MAGYAR IDŐK: Comisia de la Veneţia se află din nou într-o misiune de evaluare, în Ungaria

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 februarie 2019, 11:49

Delegaţia acestui organism consultativ, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, se va informa despre reforma instanţelor judecătoreşti

Este contestabilă imparţialitatea delegaţiei Comisiei de la Veneţia care a sosit luni în Ungaria pentru a se informa despre restructurarea instanţelor de contencios administrativ. Delegaţia este formată din şase membri, iar unul dintre ei, cel din Germania, trebuie să fie recunoscător Partidului Social-Democrat pentru că în ţara sa a devenit judecător constituţional. Şi membrul austriac a fost numit pe criterii politice, în Austria el fiind ales în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Constituţionale la propunerea şefului statului, membru al Partidului Verzilor. Totodată, secretarul Comisiei de la Veneţia este adeptul unui superstat European, fiind un federalist convins.

Luni a sosit în Ungaria delegaţia Comisiei de la Veneţia, scopul vizitei fiind evaluarea stadiului  implementării reformei instanţelor de contencios administrativ. Pe parcursul vizitei de două zile, delegaţia va purta discuţii cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Magistraturii (OBH), ai Ministerului Justiţiei, ai Curţii Supreme de Justiţie, precum şi cu preşedinţii sau reprezentanţii organizaţiilor profesionale din domeniul justiţiei. Potrivit programului oficial, delegaţia va cere şi opinia unor ONG-uri care figurează pe lista de plată a lui George Soros.

Într-un comunicat scurt, preşedintele OBH, Tünde Handó, a precizat luni că structura autonomă a instanţelor de contencios administrativ nu periclitează independenţa şi autonomia judecătorilor, în schimb restabileşte o tradiţie în justiţie, care a fost întreruptă de comunism.

Având în vedere cine sunt membri delegaţiei Comisiei de la Veneţia, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, este puţin probabil că va exista vreun argument care să îi convingă asupra solidităţii statului de drept din Ungaria. Din cei şase membri ai delegaţiei cel puţin în cazul a trei membri trecutul lor este îndoielnic, fiind cunoscută cariera lor. Monika Hermann a fost aleasă în 2011 ca membru al Curţii Constituţionale Federale din Germania din partea Partidului Social-Democrat (SPD), în timp Christoph Grabenwarter a fost ales vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Austria ca urmare a propunerii preşedintelui ţării, Alexander Van der Bellenem, membru al Partidului Verzilor. Totodată, preşedintele SPD a fost la vremea respectivă Sigmar Gabriel, care a devenit cunoscut, pe lângă scandalurile din domeniul economic în care a fost  implicat, prin faptul că în 2015 a solicitat, în concordanţă cu proiectul George Soros, colonizarea organizată cu străini şi recunoaşterea acestora ca refugiaţi. La rândul său, Alexander Van der Bellen este, de asemenea un politician pro-migraţie, adeptul societăţii deschise, care după instalarea sa în funcţie de şef al statului l-a primit imediat pe George Soros. Pe de altă parte, secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, nu este apropiat în mod expres de nici un partid sau politician, ci mai degrabă de o ideologie: este federalist convins asemănător lui Ferenc Gyurcsány şi visează la realizarea unui superstat european. Această convingere i-a fost implementată la College of Europe, unde a participat la cursurile pentru instruirea postgraduală – aşa cum se întâmplă şi la Universitatea Central-Europeană. În rândul acestor tineri care au studiat la College of Europe sunt mulţi liberal-democraţi, printre care se află şi premierul finlandez, Alexander Stubb. După cum se ştie Stubb s-a lansat anul trecut în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare în calitate de contracandidat al lui Manfred Weber. Stubb şi-a construit campania electorală, printre altele, pe tema migraţiei care – în opinia sa – nu trebuie oprită, ci gestionată, ceea ce înseamnă că, în cazul alegerii sale în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, FIDESZ va avea o mare dilemă: ori Viktor Orbán şi partidul său vor trebui să susţină edificarea democraţiei liberale, ori vor trebui să părăsescă Partidul Popular European.

Liderul ALDE Europa, la RFI: România ar trebui să fie un mediator eficient la şefia UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 ianuarie 2019, 13:00

Cosmin Ruscior – România trebuie să ia în serios recomandările făcute de Comisia de la Veneţia şi GRECO privind statul de drept, declară într-un interviu la RFI eurodeputatul olandez Hans van Baalen, preşedinte al partidului ALDE Europa. El crede pe de altă parte că România este pregătită să exercite preşedinţia rotativă a UE: „Meleşcanu este un ministru bun, care cunoaşte foarte bine Europa, aşa că eu sunt încrezător că va fi o preşedinţie pozitivă”.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele provocări ale României la preşedinţia Consiliului UE?

