Adrian Gâtman (realizator rubrică): Comisia Europeană a propus impulsionarea cu cel puțin 1,5 miliarde de euro în următorii trei ani a industriei militare europene, pe care dorește să o încurajeze să își asume mai multe riscuri pentru a crește producția prin intermediul de achiziții comune sau avantaje fiscale. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Securitate, a declarat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a readus un război de mare intensitate în Europa. După zeci de ani de cheltuieli insuficiente, trebuie să investim mai mult în apărare și să o facem în comun și mai bine. Prin noul program, statele Uniunii sunt invitate să achiziționeze cel puțin 40 de procente din echipamentele de apărare la comun până în anul 2030. Tot până atunci, se are în vedere ca valoarea comerțului pentru apărare în interiorul Uniunii să fie de cel puțin 35% din valoarea totală a pieței europene în acest domeniu.
Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre UE de la Praga
Publicat de Gabriel Stan,
5 septembrie 2022, 14:44
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale Vasile Dîncu a participat la reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Praga, la începutul săptămânii.
Reuniunea a debutat cu o dezbatere pe tema impactului global și a consecințelor invaziei Federației Ruse în Ucraina.
Ministrul Dîncu a spus-o omologilor europeni că războiul a schimbat modul în care securitatea și apărarea sunt percepute la nivel european și că acum este importantă consolidarea parteneriatelor, în contextul reconfigurării arhitecturii de securitate din regiunea Mării Negre.
O sesiune specială a fost dedicată acoperirii deficitelor de investiții în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene.
A fost discutată propunerea avansată de Comisia Europeană privind stabilirea unui program de consolidare a industriei de apărare prin intermediul achizițiilor colaborative.
Programul vizează înființarea unui grup operativ pentru achiziții comune.
Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au vorbit și despre perspectivele angajamentului în sprijinul Ucrainei în ceea ce privește securitatea și apărarea.
Comisia Europeană va trimite, săptămâna aceasta, la București, o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiații ucraineni și să stabilească modul de decontare a acestora.
Între timp, executivul pregătește un plan național pentru sprijinirea refugiaților care au venit în România.
Până acum sunt peste 80 de mii care au decis să rămână, cel puțin temporar, în România. Ei ar urma să fie ajutați de autorități să-și găsească un loc de muncă, să aibă acces la asistență medicală, iar copiii – la educație.
Dintre aceștia peste 4.000 au aplicat deja pentru azil, spunea purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru. El a precizat că primele cereri de decontare a cheltuielilor angajate de România până în acest moment au fost deja transmise la Bruxelles.
Șase grupuri de lucru vor gestiona problemele refugiaților ucraineni care decid să rămână în România. Acestea vor avea în atenție zonele nevralgice, cum ar fi educația, sănătatea, accesul pe piața muncii, accesul locativ, sprijinirea persoanelor vulnerabile, mai ales a copiilor, spune consilierul de stat Mădălina Turza.
Aceste grupuri vor elabora în cel mai scurt timp un plan de măsuri pe termen mediu și lung care va permite României să intre din luna aprilie în faza a doua de răspuns umanitar.
Uniunea Europeană va începe să aplice de la 1 februarie, noua regulă care limitează la 270 de zile (nouă luni) valabilitatea certificatului verde pentru călătoriile intra-europene după vaccinarea anti-COVID-19 cu schema completă alcătuită din două doze (sau o doză în cazul vaccinului Johnson & Johnson).
Măsura este obligatorie pentru toate statele membre ale UE, dar se aplică numai pentru călătoriile intra-comunitare, deciziile privind folosirea acestui certificat în alte scopuri pe plan intern (accesul în restaurante, la concerte sau la alte evenimente şi în alte spaţii) revenind fiecărui stat membru. Totuşi, Comisia Europeană le-a solicitat „să se alinieze cu perioada de valabilitate stabilită la nivel european”.
Limitarea valabilităţii certificatului verde fără doza de consolidare a fost decisă pe baza orientărilor Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), care a recomandat administrarea dozei „booster” odată cu trecerea a şase luni de la încheierea schemei complete de vaccinare, întrucât eficacitatea vaccinului scade în acest timp.
Începând de marţi intră în vigoare şi noile norme europene privind înscrierea dozelor „booster” pe certificatele de vaccinare. Astfel, acestea vor apărea cu înscrisul „3/3” în cazul vaccinurilor Pfizer, Moderna şi AstraZeneca şi cu „2/1” în cazul vaccinului Johnson & Johnson.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că România trebuie să se adapteze regulilor din UE cu privire la certificatul digital COVID-19.
Totuși, până la o nouă reglementare legislativă, certificatul digital este valabil pentru intrarea în ţara noastră şi pentru cei care au depăşit 9 luni de la vaccinarea cu schema completă şi nu au doza booster.
La 22 septembrie este marcată, anual, Ziua mondială fără maşini. Scopul acestei zile este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare.
Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, care în 2021 a fost programată între zilele de 16 şi 22 septembrie.
„Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene.
Potrivit datelor publicate la 20 aprilie 2021 de Comisia Europeană, aproximativ 18.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului 2020 în Uniunea Europeană, o scădere anuală fără precedent, de 17% faţă de 2019.
Cele mai sigure drumuri rămân în Suedia, în timp ce România, cu 85 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori, a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii în 2020.
În cursul deceniului precedent, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36% în Uniunea Europeană, de la 67 până la 42 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori. Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la un milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.
În România, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 31%, de la 117 la 85 de decese la un milion de locuitori.
Potrivit Comisiei Europene, reducerea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deşi nemăsurabil, asupra numărului de accidente rutiere mortale.
„Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE
Foto: Blurry focus photo of pretty dark skin business lady fell asleep near monitor, work overtime deadline terms specs telephone lying table wear casual shirt sit night office indoors
Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout)
Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță
Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”
PE cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.
Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.
Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.
Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.
Citat
Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”
Context
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.
Activitatea deputaților europeni până la sfârșitul lui 2020
Publicat de Camelia Teodosiu,
7 septembrie 2020, 14:51 / actualizat: 9 septembrie 2020, 14:52
În lunile următoare, deputații europeni au în plan să voteze bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și o nouă lege privind clima și să continue dezbaterile despre viitorul Europei.
Bugetul pe termen lung și planul de redresare
În luna mai, Comisia a propus un plan de stimulare economică de 750 de miliarde EUR. Acesta, însoțit de o propunere revizuită de buget al Uniunii pentru 2021-2027 de 1,1 mii de miliarde EUR, va contribui la combaterea șocului creat de pandemia de coronavirus și va deschide calea către un viitor durabil. Propunerile fac obiectul unor negocieri între Parlament și statele membre, reunite în Consiliu.
Pactul Verde
În septembrie, Comisia pentru mediu a Parlamentului (ENVI) va vota legea Uniunii Europene privind clima, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană în luna martie. Se va vota și modul în care Uniunea Europeană poate să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dosarul va fi probabil votat în sesiunea plenară din octombrie.
Conferința privind viitorul Europei
Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă nouă, care analizează ce schimbări sunt necesare pentru a pregăti mai bine Uniunea Europeană pentru viitor. Conferința trebuia să înceapă în luna mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Parlamentul a subliniat, într-o rezoluție votată în vară, că activitatea conferinței trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”. Conferința ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de doi ani.
Brexit
În prezent au loc discuții pentru a ajunge la un acord referitor la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană si Regatul Unit. Versiunea actuală a acordului de retragere prevede o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui decembrie 2020. Așadar, obiectivul este ca cele două părți să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului. Un acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.
Actul legislativ privind serviciile digitale
În cadrul Strategiei digitale europene, Comisia a anunțat că va prezenta un pachet legislativ referitor la serviciile digitale către finalul anului 2020. Pachetul este menit să ajute piața unică a serviciilor digitale să devină mai puternică. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și-au publicat proiectele de raport pe această temă. Comisiile ar trebui să le voteze în septembrie.
Strategia industrială
În martie 2020, Comisia a prezentat o nouă strategie industrială pentru Europa. Comisia se asigură prin această strategie că întreprinderile din Europa pot să facă tranziția către neutralitatea climatică și un viitor digital. Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului va vota raportul elaborat în acest sens de membrii săi în septembrie. Votul în plen este programat să aibă loc două luni mai târziu.
Reforma PAC (politica agricolă comună)
Etapa finală a negocierilor despre modul în care ar trebui să arate sectorul agricol european după 2020 va depinde de încheierea unui acord referitor la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. Se va lua în considerare și Pactul verde european.
Uniunea Europeană pregătește o serie de norme noi care vor consolida drepturile călătorilor din transportul feroviar și vor include compensații mai mari în cazul întârzierilor și mai mult ajutor pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul este de a finaliza acest dosar legislativ înainte de anul 2021. Comisia a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate. Negocierile interinstituționale au fost reluate în iunie, după ce au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.
Finanțarea participativă (crowdfunding)
În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere de regulament referitor la furnizorii de servicii din domeniul finanțării participative. Propunerea face parte din Planul de acțiune pentru tehnologia financiară (FinTech) al Comisiei Europene. Piața finanțării participative din Uniunea Europeană este subdezvoltată în comparație cu alte economii mondiale importante pentru că nu există norme comune la nivelul întregii Uniuni. La exact doi ani de la prezentarea propunerii, Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei.
Experţii europeni din domeniu au propus, oficial, amânarea anului în care Timişoara să devină Capitală Europeană a Culturii, cu o întârziere de doi ani, alături de alte două oraşe din Ungaria şi Grecia.
Reprezentanţii Comisiei Europene, vicepreşedintele Margaritis Schinas şi comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, au anunţat că vor propune colegiului comisarilor europeni declarea perioadei evenimentelor culturale dedicate capitalelor culturale europene 2020-2021.
„O primă decizie cu privire la decalarea anului exercitării titlului de Capitală Culturală Europeană pentru mai multe oraşe aflate în această situaţie în această perioadă a fost luată de către comisarul european Mariya Gabriel şi vicepreşedintele Margaritis Schinas. Aceştia au decis să prezinte colegiului comisarilor o propunere echilibrată de modificare a deciziei cu privire la capitalele europene ale culturii.
