul Dunării, la Corabia, se va stabili preţul cerealelor şi se vor putea face tranzacţii.

Intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime  textile şi cu semifabricate, sunt principalele activităţi ale Bursei de Cereale de la Corabia care în două săptamâni îşi va deschide porţile.

Acum se fac angajările şi se pun la punct ultimele documente, după ce obiectivul a fost înscris la Registrul Comerţului. În timp ce în clădirea bursei de cereale se fac ultimele pregătiri pentru inaugurare, malul Dunarii a devenit o atracţie pentru depozitarii de cereale care vor să construiască aici silozuri.

Bursa de cereale a fost construită cu fonduri europene, valoarea proiectului accesat de Consiliul Judeţean Olt fiind de 5,8 milioane de euro. La socieatea nou înfiinţată, Bursa de Cereale Corabia SRL, acţionari sunt Consiliul Judeţean Olt şi Primăria Corabia cu câte 25% şi Bursa Română de Mărfuri care deţine 50% din acţiuni.