Hans van Baalen: România este un stat important în regiune – Moldova, Ucraina, Rusia – aşa că sper că România va fi capabilă să pună pe masă chestiunea securităţii şi că va putea să lucreze ca preşedinte al Uniunii cu Statele Unite, pentru a avea o poziţie fermă faţă de Rusia şi faţă de agresiunea rusească din regiune. Asta cred eu că este important. Desigur, avem problemele curente, precum Brexit, situaţia din Magreb şi din lumea arabă, situaţia legată de comerţul cu SUA. Deci sunt multe subiecte pe agenda preşedinţiei româneşti a Uniunii Europene.

Rep.: Ce credeţi că ar trebui şi nu ar trebui să facă România, ca preşedinte al Consiliului UE?

Hans van Baalen: România ar trebui să fie un mediator eficient, să aducă cele 28, respectiv 27 de state, după Brexit, împreună, să formuleze poziţii comune, asta este foarte important. În al doilea rând, m-aţi întrebat ce nu ar trebui să facă România. Îl avem pe Barnier, care negociază cu britanicii în numele celor 27 de ţări membre ale Uniunii, deci România nu ar trebui să-i facă treaba. România ar trebui să facă în aşa fel încât să le fie posibil lui Barnier şi May să obţină acordul Camerei Comunelor asupra acordului Brexit, altfel vom avea un Brexit dur, ceea ce ar fi rău pentru noi toţi.

„E foarte important ca GRECO şi Comisia de la Veneţia să fie luate în serios”

Rep.: Cum aţi descrie credibilitatea României, în clipa de faţă? Atât Parlamentul European, cât şi Comisia Europeană au criticat Bucureştiul pentru modificările aduse legilor justiţiei. Cât contează acest lucru, în context?

Hans van Baalen: Bineînţeles că are un impact, dar noi în grupul ALDE din Parlamentul European şi în partidul ALDE, pe care-l conduc, am spus că ni se pare foarte important ca atât Comisia de la Veneţia, cât şi GRECO să fie luate în serios, în privinţa recomandărilor făcute României privind statul de drept. E foarte important, dar vom judeca România în funcţie de întregul ei mandat la şefia Consiliului Uniunii Europene, nu vom ţine cont de un singur punct, indiferent cât de important ar fi el.

Rep.: Aţi spune că România este un preşedinte atipic al Consiliului UE?

Hans van Baalen: Nu, nu aş spune asta. Am spus-o într-un sens mai degrabă pozitiv, referindu-mă la poziţia geo-strategică a României în regiune, relaţia ei cu SUA şi NATO sunt importante argumente favorabile. Dacă vă uitaţi la alte preşedinţii, toate au puncte slabe şi puncte forte, indiferent că vorbim de o ţară mică sau mare din estul sau vestul Europei. Va trebui să evaluăm peste şase luni cât de productivă a fost preşedinţia românească. Să fim optimişti şi să sperăm că România este capabilă să reformeze statul de drept într-un mod pozitiv, cu ajutorul recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi altor foruri ale Consiliului Europei.

Rep.: Credeţi că România este pregătită să exercite mandatul de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene?

Hans van Baalen: Da, cred că asta nu va fi o problemă. Am avut o preşedinţie germană cu mult timp în urmă, care nu a fost atât de bine organizată, deşi vorbim de o ţară mare, cu multă experienţă. Am avut de asemenea mandate ale unor ţări mici, ca Belgia, Danemarca sau Olanda, care au fost bune. Prin urmare, haideţi să judecăm mandatul României după o jumătate de an, dar eu sunt optimist. Meleşcanu este un ministru bun, care cunoaşte foarte bine Europa, aşa că eu sunt încrezător că va fi o preşedinţie pozitivă.

Rep.: Ce le recomandaţi colegilor din ALDE România, în privinţa statului de drept?

Hans van Baalen: După cum probabil ştiţi, am avut un Congres ALDE la Madrid anul trecut, unde am discutat foarte deschis cu colegii noştri de la ALDE România despre viitor şi despre statul de drept. Aş spune că este foarte importantă Comisia de la Veneţia, iar noi vom urmări cum va ţine cont ALDE România de ce spune această Comisie şi de condiţiile ei şi cred că vom lucra într-un mod foarte pozitiv cu ALDE România în acest sens.

Guy Verhofstadt: legile justiției din România trebuie să respecte recomandările Comisiei de la Veneția

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 noiembrie 2018, 14:22

Guy Verhofstadt, președintele facțiunii liberale din Parlamentul European, spune că a „stabilit” cu Călin Popescu-Tăriceanu că „singurul mod de a garanta statul de drept din România este implementarea totală și necondiționată a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția”.

„Aceasta înseamnă că toate cele trei elemente aflate în dispută – reforma justiției, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală – trebuie să fie aliniate cu recomandările Comisiei, urmând ca după adaptarea și aprobarea lor de către guvern și Parlament, ele să fie din nou evaluate de către acest înalt for”, a afirmat Verhofstadt, într-un mesaj în limba română postat joi pe contul său de Facebook.