Pentru Timişoara propunerea este de a exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, alături de Veszprem din Ungaria şi Elefsina din Grecia, în acelaşi timp Novi Sad va exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2022, alături Kaunas din Lituania şi Esch sur Alzette din Luxemburg. Este un gest de solidaritate între toate capitalele europene ale culturii în cauză care reflectă spiritul Uniunii Europene”, a afirmat viceprimarul Dan Diaconu.
Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, propunerea expertilor va intra pe circuitul oficial de aprobare, urmând ca o hotărâre să fie luată de Comisia Europeană până la jumătatea lunii august.
Se aşteaptă ca decizia finală să fie luată în luna octombrie a acestui an.
Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați
Foto: Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene, Greece, March 4, 2020. REUTERS/Costas Baltas
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.
În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.
Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.
Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.
Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.
Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.
Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.
Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.
După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.
Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.
Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.
Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.
Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.
Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.
Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27
În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.
De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.
Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.
În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.
În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.
Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.
În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus.Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”
100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE
Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.
Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.
Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.
SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.
Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.
Sprijinirea pescarilor și a fermierilor
Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.
Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:
pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.
De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.
Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile
Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență
Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.
Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.
Instrumentul pentru sprijin de urgență
Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.
Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.
UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.
Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.
Următoarele etape
Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.
Parlamentul se angajează să ajute țările UE să combată coronavirusul și să abordeze impactul socio-economic al epidemie
Sprijinul Parlamentului
Pe 13 martie, Comisia Europeană a stabilit un răspuns coordonat la nivel european pentru a contracara impactul economic al coronavirusului. Consultați toate măsurile.
Măsurile pentru combaterea Covid-19 anunțate de Comisie au fost salutate de președintele Parlamentului European, David Sassoli. Domnul Sassoli a spus că Parlamentul se angajează să aprobe aceste măsuri cât mai rapid posibil.
„Covid-19 ne obligă pe toți să fim responsabili și precauți. Este un moment delicat pentru noi toți. Parlamentul va continua să lucreze pentru a-și exercita atribuțiile. Niciun virus nu poate bloca democrația”, a spus președintele Sassoli.
Strategia UE pentru gestionarea epidemiei
Comisia propune măsuri pentru:
• asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, păstrând integritatea pieței unice și a lanțurilor de producție și distribuție
• susținerea oamenilor pentru ca veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și pentru evitarea efectelor permanente ale crizei
• sprijinirea firmelor și asigurarea faptului că lichiditatea sectorului financiar poate continua să sprijine economia
• încurajarea țărilor UE să acționeze decisiv într-un mod coordonat, inclusiv prin relaxarea normelor privind ajutorul de la stat și măsurile de sprijin.
Susținerea regiunilor
Un aspect al răspunsului UE va fi modificarea normelor de finanțare, care trebuie să fie aprobate atât de Parlament, cât și de Consiliu. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului își propune să încheie examinarea propunerii cât mai curând posibil. Măsura facilitează canalizarea finanțării către zonele și sectoarele afectate.
Resurse suplimentare
Comisia pentru bugete de la Parlamentul European s-a angajat să lucreze rapid la toate inițiativele de atenuare a impactului epidemiei.
Măsuri pentru atenuarea impactului asupra industriei aviației
Comisia Europeană a propus suspendarea normelor UE care constrâng companiile aeriene să exploateze majoritatea intervalurilor de decolare și de aterizare. Companiile sunt nevoite să facă acest lucru pentru a nu le pierde, dar, în situația actuală, regulile au dus la așa-numitele zboruri fantomă, cu puțini pasageri.
Comisia pentru transport a Parlamentului a salutat planurile și s-a angajat să lucreze la legislație cât mai rapid posibil.
Mai multe informaţii
• Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor despre coronavirus
• Ministerul Afacerilor Interne din România
• Informații despre coronavirus pentru toate țările UE
• Echipa europeană de răspuns la coronavirus
• Informații despre Covid-19
Transparența impozitării multinaționalelor: deputații deplâng lipsa de acțiune din partea Consiliului
Foto: Spreadsheet table paper with pencil. Finance development, Banking Account, Statistics Investment Analytic research data economy, trading, Mobile office reporting Business company meeting concept.
În plen, eurodeputații au îndemnat statele UE să cadă de acord asupra regulilor care să oblige multinaționalele să își dezvăluie public profitul și impozitul plătit în fiecare țară.
O propunere din 2016 a Comisiei Europene privind publicarea informațiilor legate de impozitele plătite în fiecare țară de către întreprinderile mari a înregistrat puține progrese în cadrul Consiliului. Parlamentul și-a dat acordul asupra propriei poziții în iulie 2017 și așteaptă de atunci să înceapă negocierile cu celălalt co-legislator al UE.
Propunerea vizează marile companii multinaționale cu o cifră de afaceri la nivel mondial de cel puțin 750 de milioane de euro. Regulile ar introduce o cerință pentru ca aceste companii să facă publice informații despre cât au câștigat și cât impozit au plătit în fiecare țară UE.
UE a adoptat deja legi care obligă companiile să furnizeze astfel de informații autorităților fiscale naționale, însă eurodeputații susțin că publicarea informațiilor ar stimula transparența și ar descuraja companiile să transfere profiturile pe care le-au obținut în întreaga lume către regimuri cu impozite mici în încercarea de a evita impozitarea echitabilă.
În cadrul unei dezbateri în plen, pe 22 octombrie, eurodeputații au insistat că publicul are dreptul să știe mai multe despre impozitarea multinaționalelor. Evelyn Regner (S&D, Germania) a declarat: „De multe ori, aceste companii foarte mari nu plătesc impozit cât ar trebui, creează sisteme fictive, astfel încât să-și poată reduce sarcina fiscală. Companiile au datoria față de cetățeni să spună clar unde și cât au plătit impozit.”
„Este o modalitate de a clarifica evitarea plății impozitelor”, a declarat Othmar Karas (PPE, Austria). Dumnealui a subliniat faptul că UE a introdus raportări publice în fiecare țară, iar acest lucru a avut succes. „De ce să nu continuăm cu multinaționalele? Ce încercăm să ascundem?”, a întrebat dumnealui.
Alți deputați au susținut că lipsa de transparență a modului în care își plătesc impozitele multinaționalele afectează firmele mici. „Această [propunere] nu este benefică numai pentru autoritățile fiscale, ci și pentru întreprinderile locale, multe dintre ele IMM-uri, care concurează acasă împotriva unor astfel de companii, însă nu au avantajul de a-și putea plăti cheltuielile fiscale în mai multe jurisdicții”, a spus Ondřej Kovařík (Renew Europe, Cehia).
Cu toate acestea, statelor membre le-a fost greu să se pună de acord asupra unei poziții. Ministrul finlandez pentru afacerile europene, Tytti Tuppurainen, care a vorbit în numele actualei președinții a Consiliului UE, i-a asigurat pe eurodeputați că lucrările au avansat și că sunt prevăzute în continuare mai multe ședințe, dar a adăugat că „în Consiliu, vom avea probabil nevoie de mai mult timp pentru a ne clarifica poziţia”.
Consiliul pune la îndoială baza legală a propunerii Comisiei, care este justificarea acțiunii UE și ar avea un impact asupra modului în care ar fi luată decizia. Comisia a clasificat-o ca pe o problemă de piață unică, lucru care ar impune Parlamentului și Consiliului să convină asupra textului în cadrul procedurii legislative obișnuite, în timp ce serviciul juridic al Consiliului susține că este vorba de domeniul impozitării, în acest caz decizia necesitând unanimitate în Consiliu, în timp ce Parlamentul ar fi doar consultat.
Deputații europeni au criticat eșecul Consiliului în a acționa. Sven Giegold (Verzi/ALE, Germania) a spus: „Faptul că există paradisuri fiscale în care sfârșesc banii pentru impozite este de neînțeles pentru mulți europeni… De trei ani există o propunere în ceea ce privește transparența. Guvernele stau în calea impozitării corecte și a concurenței loiale.”
Parlamentul a vota30t o rezoluție în acest sens pe 24 octombrie.
Comisia Europeană nu a stabilit încă o dată pentru adoptarea rapoartelor privind Bulgaria și România legat de Mecanismul de Cooperare și Verificare(MCV). Acest lucru a fost anunțat în cadrul unei conferințe de presă de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o întrebare, relatează BTA.
Întrebat dacă Comisia Europeană nu întârzie prezentarea rapoartelor din cauza moţiunii programate de guvernul român joi, purtătorul de cuvânt a răspuns negativ. „Comisia Europeană funcționează indiferent de evoluțiile politice din țările UE; suntem gata să prezentăm rapoartele în orice moment, dar nu există o dată pentru adoptarea acestora”, a spus el.
Anul trecut, Bruxelles-ul a menţionat, în ultimul său raport privind Bulgaria, că va evalua progresele înregistrate înainte de sfârșitul acestei luni. Comisia se așteaptă ca, prin aceasta, monitorizarea Bulgariei să ia sfârşit, așa cum este menţionat în raportul din noiembrie 2018.
Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen urmează să îşi preia atribuţiile la 1 noiembrie. Cu toate acestea, nu se știe dacă acest lucru nu va fi întârziat, dacă există probleme cu audierile noilor comisari desemnați din România și Ungaria. Candidații de până acum ai acestor ţări au fost respinși de Comisia Juridică din PE, din cauza unui conflict de interese, iar acum un purtător de cuvânt al CE a anunțat că Von der Leyen nu a primit încă propuneri oficiale din partea guvernelor maghiar și român pentru noi comisari europeni.
Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Juncker a decis să creeze un ciclu de revizuire a principiilor statului de drept, care să includă un raport anual privind supremaţia legii şi să cuprindă toate statele membre UE.
Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.
Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.
Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus
Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.
De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.
Următoarele etape
Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.
România beneficiază de două proiecte lansate, pe 8 august, de Comisia Europeană, în cooperare cu Guvernul României și Banca Mondială
În cadrul primului proiect, experţii vor ajuta capitalele judeţelor româneşti să-şi consolideze legăturile cu periferiile şi să utilizeze fonduri UE pentru proiecte de care să beneficieze întreaga arie urbană.
În cadrul celui de al doilea proiect, un grup de experţi va ajuta opt regiuni româneşti să-şi mărească capacitatea de inovare şi să consolideze cooperarea dintre centrele de cercetare şi companii.
Proiectul este parte a iniţiativei „Catching up Regions”, care ajută regiunile cu venituri mici să prindă din urmă restul UE.
Proiectele sunt finanțate cu 2.5 milioane de euro, bani UE din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Încă de la început, Uniunea Europeană a folosit toate politicile și măsurile necesare pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unei Europe mai sociale.
UE a adoptat legi, a emis recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție. Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru îmbunătățirea egalității.
Parlamentul European a fost întotdeauna foarte activ în obținerea egalității între bărbați și femei și are o comisie permanentă dedicată drepturilor femeilor și egalității de gen. În fiecare an, Parlamentul marchează Ziua Internațională a Femeii la 8 martie și sensibilizează europenii prin organizarea de evenimente.
Egalitatea de gen la locul de muncă
În 2019, UE a aprobat noi reguli privind concediile legate de familie și îngrijire și condiții de muncă mai adaptabile, pentru a stimula tații să-și ia concedii de familie, pentru creșterea ratei de ocupare a femeilor.
Legislația UE privind egalitatea de gen la locul de muncă:
reguli priving ocuparea forței de muncă (salarii egale, securitate socială, condiții de lucru și hărțuire)
reguli privind munca independentă
reguli privind concediile de maternitate, paternitate și parental
În cadrul unei rezoluții adoptate în 2018, eurodeputații au cerut țărilor UE să pună în aplicare măsuri pentru a asigura integrarea deplină a femeilor în sectoarele TIC și să încurajeze educația și formarea femeilor în domeniile TIC, știință, tehnologie, inginerie și matematică.
În 2014, Parlamentul European a acordat Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire ginecologului congolez Denis Mukwege, pentru că a ajutat mii de victime ale violului în grup și ale violenței sexuale brutale din Republica Democrată Congo și pentru lupta sa pentru demnitatea femeilor, dreptate și pace în țara sa.
De la politica în domeniul migrației la comerțul UE Parlamentul a invitat în mod repetat Comisia Europeană să sporească coerența dintre politicile privind egalitatea de gen și alte politici, precum cele privind comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă și migrația.
Într-o rezoluție adoptată în 2016, deputații europeni au solicitat linii directoare în domeniul diferenței de gen la nivel UE, ca parte a reformelor mai largi privind migrația și politica de azil.
Într-un raport adoptat în 2018, eurodeputații au solicitat ca măsurile privind schimbările climatice să țină seama de rolul femeilor și au cerut acțiuni pentru a abilita și proteja cele mai vulnerabile femei.
Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.
UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.
Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.
Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.
Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:
Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.
Servicii feroviare
Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.
Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.
Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat la 10 aprilie 1998).
Pescuit
În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.
În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.
Apărare
Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.
În unele domenii nu există măsuri speciale.
În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.
Permisul de conducere
Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.
Animale de companie
Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.
Tratament medical
În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.
Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.
Rolul Parlamentului
Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.
Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.
Următorii pași
Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.
Deputații europeni au ales un nou președinte pentru Comisia Europeană: Ursula von der Leyen. Pe ordinea de zi au mai fost președințiile Consiliului în 2019 și drepturile omului.
Doamna von der Leyen va forma echipa de comisari în timpul verii. Candidații vor fi evaluați în cadrul unor audieri, în comisiile parlamentare responsabile cu portofoliile care le-au fost alocate. Deputații vor vota asupra întregului colegiu în plen în octombrie.
Premierul finlandez Antti Rinne a prezentat în Parlament, miercuri, prioritățile președinției finlandeze a Consiliului UE. Printre acestea se numără combaterea schimbărilor climatice, stimularea concurenței și ameliorarea securității.
Marți, deputații au dezbătut cu premierul român Viorica Dăncilă rezultatele președinției române a Consiliului EU. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie și 30 iunie anul acesta și s-a axat pe coeziune, valori comune, siguranța și consolidarea Europei ca actor global.
Într-o dezbatere privind asistența umanitară în Marea Mediterană, deputații europeni au discutat despre modul de reconciliere a datoriei morale de salvare a persoanelor aflate în primejdie în largul mării cu necesitatea de a controla fluxurile migratoare către Europa și de a opri traficul de persoane.
Delegațiile mențin relațiile cu parlamentarii din țările terțe, cu scopul de a sprijini politica externă a UE și de a promova valorile fundamentale ale Uniunii, precum libertatea, democrația și respectarea drepturilor omului.
Joi, deputații europeni au dezbătut o serie de probleme legate de drepturile omului în lume, inclusiv protestele în desfășurare din Hong Kong, situația tensionată la granița SUA-Mexic și modul în care autoritățile ruse tratează activiștii din domeniul mediului și prizonierii politici din Ucraina.
Parlamentul a adoptat joi o declarație privind Venezuela, în care și-a exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației din țară și a cerut sancțiuni suplimentare împotriva autorităților de stat responsabile cu încălcarea drepturilor omului.
Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de Președinte al Comisiei Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 iulie 2019, 09:48 / actualizat: 19 iulie 2019, 12:59
În urma votului secret din 16 iulie, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de Președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi.
Doamna von der Leyen își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie 2019. Din 733 de voturi exprimate, un singur vot a fost invalidat. 383 de eurodeputați au votat pentru, 327 împotrivă, iar 22 s-au abținut.
În momentul de față, Parlamentul numără 747 de deputați în urma notificărilor oficiale venite din partea autorităților statelor membre, prin urmare pragul necesar a fost de 374 de voturi (mai mult de 50% din membri). Alegerea a avut loc prin vot secret pe hârtie.
Președintele Sassoli a declarat: „În numele Parlamentului, doresc să vă felicit pentru alegerea în funcția de Președinte al Comisiei Europene. O foarte importantă etapă pentru instituțiile europene începe acum; trebuie să pregătim audierile pentru comisarii desemnați, care sunt luate foarte serios de către membrii Parlamentului European. Ne așteptăm ca subiectele pe care le-ați abordat astăzi în plen să fie examinate amănunțit și detaliate de către viitorul colegiu, care se va prezenta la audieri în fața comisiilor competente. Următorii ani vor fi foarte importanți pentru viitorul Uniunii Europene și nu vom putea face față cu succes provocărilor decât printr-o cooperare strânsă și completă între instituții.”
Pașii următori
Președintele desemnat al Comisiei va trimite acum scrisori oficiale către șefii de stat și de guvern ai statelor membre, cu invitația de a-și propune candidații pentru posturile de comisar. Audierile candidaților vor avea loc în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Colegiul comisarilor va fi apoi supus votului în plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea din 21-24 octombrie. Mai multe detalii aici.
Cetăţenii UE dispun de un instrument care le permite să participe la conturarea politicii UE. Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) vor avea la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.
Procedura
Adună un milion de semnături și cere UE o nouă lege – orice cetăţean al UE o poate face. Pare dificil? Nu este. Introducerea unei iniţiative se poate face foarte ușor, trebuie doar să urmezi aceşti şapte paşi.
Nu uita – iniţiativa trebuie să vizeze un subiect legat de UE, care să intre în sfera de competenţă a Comisiei Europene. Aşadar, iniţiativa nu poate să vizeze, de exemplu, o modificare a tratatelor UE și nu poate avea un caracter abuziv, frivol sau ofensator.
Nu eşti sigur dacă propunerea se înscrie în domeniile de activitate ale Comisiei? Nu-ţi face griji! Comisia te va informa înainte să începi strângerea semnăturilor.
Pasul #1- Formează un comitet al cetăţenilor!
Este nevoie de cel puţin şapte persoane din şapte ţări diferite.
De reţinut că membrii comitetului trebuie să fie cetăţeni comunitari cu vârsta de cel puţin 18 ani (16 ani în Austria). Acest număr minim nu poate să includă membri ai Parlamentului European.
Un comitet nu poate fi constituit de o organizaţie, dar acestea pot susţine cauza ta. Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 8).
Pasul #2 – Înregistrează iniţiativa!
Aşteaptă apoi unda verde din partea Comisiei Europene.
Poţi înregistra iniţiativa în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE Mai întâi, adună câteva informaţii de bază: titlul iniţiativei, un scurt rezumat al temei abordate, o trimitere la tratatele UE, datele de contact ale comitetului cetăţenilor.
Comisia Europeană îţi va răspunde în termen de două luni pentru a te informa dacă iniţiativa îndeplineşte condiţiile de bază pentru a se putea merge mai departe. Iniţiativa ta va fi publicată în registrul online.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 10)
Pasul #3 – Începe să aduni semnături.
Le poţi strânge pe hârtie și online. Comisia Europeană va pune la dispoziţie gratuit programe informatice cu sursă deschisă (open source) pentru culegerea de semnături online.
Nu uita – datele pe care trebuie să le culegi odată cu semnăturile (nume, adresă, naţionalitate) pot varia de la un stat UE la altul.
Verifică cerinţele de la nivel naţional!
Nu este suficient să aduni semnături într-o singură ţară. Ai nevoie de semnatari care să provină din cel puţin un sfert din ţările UE. Cum în prezent există 28 de state membre, trebuie să aduni semnături din cel puţin şapte.
Trebuie să obţii un număr minim de semnături în fiecare ţară. Aşadar, puţină matematică… Iată formula:
se înmulţeşte numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare ţară cu 750. ( la pagina 10 din regulament).
Pasul #4 – Ai strâns un milion de semnături!Felicitări!
Trimite semnăturile fiecăreia dintre ţările UE în cauză. Acestea trebuie să verifice validitatea lor. Vei primi un certificat din partea fiecărui stat membru.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 18)
Pasul #5 – S-a încheiat verificarea? Este totul în ordine? Trimite semnăturile Comisiei Europene.