Miercuri, aflat la București, la o ședință a guvernului Dăncilă, liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, postase un prim mesaj pe Facebook, prin care avertiza că „România se află la răscruce” și are de ales între respectarea principiilor democratice și iliberalism, scriind că acest lucru nu poate fi făcut „în numele nostru”, respectiv al liberalilor europeni.

La mijlocul lunii, Comisia Europeană a publicat un raport MCV foarte critic la adresa reformelor din justiția românească, în timp ce Parlamentul European a adoptat în aceeași zi, pe 13 noiembrie, un raport la fel de critic despre starea statului de drept în România.

Ultimul raport MCV sub Comisia Juncker apare pe 13 noiembrie

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2018, 11:24

Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria sunt aşteptate pentru 13 noiembrie, a anunţat Comisia Europeană. Bruxelles ia notă de opiniile Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei şi spune că şi-ar putea modifica şi ea atitudinea faţă de România.

Bruxelles repetă poziţia cunoscută, anume că dacă progresul înregistrat până acum de România privind reforma justiţiei ar fi repus în chestiune, atunci şi atitudinea Comisiei Europene s-ar putea schimba.

Iar reacţia Comisiei Europene (a nu se confunda cu poziţia sa care descrie atitudinea generală) la adoptarea OUG pentru legile justiţiei spune că acestea sunt urmărite “cu îngrijorare” şi că o analiză detaliată va urma.

“O justiţie independentă şi profesională” este de o covârşitoare importanţă.”, spune Bruxelles.

A se înţelege prin aceasta că în viitorul raport MCV, progresele anterioare ale României nu ar mai fi văzute ca temeinice şi, mai ales, ca ireversibile. Cele două criterii stau la baza eliminării mecanismului de verificare şi cooperare (MCV) de care Comisia Juncker se angajase în 2014 să scape până în 2019.

Astfel, raportul din 13 noiembrie 2018 va fi ultimul publicat de Comisia Juncker, dar cel mai probabil că nu va fi şi ultimul în general.

Jean-Claude Juncker, care a subestimat potenţialul politicienilor estici de a-şi dezamăgi partenerii, a crezut în 2014 ca-i poate face cointeresaţi la eliminarea mecanismului. De aceea, a promis că-i va ajuta să scape de MCV.

An după an, a devenit însă limpede că o astfel de încercare ar fi fost sortită eşecului dacă ea intra în discuţia statelor membre.

Încă din 2016, Juncker a priceput că nu ar avea rost să propună eliminarea mecanismului şi a aruncat mingea înapoi la România şi la Bulgaria. Recent, comisia Juncker a evitat să mai aducă vorba despre această promisiune.

Autor Mihaela Gherghişan

Secretarul general al Consiliului Europei i-a scris președintelui Iohannis

Publicat de adinaiftime, 23 decembrie 2017, 10:30

Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, i-a trimis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis în care îl îndeamnă să solicite expertiza Comisiei de la Veneția privind reformele în domeniul judiciar adoptate de Parlamentul României.

„În spiritul Planului de Acțiune al Consiliului Europei privind consolidarea independenței judiciare și a imparțialității, adoptat în 2016 de cele 47 de state membre, inclusiv de România, este esențial ca în implementarea reformelor în domeniul judiciar, statele membre sa utilizeze în totalitate gama de instrumente și mecanisme puse la dispoziție de organizație”, scrie Thorbjorn Jagland care precizează în încheiere: „O opinie a Comisiei de la Veneția ar conferi claritate privind compatibilitatea textelor menționate mai sus cu standardele fundamentale ale statului de drept. Din acest motiv, aș îndemna autoritățile din România să le transmită Comisiei Veneția. Acest lucru ar fi o formă de susținere pentru activitatea autorităților române. De asemenea, acest lucru ar fi complementar pentru evaluarea urgentă a acestor texte pregatită de Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) la capitolul standardelor anticorupție”.
Reacția sa vine după ce 7 ambasade ale unor țări din Uniunea Europeana au emis un comunicat comun în care își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea Legilor Justiției și susțin aceeași necesitate a obținerii unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Semnatarii sunt ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei.

Republica Moldova nu va primi tranşa prevăzută în acest an din ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat de UE

Publicat de adinaiftime, 7 octombrie 2017, 19:00

Republica Moldova nu va primi tranşa prevăzută în acest an din ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană, din cauza deciziei Chişinăului de a modifica sistemul electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia – a anunţat, ieri, premierul Pavel Filip.

El s-a declarat, însă, încrezător că banii vor veni cel mai târziu la mijlocul anului viitor.

Parlamentul European a propus, marţi, suspendarea asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova, dar decizia finală urmează să fie luată luna viitoare.