Va trebui să oferi informaţii despre orice sprijin sau finanţare de care beneficiază iniţiativa ta. Comisia Europeană va publica toate aceste informaţii pe site-ul său de internet.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 19)
Comisia Europeană te va informa asupra etapelor următoare și asupra acţiunii pe care intenţionează să o întreprindă. Aceasta va asigura transparenţa procesului. Toate informaţiile cu privire la iniţiativă vor fi făcute publice. Comisia Europeană poate să propună o nouă lege şi să o trimită Parlamentului European şi Consiliului spre aprobare.
Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019. Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.
Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.
Recomandările specifice fiecărei țări
Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.
Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.
Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor
De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.
S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.
Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.
Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate
Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.
În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).
Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere
Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.
Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.
Context
Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.
De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.
În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.
În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.
În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.
Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.
Etapele următoare
Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.
Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.
Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.
De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.
Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.
Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat, înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.
Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.
Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”
Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:
o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.
Etapele următoare
Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.
Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:
interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.
Context
Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.
Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:
evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2echivalent;
evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.
Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
E un program pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.
Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.
“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.
Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.
Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.
Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.
La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.
Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.
Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.
Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.
În fiecare lună, executivul comunitar întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.
De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.
În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.
Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este țara cu cei mai mulți morți pe șosele.
Raportul arată că, în țara noastră, mor 96 de persoane la un milion de locuitorui. Un prim factor este lipsa autostrăzilor. Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidentele de pe autostrăzi. În coada clasametului se regăsește și Bulgaria cu 88 de morți la un milion de locuitori.
Pe de altă parte, în țările cu o infrastructură rutieră bine dezvoltată mor cei mai puțini oameni. Cel mai bine stă, în acest clasamenet, Marea Britanie cu doar 27 de persoane la un milion de locuitori. Podiumul este completat de Danemarca, cu 30 de morți, și Irlanda cu 31.
Un alt raportul al Organizației Mondiale a Sănătății arată că România stă cel mai rău, din țările UE, la numărul de decese în accidente rutiere raportat la populație.
OMS subliniază că bunăstarea unei națiuni are un rol major în această statistică, indicând că riscul unei persoane de a muri într-un accident rutier este de trei ori mai mare într-o țară cu venit mediu decât într-una cu venit ridicat.
Printre motive se numără regulamentele de circulație insuficient de severe sau insuficient aplicate și respectate, precum și infrastructura precară.
Șoferii și pasagerii automobilelor sunt cei mai expuși riscului, cumulând 48% din decese, urmați de pietoni (27%), motocicliști (11%) și cicliști (5%).
Alimentația sănătoasă a devenit un subiect din ce în ce mai dezbătut și provoacă îngrijorare, mai ales în ceea ce îi privește pe copii.
Alegerile alimentare, pe care le facem zi de zi, au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Greșelile cele mai frecvente ţin de cantitatea şi calitatea produselor consumate, care contribuie la apariţia complicaţiilor digestive nedorite.
Alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viaţă care să asigure starea generală de sănătate şi longevitatea.
Astfel, Comisia Europeană alocă, anul acesta, României aproape 18 milioane de euro. Banii sunt destinați programului de încurajare a consumului de lapte, fructe și legume în școli. Programul vine în completarea celor naționale.
”Studiile arată că din ce în ce mai mulți copii consumă o hrană care nu este potrivită. Tocmai de aceea programul acesta pune accent pe ce înseamnă un produs alimentar hrănitor, care să aibă o calitate ridicată, să învățăm împreună cu elevii de unde provin aceste produse. Noi credem foarte mult că a mânca sănătos este o chestiune care ține și de un obicei, iar toate obiceiurile știm că se învață din copilărie”, a spus Ștefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene.
Aproape 60 de mii de școli, în anul școlar trecut, din Uniunea Europeană au participat la acest program, potrivit datelor Comisiei Europene.
Peste 250 de mii de tone de fructe si legume proaspete si aproape 180 de milioane de litri de lapte au fost distribuite.
LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump
Foto: (190326) -- PARIS, March 26, 2019 (Xinhua) -- Chinese President Xi Jinping meets with German Chancellor Angela Merkel on the sidelines of a global governance forum co-hosted by China and France in Paris, France, March 26, 2019. (Xinhua/Xie Huanchi)
Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.
În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.
“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.
Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.
UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.
“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.
“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți, îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții. “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.
”Neîncredere”
Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.
Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.
“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.
Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.
De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.
China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.
”Impuls” pentru climă
Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.
Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.
China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.
În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.
Poziție de conducere românească a unei agenții interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene. Ambasadorul Sorin Ducaru este noul director al Centrului Satelitar EU SATCEN
Foto: H.E. Mr. Sorin Ducaru, Permanent Representative of Romania on the North Atlantic Council during his meeting with the delegation
Ambasadorul român Sorin Ducaru a fost ales marți, 5 martie 2019, în funcția de Director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN). Votul a avut loc în board-ul SATCEN, aflat sub coordonarea politică a Consiliului UE, prin Comitetul Politic și de Securitate (COPS). Candidatul român a obținut o majoritate calificată a voturilor statelor membre, din primul tur de scrutin.
Susținerea statelor membre pentru obținerea acestei poziții de conducere a unei agenții din cadrul UE reflectă, dincolo de calitatea candidaturii, o recunoaștere a rolului și contribuțiilor României pe linia politicii externe și de securitate comună, precum și pe linia celei de securitate și apărare comuna ale UE, în conformitate cu Strategia Globala a UE și, de asemenea, cu prioritățile Președinției române a Consiliului UE.
România este și un beneficiar al produselor și serviciilor SATCEN, susținând nivelul crescut de ambiție privind dezvoltarea și modernizare agenției, inclusiv a contribuțiilor SATCEN pentru Programul Spațial European. De la începutul acestui an, România face parte din consorțiul pentru programul european de monitorizare spațială (Space Surveillance and Tracking), program care beneficiază de serviciile SATCEN.
Informații suplimentare
SATCEN este o agenție interguvernamentală a UE cu atribuții în domeniul susținerii acțiunilor de politică externă și de securitate comună, inclusiv a misiunilor și operațiunilor civile și militare ale UE, prin analiza informațiilor geo-spațiale, în corelare cu alte surse de informații relevante. Coordonarea operațională a SATCEN este realizată prin Serviciul European de Acțiune Externa (SEAE), Înaltul Reprezentat Federica Mogherini, deținând și poziția de președinte al Board-ului SATCEN. Agenția colaborează, de asemenea, cu Comisia Europeana, având, în acest context, atribuții pe linia dimensiunii de securitate a Programului Spațial European.
Ambasadorul Sorin Ducaru este diplomat de carieră, cu experiență de peste 25 de ani dobândită ca ambasador al României la ONU – New York, în SUA și la NATO, precum și în calitate de asistent al Secretarului General al NATO și șef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Este absolvent al Institutului Politehnic București (1988) și al Scolii Naționale de Studii Politice și Administrative (1992). Deține un titlu de Master în Relatii Internaționale la Universitatea Amsterdam (1993) și titlul de Doctor în Relații Economice Internaționale la Academia de Studii Economice din București (2005). Pe parcursul carierei sale, Sorin Ducaru a obținut distincțiile naționale Meritul Diplomatic, Serviciul Credincios și Steaua României în rang de Cavaler.
Candidații „cap de listă” și alegerea Comisiei Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
19 februarie 2019, 16:07 / actualizat: 19 februarie 2019, 17:57
Procedura candidaților „cap de listă”, folosită prima dată în alegerile europene din 2014, oferă cetățenilor europeni un cuvânt de spus cu privire la candidații la funcția de Președinte al Comisiei Europene.
Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidații „cap de listă” va fi ales Președinte al Comisiei de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către șefii de stat și de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene.
Așa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul „cap de listă” al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit Președintele Comisiei. Înaintea alegerilor din 2014, cinci partide politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă”.
Partidele europene își desemnează candidații „cap de listă” pentru alegerile din 2019
Majoritatea partidelor politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă” la congresele din toamna și iarna anului 2018. Ei își vor prezenta și susține programele politice despre viitorul Europei în dezbateri în direct organizate în cursul campaniei din 2019.
Partidul Popular European (PPE) l-a desemnat pe Manfred Weber (CDU,Germania) drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene, în cadrul congresului partidului care a avut loc la Helsinki în data de 8 noiembrie.
Weber, în vârstă de 46 de ani, și-a început cariera politică în Parlamentul regional în 2002 și a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcția de președinte al grupului PPE.
Candidatul a obținut diploma de inginer fizician la Universitatea de Științe Aplicate din München.
Partidul Socialiştilor Europeni (PES)
Fiind singurul candidat „cap de listă” al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Frans Timmermans, în vârstă de 57 de ani, a fost nominalizat oficial de către membrii congresului în Lisabona, în perioada 7-8 decembrie 2018.
Timmermans (PvdA, Olanda) deține în prezent funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, iar din 2012 până în 2014 a deținut funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul lui Mark Rutte. Domnul Timmermans deține o diplomă în limba și literatura franceză de la Universitatea Radboud.
Conservatorii și reformatorii Alianța Europei (ECR)
Jan Zahardil (Partidul Democrat Civic, Republica Cehă) a fost desemnat în calitate de candidat „cap de listă” al partidului său, în data de 14 noiembrie. Zahardil, în vârstă de 55 de ani, este membru al Parlamentului European și a Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). De asemenea, el servește și drept Președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor din Europa (ACRE). Înainte de începerea carierei sale în calitate de membru al Parlamentului European în 2004, a fost membru al Camerei Deputaților din Republica Cehă. Dl. Zahradil este cercetător de profesie, deținând o diplomă de licență de la Universitatea din Praga.@zahradilJan
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)
În timpul congresului de la Madrid din 8 – 10 noiembrie, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și-a anunțat planurile de a desemna o echipă de lideri liberali, în locul unui singur candidat „cap de listă”, care să candideze la alegerile europene.
Partidul Verzilor Europeni
Ska Keller, 37 de ani, si Bas Eickhout, 42 de ani, sunt cei doi candidați „cap de listă” ai Partidului Verzilor Europeni anunțați cu ocazia Consiliului de Toamnă al partidului organizat între 23 și 25 noiembrie 2018 la Berlin.
Ska Keller, (Bündnis 90/Die Grünen, Germania) a studiat Studii islamice, turce și evreiești la Universitatea Liberă din Berlin și la Sabanci Üniversitesi din Istanbul. Aleasă deputat european pentru prima oară in 2009, a fost candidat „cap de listă” pentru Partidul Verzilor Europeni și la alegerile din 2014. Keller este co-președinte al grupului verzilor din PE.
Bas Eickhout (GroenLinks, Olanda) a studiat chimie și științele mediului la Universitatea Radbound din Nijmingen. Ulterior a devenit cercetător la Agenția pentru evaluarea impactului asupra mediului din Olanda. Este membru al Parlamentului European din 2009.
Partidul Stângii Europene
Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomič, 56 de ani, și Nico Cué, 62 de ani, in postura de candidați „cap de listă”. Violeta Tomič (Levica, Slovenia) este membru al Parlamentului sloven din 2014 și vice-coordonator al partidului national Levica.
Nico Cué (Liège, Belgia) este figura centrală a mișcării sindicale valone și internaționale și a fost secretar general al muncitorilor din sectorul oțelului in sindicatul FGTB ((Fédération Générale du Travail de Belgique) timp de 12 ani.
Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege aprobat joi de deputații europeni.
Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.
Experți independenți care să asiste Comisia Europeană
Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:
buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
control judiciar eficient de către instanțele independente;
recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.
Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.
Protejarea beneficiarilor finali
În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:
suspendarea angajamentelor,
întreruperea termenelor de plată,
reducerea prefinanțării și
suspendarea plăților.
Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.
Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.
Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele”. Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse.”
Următoarele etape
Parlamentul European a aprobat regulile cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 de abţineri. Deputații europeni sunt acum pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția.
Background
Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.
Europa are nevoie de reglementări clare în sectorul transportului auto, iar menţinerea situaţiei actuale este imposibilă, a declarat comisarul european al transporturilor, Violeta Bulc, care s-a întâlnit, la Bruxelles, cu miniştri ai transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania şi Polonia, relatează BGNES. În opinia sa, „dacă nu va fi găsită o soluţie adecvată, ne vom confrunta cu o serie de condiţii naționale necoordonate”. Bulc a subliniat că acest lucru ar duce la fragmentarea pieței interne, la incertitudine, la costuri mai mari și la scăderea competitivității din UE.
Pentru a face față acestor probleme, CE a prezentat, în mai 2017, câteva reforme legislative importante în cadrul pachetului pe tema mobilităţii. Comisia Europeană consideră că aceste măsuri vor aduce beneficii mari atât pentru şoferi, cât şi pentru operatori. Aplicarea unor reguli clare, valabile pentru toată lumea în toate statele membre, va conduce la condiții de concurență echitabile – toţi transportatorii vor lucra în aceleaşi condiţii. „Ca urmare a acestor măsuri, se vor îmbunătăţi, de asemenea, condiţiile de muncă ale şoferilor şi se va putea căuta o soluţie pentru această problemă, legată de numărul insuficient de şoferi, care afectează întreaga industrie europeană. Aplicarea regulilor de detașare va asigura o remunerare corectă a muncii în alte state membre, ceea ce ar duce la un grad ridicat de mobilitate a lucrătorilor în acest sector. Asta va reduce totodată considerabil şi povara administrativă a operatorilor”, a explicat comisarul european Bulc.
„Acordul politic, la care au ajuns miniștrii transporturilor pe 3 decembrie 2018, a fost un pas important în acest proces. Prin urmare, invit Parlamentul European și Consiliul UE să demareze cât mai curând posibil dezbaterile pe tema propunerilor legislative. Comisia Europeană este gata să ajute în desfăşurarea discuţiilor şi la demararea negocierilor interinstituţionale”, a mai spus comisarul Bulc.
Joi, sute de transportatori bulgari vor fi la Bruxelles pentru a protesta împotriva schimbărilor prevăzute în pachetul „Mobilitate”, pe care ei le califică drept discriminatorii. Ei ar urma să fie primiţi de Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European.
Guvernul ar accepta ca Bulgaria să fie admisă în sistem doar cu frontierele sale aeriene
Preşedintele Partidului Socialist European (PSE), Serghei Stanişev, a acuzat guvernul bulgar că e dispus să facă un compromis serios cu privire la aderarea cu drepturi depline a Bulgariei la Schengen. La şedinţa organizaţiei de Sofia a Partidului Socialist Bulgar (BSP), fostul premier bulgar a făcut apel să nu fie acceptată concesia conform căreia Bulgaria să fie admisă în Schengen doar cu graniţele sale aeriene, nu şi cu cele terestre.
„Bulgaria şi România trebuie să fie primite neîntârziat în Schengen cu toate graniţele. Guvernul bulgar este dispus să i se arunce un os şi să i se spună: ‘Iată, vă primim cu frotierele aeriene’ şi, pentru o perioadă nedeterminată, să se amâne intrarea Bulgariei cu frontierele terestre, ceea ce este foarte important pentru economia bulgară, pentru exportul bulgar, pentru importul bulgar, dar şi pentru consumatorii bulgari, pentru că această perioadă care se pierde scumpeşte preţul în ambele sensuri”, a spus Stanişev, citat de postul public de radio de la Sofia.
„Ceea ce se întâmplă de ani de zile, în condiţiile în care Bulgaria a dus la îndeplinire criteriile încă din anul 2011, însă în permanenţă ne amână şi impun alte motive pentru intrarea în Schengen, este scandalos, antieuropean şi este unul din lucrurile care subminează încrederea în UE”, a adăugat liderul PSE.
La începutul lunii decembrie, Parlamentul European va dezbate un raport al socialiştilor europeni, în care se insistă ca Bulgaria şi România să fie primite neîntârziat şi necondiţionat în Spaţiul Schengen.
„Una dintre marile ameninţări la adresa Bulgariei, la adresa intereselor naţionale bulgare, este ideea care circulă, care are nişte adepţi foarte serioşi, legat de Europa cu două viteze, care se poate transforma în realitate. Între aceştia este, de exemplu, şi preşedintele Macron, şi cancelarul Merkel, care vorbesc în permanenţă despre aceste lucruri, precum şi o serie de alţi lideri europeni. Pentru Bulgaria, aceasta ar fi o lovitură serioasă la adresa intereselor sale şi a poziţiei sale”, a mai spus liderul PSE.
În opinia lui Serghei Stanişev, există două teme importante pe ordinea de zi a Comisiei Europene. Prima este relaţia corectă în cazul crizei privind refugiaţii şi valurile de migranţi. A doua temă mondială de actualitate este bătălia stângii cu naţionalismul extrem şi fascismul. „UE, ca idee, este visul de a se pune capăt războialor interminabile pe teritoriul Europei. Ultranaţionaliştii din Europa vor să distrugă această idee”, a menţionat el.
Comisia Europeană (CE) a făcut astăzi primul pas pentru a sancţiona 16 state membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv Spania, dacă nu pun în aplicare imediat noile reglementări UE antiterorism. Executivul UE a anunţat astăzi că a trimis scrisori oficiale de notificare Belgiei, Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Spaniei, Croaţiei, Ciprului, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României şi Sloveniei, pentru întârzierea transpunerii legislaţiei europene antiteroriste în legislaţia naţională. Statele membre aveau termen până pe 8 septembrie să introducă Directiva 2017/541 în legislaţiile lor naţionale. În scrisorile trimise astăzi capitalelor amintite, Bruxelles-ul le dă două luni pentru a se pune de acord, în caz contrar având în vedere iniţierea unei proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, printr-un aviz motivat.
Comisia Europeană consideră că reglementarea este un element „crucial” în lupta împotriva terorismului în UE, deoarece include măsuri legate de fluxul de terorişti pentru comiterea de atacuri în alte ţări, finanţarea sau antrenarea acestui tip de criminali. În plus, această directivă adoptată în plină criză a atacurilor jihadiste din noiembrie 2015, la Paris, şi martie 2016, la Bruxelles, îndreaptă atenţia spre victimele terorismului.
Guy Verhofstadt, președintele facțiunii liberale din Parlamentul European, spune că a „stabilit” cu Călin Popescu-Tăriceanu că „singurul mod de a garanta statul de drept din România este implementarea totală și necondiționată a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția”.
„Aceasta înseamnă că toate cele trei elemente aflate în dispută – reforma justiției, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală – trebuie să fie aliniate cu recomandările Comisiei, urmând ca după adaptarea și aprobarea lor de către guvern și Parlament, ele să fie din nou evaluate de către acest înalt for”, a afirmat Verhofstadt, într-un mesaj în limba română postat joi pe contul său de Facebook.
Miercuri, aflat la București, la o ședință a guvernului Dăncilă, liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, postase un prim mesaj pe Facebook, prin care avertiza că „România se află la răscruce” și are de ales între respectarea principiilor democratice și iliberalism, scriind că acest lucru nu poate fi făcut „în numele nostru”, respectiv al liberalilor europeni.
La mijlocul lunii, Comisia Europeană a publicat un raport MCV foarte critic la adresa reformelor din justiția românească, în timp ce Parlamentul European a adoptat în aceeași zi, pe 13 noiembrie, un raport la fel de critic despre starea statului de drept în România.
Comisia Europeană a făcut publice o serie de măsuri care vor trebui luate dacă scenariul lipsei de acord devine „probabil”.
Perspectiva Regatului Unit de a ieși uscat din Uniunea Europeană (UE) îngrijorează Vechiul continent. Ultimul exemplu: Comisia Europeană a lansat marți, 13 noiembrie, o listă a măsurilor urgente care trebuie luate dacă scenariul lipsei unui acord asupra plecării Marii Britanii din UE devine „probabil”. Textul „stabilește un număr limitat de acțiuni urgente care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care devine probabil că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără un acord”, a explicat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în timpul unei întâlniri cu presa la Strasbourg. Această pregătire este necesară, a afirmat el, chiar dacă finalizarea unui acord rămâne „opțiunea noastră preferată”. „Retragerea Marii Britanii va cauza perturbări, indiferent dacă există sau nu un acord și suntem cu toții obligați să „provocăm cât mai puține daune posibil”, a adăugat Timmermans.
La mai puțin de cinci luni înainte de data stabilită pentru Brexit – 29 martie 2019 – negocierile încă se confruntă cu problema irlandeză pentru a evita restabilirea unei frontiere fizice între Irlanda și provincia britanică a Irlandei de Nord. Dar timpul se scurge deoarece termenele stabilite de negociatori pentru a lăsa timp pentru ratificarea unui acord se apropie de final. De asemenea, executivul UE propune să nu li se impună vize cetățenilor britanici care planifică o scurtă ședere în Uniune, sub rezerva reciprocității pentru resortisanții UE care călătoresc în Regatul Unit.
La modul general, Comisia a identificat șase domenii în care ar fi necesare măsuri de urgență în absența unui acord pentru a evita încetarea bruscă a schimburilor comerciale între continent și Regatul Unit: rezidența și vizele pentru cetățeni, servicii financiare, transportul aerian, vămile și normele sanitare și fitosanitare, transferul datelor cu caracter personal și politica în domeniul climei. Aceste măsuri trebuie luate unilateral doar în caz de necesitate și vor fi limitate, a precizat Comisia.
Comisia Europeană a atras atenția României să nu abuzeze de noua reglementare UE privind protecția datelor, după ce autoritățile naționale de la București amenințaseră recent că vor impune o amendă de 20 de milioane de euro unei instituții de presă.
Principalul purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, le-a declarat luni jurnaliștilor la Bruxelles că pentru presa activă în România trebuie stabilite derogări de la legea privind protecția intimității și datelor.
„Este de cea mai mare importanță ca autoritățile române să implementeze acea obligație în legislația națională, pentru a asigura excepții și derogări pentru protejarea surselor jurnaliștilor, în special, de puterile autorității pentru protecția datelor”, a declarat el.
Declarațiile survin în urma cererilor prin care autoritatea românească de protecție a datelor a încercat să-i forțeze pe jurnaliștii de la Rise Project, un portal de investigații premiat, să-și dezvăluie sursele dintr-o investigație vizând un politician de frunte acuzat de corupție.
Ancuța Gianina Opre, autoritatea românească de protecție a datelor (sic!), a formulat respectiva amenințare într-o scrisoare remisă săptămâna trecută – spunându-le reporterilor că au la dispoziție zece zile pentru a răspunde la aproape o duzină de întrebări.
Deși Ancuța Gianina Opre a fost numită în funcție de partidul politic care face obiectul investigației Rise Project, scrisoarea pretinde că ea a acționat în baza puterilor conferite ei de noua reglementare UE pentru protecția datelor (GDPR).
Însă articolul 85 al GDPR le acordă teoretic jurnaliștilor un amplu spațiu de manevră.
Pe de altă parte, formularea lui vagă nu specifică exact cum ar trebui statele UE să-l implementeze – lăsând deschisă o portiță legislativă pe care politicienii și alte persoane aflate la putere o pot exploata.
Biroul lui Opre nu a răspuns încă la întrebările adresate de EUobserver cu privire la cum aplică el articolul 85 și cum realizează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor.
În ceea ce-o privește, Comisia a declarat că în prezent analizează excepțiile și derogările prevăzute de România pentru jurnaliști pentru a vedea dacă se conformează reglementării.
Andrea Jelinek este președinte al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), însărcinat cu supravegherea respectării reglementării și normelor UE privind protecția datelor.
Luna trecută ea ne-a declarat că faptul că politicienii se folosesc de protecția datelor pentru a-i împiedica pe jurnaliști să investigheze cum sunt cheltuiți banii publici este un pretext cusut cu ață albă.
„A afirma sau a te preface că este o chestiune ținând de protecția datelor și prin urmare că nu poți investiga, nu este decât o modalitate facilă de a ține întrebările la distanță de aceia care nu vor să răspundă”, a declarat ea, vorbind în calitate de persoană fizică.
Uniunea Europeană E „trage de urechi”, din nou, Italia. Şi, încă o dată, obiectul supărării este datoria publică a ţării.
Comisia Europeană a trimis Ministerului Economiei de la Roma o scrisoare în care evidenţiază că „o datorie publică atât de ridicată limitează spaţiul de acţiune al guvernului pentru cheltuieli mai productive în beneficiul cetăţenilor săi. Având în vedere dimensiunile economiei italiene, este şi o sursă de îngrijorare pentru zona euro în totalitatea sa”. Scrisoarea, trimisă de delegatul pentru servicii economice al Comisiei Europene, Marco Buti, evidenţiază că „această traiectorie de buget, corelată cu creşterea PIB-ului nominal, va fi incompatibilă cu necesitatea de a reduce în mod decisiv raportul datorie-PIB din Italia”.
Buti cere, de asemenea, să primească un răspuns din partea Italiei, până pe 13 noiembrie. Nu întâmplător, MEF a comunicat imediat că vor fi respectate termenele limită şi ca până la data indicată” va fi justificată traiectoria de declin a raportului datorie-PIB indicat în Documentul privind Raportul Bugetar”.
În scrisoare, Buti aminteşte că Italia „a notificat Eurostat cu privire la o datorie brută a administraţiilor publice pentru 2017 egală cu 131,2% din PIB, confirmând astfel că Italia nu a realizat progrese suficiente faţă de respectarea parametrului de referinţă referitor la ajustarea raportului datorie-PIB în 2017”.
Şi nu numai. În scrisoare este dat şi un adevărat ultimatum guvernului italian. Comisia Europeană s-ar gândi să accelereze etapele pentru a pregăti o procedură împotriva Italiei pentru nerespectarea regulii de reducere a datoriei dacă guvernul nu va schimba soldurile bugetare pentru anul 2019.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la o conferinţă la Bucureşti, că a reuşit să îi convingă pe colegii săi de la Comisia Europeană să se întoarcă la formula Berlin privind elaborarea noului cadru financiar multianual, care se bazează pe formula 80% din PIB pe cap de locuitor, informează agenţia bulgară BTA. „Potrivit acestei formule, am reuşit să negociem ca cele mai sărace trei state – Bulgaria, România şi Grecia, să primească suplimentar 10 procente”, a declarat Corina Creţu, care este româncă.
„În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, în perioada 2014-2020. Am speranţa că negocierile care se vor derula între Consiliu UE şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate”, a mai spus comisarul european.
România va prelua preşedinţia Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019. În această perioadă vor avea loc negocieri pentru următorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Foto: epa04393625 Elected President of the European Commission Jean-Claude Juncker gives a press conference to announce the attribution of portfolios of European Commissioners-designate at EU commission headquaters in Brussels, Belgium, 10 September 2014. The new European commission start is activities on the 01 November 2014. EPA/OLIVIER HOSLET
Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker ar dori să treacă peste împotrivirea unor guverne încă în timpul mandatului său.
Participarea preşedintelui României Klaus Iohannis la şedinţa de marţi a Parlamentului European s-a desfăşurat fără disputele înflăcărate, aşteptate din partea deputaţilor de stânga şi de dreapta, privind viziunea asupra lumii. Iohannis, membru al partidului creştin-social PPE, constituie un spin în ochii guvernului de la Bucureşti format din social-democraţi şi liberali. Exceptând câteva remarci critice dure rostite în plen din partea unor conaţionali, cea de-a 11-a dezbatere despre viitorul Europei s-a desfăşurat într-o atmosferă paternalistă. Iohannis, fostul primar al Sibiului, şi-a ascuns cu diplomaţie critica sa privind atenuarea de către guvernul român de stânga a regulilor luptei împotriva corupţiei: “În România cetăţenii au precizat foarte clar ce îşi doresc”, a afirmat în faţa prezenţei destul de rarefiate, ca de obicei, la şedinţa plenară, făcând aluzie la demonstraţiile de masă împotriva guvernului. “Vrem să luptăm pentru o Românie care să nu slăbească statul de drept şi care să lupte cu succes împotriva corupţiei”- a spus Iohannis.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a folosit de dezbaterea cu Iohannis pentru a stabili aderarea României la spaţiul Schengen drept unul din obiectivele sale din ultimele 12 luni ale mandatului său. “Aş vrea foarte mult ca înainte de încheierea mandatului acestei Comisii, să văd România cooptată în spaţiul Schengen. Însă acest lucru este posibil doar dacă în ţară va exista un consens privind apărarea statului de drept şi o luptă împotriva corupţiei. “În caz contrar recomandările Comisiei vor putea cu greu susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a avertizat Juncker. “Pentru aceasta este nevoie de unanimitate din partea statelor membre.” Olanda se împotriveşte de mai mulţi ani aderării României.
România şi Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, se află din cauza insuficientelor reforme adoptate în domeniul justiţiei, corupţiei şi în privinţa statului de drept, sub o procedură de control a Comisiei, care s-a dovedit însă insuficient de eficientă până acum.
Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria sunt aşteptate pentru 13 noiembrie, a anunţat Comisia Europeană. Bruxelles ia notă de opiniile Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei şi spune că şi-ar putea modifica şi ea atitudinea faţă de România.
Bruxelles repetă poziţia cunoscută, anume că dacă progresul înregistrat până acum de România privind reforma justiţiei ar fi repus în chestiune, atunci şi atitudinea Comisiei Europene s-ar putea schimba.
Iar reacţia Comisiei Europene (a nu se confunda cu poziţia sa care descrie atitudinea generală) la adoptarea OUG pentru legile justiţiei spune că acestea sunt urmărite “cu îngrijorare” şi că o analiză detaliată va urma.
“O justiţie independentă şi profesională” este de o covârşitoare importanţă.”, spune Bruxelles.
A se înţelege prin aceasta că în viitorul raport MCV, progresele anterioare ale României nu ar mai fi văzute ca temeinice şi, mai ales, ca ireversibile. Cele două criterii stau la baza eliminării mecanismului de verificare şi cooperare (MCV) de care Comisia Juncker se angajase în 2014 să scape până în 2019.
Astfel, raportul din 13 noiembrie 2018 va fi ultimul publicat de Comisia Juncker, dar cel mai probabil că nu va fi şi ultimul în general.
Jean-Claude Juncker, care a subestimat potenţialul politicienilor estici de a-şi dezamăgi partenerii, a crezut în 2014 ca-i poate face cointeresaţi la eliminarea mecanismului. De aceea, a promis că-i va ajuta să scape de MCV.
An după an, a devenit însă limpede că o astfel de încercare ar fi fost sortită eşecului dacă ea intra în discuţia statelor membre.
Încă din 2016, Juncker a priceput că nu ar avea rost să propună eliminarea mecanismului şi a aruncat mingea înapoi la România şi la Bulgaria. Recent, comisia Juncker a evitat să mai aducă vorba despre această promisiune.
Persoanele fizice şi companiile profită de portiţele din directivele europene şi de vizele de aur pentru a continua să evadeze în jurisdicţii opace
Vizele de aur, obţinerea reşedinţei într-o ţară pentru cumpărarea unei proprietăţi, au devenit o portiţă pentru a evita impozitele. Lacunele din directivele UE le permit cetăţenilor şi companiilor să utilizeze unele ţări din UE pentru a-şi ascunde averile în jurisdicţii opace. Dar nu este singura lacună. Statele care nu împart încă informaţii fiscale, activele nereglementate sau lipsa de transparenţă în acordurile fiscale dintre state şi companii reprezintă o modalitate de a scăpa de impozite. Scandalurile de evaziune fiscală în plină recesiune au determinat OCDE şi UE să încerce să pună capăt jurisdicţiilor opace prin schimburi automate de informaţii între ţări şi două directive în cadrul comunitar. Un raport complet de 50 de pagini al grupului Verzilor din Parlamentul European analizează toate „lacunele” pe care le „exploatează” persoanele fizice şi companiile pentru a continua să ocolească fiscul din ţara lor. Documentul, la care a avut acces EL PAÍS, arată că patru ţări ar putea presupune un „risc” din cauza lipsei accesului la informaţiile bancare. Acest pericol pare „exacerbat” de sistemele de obţinere a reşedinţei sau cetăţeniei acordate în schimbul investiţiilor imobiliare. Concret, documentul semnalează Austria, Bulgaria, Cipru şi România.
Primele trei ţări oferă „viza de aur” pentru cetăţenie în schimbul achiziţionării de bunuri imobiliare cu un anumit preţ. În plus, ele aplică parţial acordurile de schimb de informaţii cu alte ţări. De exemplu, Cipru, pe hârtie, împarte informaţii cu 65 de jurisdicţii. Dar în practică furnizează şi primeşte aceste date cu statele din UE, dar le obţine de la ţări extra-comunitare. Asta deschide uşa evaziunii fiscale. Adică, în cazul în care un cetăţean care locuieşte la Paris obţine reşedinţa cipriotă, după cumpărarea unei proprietăţi, el poate opera cu ţările opace, fără ca Franţa să afle, fiindcă Cipru nu va cere aceste informaţii şi nu va avea date fiscale pe care să le împartă. Cipru este tocmai una dintre ţările care a acordat cele mai multe vize de aur, potrivit unui raport al Global Witness şi Transparency International. Comisia Europeană finalizează un raport care va fi publicat la finele acestui an, cu privire la planurile naţionale care acordă cetăţenia europeană investitorilor, care va examina practicile actuale şi va oferi îndrumare pentru ţările membre. Potrivit unor surse comunitare, printre aceste principii se va aminti că statele trebuie să verifice antecedentele solicitanţilor.
Parlamentul European va organiza astăzi o audiere publică privind vizele de aur, pentru a examina posibilele riscuri de spălare de bani generate de aceste sisteme. „Trebuie să modificăm legislaţia europeană şi, în plus, să garantăm aplicarea efectivă a standardelor actuale, deoarece unele ţări, cum ar fi Cipru sau Malta, acţionează la limita legii”, avertizează Ernest Urtasun, deputat al Verzilor. Raportul Verzilor evidenţiază mai multe rute de evitare care permit crearea unui mecanism financiar necesar pentru ascunderea capitalului. Şi nu sunt puţine. În total, 43 de ţări încă nu se angajează în schimbul automat de informaţii, inclusiv Macedonia, Serbia, Ucraina, R.Moldova sau Muntenegru. Nici Statele Unite nu furnizează informaţii complete: furnizează doar numele companiei care este beneficiarul unui cont, dar nu şi al beneficiarului final. Iar şase jurisdicţii britanice nu primesc informaţii din partea Irlandei.
Inginerie financiară
Acestea sunt doar câteva cazuri, dar ele arată cum printr-o reţea de companii interpuse sau de carton este posibil să se găsească o lacună pentru a scăpa de legislaţia internaţională împotriva evaziunii fiscale. În plus, directiva actuală (DAC2) nu include portofolii de active cum ar fi criptomonedele, aurul, iahturile sau bunurile imobile. Prin urmare, Urtasun consideră că toate ţările care nu schimbă informaţii „în conformitate cu standardele europene”, de asemenea Statele Unite, ar trebui „incluse pe lista neagră europeană a paradisurilor fiscale”. În plus, Verzii propun sancţiuni pentru cei care nu respectă standardele actuale. Raportul analizează, de asemenea, directiva DAC3, care impune schimbul de informaţii, de exemplu, cu privire la acordurile fiscale avantajoase pe care statele le pot conveni cu societăţile private. Acestea sunt deosebit de controversate, deoarece în multe cazuri au fost considerate „ajutoare de stat” de către Bruxelles. Cel mai faimos caz a fost acordul Apple cu Irlanda, care a ajuns să reclame suma de 14, 3 miliarde de euro multinaţionalei americane, după intervenţia Comisiei Europene. Dar Verzii spun că această directivă vizează numai companiile, nu şi persoanele, şi că accesul la această informaţie nu este public. „Avem nevoie de mai multă transparenţă în reformarea directivei DAC3, pentru a face publice toate normele de taxare existente”, conchide Urtasun.
Patru ţări luate în vizor
Ţările membre ale UE au semnat acorduri, în ultimii ani, cu ţări terţe, pentru a da şi a obţine informaţii fiscale. Cu toate acestea, unele state sunt încă în urmă, iar altele respectă legile internaţionale doar pe jumătate. Aproape toate ţările au semnat mai mult de 80 de acorduri de acest tip, inclusiv ţări din UE. Cu toate acestea, Cipru şi România sunt foarte departe, cu semnarea a numai 33 (de acorduri), şi anume cu ţările UE şi cu cele mai apropiate de aceasta. Cipru şi România primesc numai informaţii din jurisdicţii europene, dar nu din exterior, ceea ce le transformă într-un teren fertil pentru cei care doresc să-şi ascundă conturile în afara UE. De asemenea, raportul Verzilor precizează că Austria a semnat acorduri cu Statele Unite şi cu Luxemburg pentru a restrânge obţinerea de informaţii fiscale de la cetăţenii săi. La fel a făcut Bulgaria, care nu primeşte datele despre conturile rezidenţilor ţării în Statele Unite. Cipru, Austria şi Bulgaria s-au remarcat pentru vânzările rezidenţiale.
România mai are încă timp să-şi schimbe poziţia în privinţa modificărilor legislative care ameninţă lupta împotriva corupţiei. Totuşi, ţara va avea de suferit grave consecinţe dacă nu va lua în considerare recomandările Comisiei Europene. Acest mesaj a venit din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.
El a făcut această declaraţie, luni, în faţa parlamentarilor europeni, la o reuniune nocturnă a Comisiei pentru Drepturile Omului şi Libertăţi Cetăţeneşti (LIBE) din Parlamentul European.
Timmermans a afirmat că Comisia „va continua dialogul”, dar, a mai adăugat el, „dacă reglementările convenite la nivel eurtopean sunt încălcate, Comisia nu va ezita să-şi asume răspunderea şi, dacă va fi nevoie, să trimită România în faţa instanţei”.
Comisia Europeană a ţinut sub observaţie sistemul juridic al României încă de la intrarea acestei ţări în Uniunea Europeană, în 2007. Timmermans a spus că în raportul pe anul 2018, prevăzut să fie dat publicităţii în noiembrie, sistemul nu va apărea într-o lumină plăcută, având în vedere că „situaţia s-a deteriorat”.
„România a înregistrat progrese în trecut, uneori chiar spectaculoase, dar acum face paşi înapoi într-un mod care nu afectează doar democraţia din România, ci şi locul pe care România şi l-a clădit în ultimii ani ca ţară membră a UE”, a mai spus el.
Timmermans a subliniat că tentativele guvernului român de a modifica legislaţia juridică stârnesc mari îngrijorări atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, îngrijorări care sunt împărtăşite şi de Comisia Europeană.
Declaraţiile lui Timmermans au survenit cu două zile înaintea unei plenare a Parlamentului European, programată pe 3 octombrie, când sunt programate dezbateri pe tema reformelor juridice din România.
Premierul Viorica Dăncilă a fost invitat(ă) la dezbateri şi ar urma să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari.
Tentativele Partidului Social Democrat, de guvernământ, după câştigarea alegerilor legislative din decembrie 2016, de a modifica legile sisgtemului juridic au provocat proteste la Bucureşti, iar în luna august, acestea au devenit violente. Sute de oameni au fost răniţi.
Partidul a încercat să reducă independenţa procurorilor şi a modificat totodată Codul Penal, eliminând o serie de delicte legate de corupţie.
Cu 27 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 4 abţineri, membrii Comisiei pentru Buget a Parlamentului European au votat raportul raportorului Sigfried Mureşan (europarlamentar român, reprezentantul şef al PPE), potrivit căruia sunt tăiate alte 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare ale Turciei, cum propusese de altfel şi Comisia Europeană.
Europarlamentarii membri ai comisiei au considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile cu privire la îmbunătăţirea statului de drept ce fuseseră stabilite de Parlamentul European în noiembrie anul trecut. Europarlamentarii au luat decizia pe baza raportului anual al Comisiei cu privire la Turcia publicat la data de 17 aprilie 2018 în care se precizează că „Turcia se îndepărtează semnificativ de Uniunea Europeană, în special în domeniul statului de drept şi al drepturilor fundamentale şi prin slăbirea controalelor eficiente şi a echilibrelor în sistemul politic”.
În noiembrie anul trecut, în timpul negocierilor pentru buget, Comisia Europeană şi Consiliul au decis să îngheţe 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare pentru Turcia (70 de milioane de euro în credite de angajament şi 35 de milioane în credite de plată) până când Turcia va realiza îmbunătăţiri cuantificabile în domeniul statului de drept, al democraţiei, al drepturilor omului şi al libertăţii presei, îmbunătăţiri care să fie constatate în raportul anual la Comisiei Europene.
Prin urmare, Comisia pentru Buget a Parlamentului European susţine planul de rectificare bugetară în care Comisia propune transferarea celor 70 de milioane de euro destinate iniţial Turciei pentru consolidarea Instrumentului European de Vecinătate prin credite de angajament – pentru susţinerea acţiunilor legate de ruta migraţionistă din Mediterana Centrală şi pentru consolidarea angajamentului UE de a acorda ajutor umanitar către Siria, cu suma de 35 de milioane de euro prin credite bugetare .
Poliţie de frontieră europeană de circa 10.000 de agenţi cu capacitate de supraveghere pe teritoriul european şi putere de a participa la operaţiuni de repatriere ale migranţilor. La trei luni de la Consiliul European din iunie şi înainte de summit-ul şefilor de stat şi de guvern de la Salzburg, Comisia Europeană lansează o propunere în legătură cu unul dintre cele mai arzătoare dosare, migranţii. O situaţie de urgenţă care agită de mult timp cancelariile europene, în special ţările de pe malul de sud, printre care Italia, care de luni întregi bate cu pumnii în mesele rotunde europene, cerând solidaritate majoră şi împărţirea atribuţiilor în faţa şovăirii şi uşilor trântite în faţă de către unele state membre.
Crearea unei Gărzi Europene de Frontieră care să aibă ca scop consolidarea Frontex, transformând agenţia UE într-un adevărat corp de poliţie de frontieră cu o sarcină decisivă asupra repatrierilor va fi anunţată de preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker în discursul său despre situaţia Uniunii Europene, miercurea viitoare, în plenul Parlamentului de la Strasbourg. O ştire relansată de cotidianul spaniol „El Pais”, care a primit confirmare de la Bruxelles în vederea unei intervenţii, ultima avută de preşedintele Comisiei despre starea Uniunii, care se va concentra chiar pe tema migranţilor. Executivul european ar intenţiona, astfel, să transforme controlul imigraţiei ilegale într-o competenţă comunitară, după ce ultima criză migratorie, declanşată de refuzul Italiei de a permite debarcarea migranţilor, a demonstrat că gestionarea naţională a fluxurilor trebuie să fie transferată la o gestionare centralizată. Propunerea nu este nouă.
De mult timp, s-a luat în considerare o astfel de idee, care nu s-a realizat niciodată şi din cauza şovăirii mai multor ţări, îngrijorate de posibilul transfer de suveranitate. La începutul lunii iunie, cancelarul Angela Merkel a încurajat ipoteza transformării Frontex într-un corp de poliţie de frontieră „cu competenţe europene”. O lună mai târziu, la Viena, cu ocazia începerii preşedinţiei austriece la Consiliul UE, Juncker a anunţat pentru septembrie propunerea legislativă a Comisiei UE de a dota Frontex cu 10.000 de unităţi suplimentare până în 2027, consolidându-şi astfel mandatul. Şi, zilele trecute, argumentul a fost reluat şi de către Comisarul European pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos. «Este nevoie de acţiuni imediate. Măsurile pe care le vom prezenta merg în această direcţie”, a explicat comisarul, şi în vederea summit-ului de la Salzburg din 20 septembrie, unde este aşteptată o răsturnare de situaţie în modificările misiunii Sophia, şi datorită presiunii italiene.
Cetățenii și-au exprimat opinia în privința ceasurilor, acum e rândul liderilor naționali să acționeze.
Vreme de mai bine de două decenii, cetățenii și-au reglat ceasurile pentru ora de vară și cea de iarnă, sincronizați la nivelul întregii UE.
Însă o consultare a Comisiei Europene, dintr-acele pe care Bruxelles-ul le face cu regularitate, dar de obicei fără să suscite prea mult interes, pe această temă, a atras un remarcabil număr de 4,6 milioane de răspunsuri. Aproximativ 86% au declarat că vor să renunțe la schimbare și să mențină ceasurile la fel pe tot parcursul anului.
Ora de vară a fost adoptată pentru prima dată de Germania în 1916, iar apoi în doar câteva săptămâni și de Regatul Unit, pentru a se economisi energie și pentru a se permite fabricilor să lucreze mai mult în timpul primului război mondial. Practic, dându-se ceasurile cu o oră înainte vara, o oră de lumină solară de dimineață este mutată seara.
Cea mai mare parte a restului Europei a adoptat practica în anii ’70, din cauza șocului petrolier. O lege UE din 1996 cere ca toate cele 28 de state să-și dea ceasurile înainte cu o oră în ultima duminică din martie și apoi să le dea înapoi în ultima duminică din octombrie.
Acum, un sondaj la nivelul UE arată că există un larg consens pentru a se renunța la schimbare, în întreaga Europă – deși cetățenii germani par să fi participat într-un număr deosebit de mare.
Cam 76% dintre respondenți au afirmat că au experimentat efecte „negative” din cauza acestor schimbări bianuale. Avansul tehnologiei face ca argumentul economisirii energiei să-și piardă din validitate. Cercetările Parlamentului European au constatat că schimbarea orei reduce consumul de energie cu numai 0,5-2,5%, în funcție de țară.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, are prin urmare dreptate să propună renunțarea la schimbarea orei. Însă țărilor trebuie să li se permită să aleagă dacă vor adopta permanent ora de vară sau cea de iarnă, în funcție de de cum e mai convenabil pentru localizarea lor geografică.
Adoptarea actualei ore de vară pentru întreg anul nu ar fi bună pentru toți, după cum a constatat Regatul atunci când a experimentat această idee în 1968-1971, dar a renunțat la ea când a văzut că iarna răsăritul are loc la ore inacceptabil de târzii în nordul țării.
Unele țări s-ar putea folosi de acestă modificare și pentru a-și ajusta fusul orar. Spania, de exemplu, unde mulți consideră că țara e în fusul orar „greșit” de când dictatorul Francisco Franco a mutat-o cu o oră înainte în 1942, din solidaritate cu Germania lui Hitler, ar putea opta să revină în linie cu Portugalia vecină și cu Regatul Unit. Va fi important totuși să se asigure că nici o schimbarea nu va face ca Irlanda de Nord post-Brexit să fie într-un fus orar diferit de Republica Irlanda.
Propunerea dlui Juncker trebuie acum să fie transpusă în planuri formale, iar ideea va trebui să fie sprijinită și de guvernele naționale și Parlamentul European.
Însă puterea sentimentului insuflat de sondaj arată că liderii naționali ar trebui să sprijine ideea. Pentru o UE care este uneori criticată ca fiind prea detașată de realitatea cetățenilor ei, aceasta este o oportunitate de a arăta că, de data asta, acționează fix la timp.
Comisia Europeană a scăzut prognoza sa de creştere economică pentru 2018
Tensiunile comerciale dintre Europa şi Statele Unite ar urma să afecteze economia zonei euro în acest an, a avertizat joi, 12 iulie, Comisia Europeană cu ocazia publicării prognozei de vară. Executivul european a scăzut astfel prognoza sa de creştere, mizând pe un progres de 2,1% pe ansamblul ţărilor din zona euro, şi nu pe 2,3% , aşa cum apreciase pe 3 mai, la evaluarea de primăvară.
În schimb, pentru 2019, Comisia Europeană şî-a menţinut prognoza la 2% – aelaşi procent ca în mai. „Prevedem o creştere continuă în 2018 şi 2019, deşi o nouă escaladare a măsurilor protecţioniste constituie un risc clar de scădere”, a comentat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, citat într-un comunicat.
„Războaiele comerciale nu au câştigători, fac numai pagube”, a avertizat el, aşa cum o făcuse şi în ultimele săptămâni, după anunţarea de către preşedintele american, Donald Trump, a impunerii de taxe vamale pe oţelul şi aluminiul european. Uniunea Europeană a răspuns acestor măsuri impunând, la rândul său, taxe vamale suplimentare pe o serie de produse americane.
Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, „incertitudinile politice din unele ţări membre ale UE”, care constituie un risc pentru creşterea economică a zonei. Ea scoate în evidenţă nu doar pericolele care pot apărea din cauza negocierilor dificile privind ieşirea Regatului Unit din Uniune, programat pentru sfârşitul lui martie 2019, dar şi situaţia politică din Italia.
Germania şi Franţa, principalele două economii ale zoneri euro, ar pierde din dinamism în acest an şi în anul următor. Creşterea Germaniei s-ar încetini la 1,9% în 2018 şi în 2019, în vreme ce Comisia proiecta până acum 2,3 şi respectiv 2,1%. Cea a Franţei ar fi de 1,7% în 2018 şi în 2019, în loc de 2% şi respectiv 1,8%.
Publicat de Camelia Teodosiu,
15 iunie 2018, 08:36 / actualizat: 15 iunie 2018, 13:23
Programul va reuni finanţarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții.
Pentru următorul buget pe termen lung al UE care acoperă perioada 2021-2027, Comisia propune crearea programului InvestEU, pentru a grupa sub aceeași cupolă finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții.
InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Cu InvestEU, Comisia va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.
Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
