Jean-Claude Juncker a prezentat componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019

Publicat de Monica Slavici, 15 septembrie 2014, 09:21

Preşedintele ales al noului Executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, a prezentat, la mijlocul săptămânii trecute, componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019.

Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri, 10 septembrie, într-o conferinţă de presă, lista cu împărţirea posturilor precizând că a dat portofolii persoanelor şi nu ţărilor.
Jean-Claude Juncker a definit cabinetul său ca pe unul politic, dinamic şi eficient, o echipă pregătită să dea un nou elan Europei:

„Cu această nouă Comisie, avem o ocazie excepţională, dar şi o obligaţie să avem un nou start în Europa şi să începem să muncim, ca să redresăm o situaţie geopolitică dificilă şi să ajungem la o revenire economică a Uniunii Europene.
Vrem să clădim o Uniune Europeană capabilă să ofere locuri de muncă şi creştere economică. Cred că am echipa potrivită pentru a face asta.”

Jean-Claude Juncker a mai precizat că noua Comisie este una politică, în care se regăsesc cinci foşti şefi de guvern şi 13 miniştri sau foşti miniştri, dar şi europarlamentari.
Noul executiv comunitar vine cu o nouă organigramă prin care doreşte să concentreze mai bine politicile comunitare. Astfel, vor fi echipe de comisari concentrate pe anumite politici coordonate de către vicepreşedinţi.
Prim vicepreşedintele comisiei va fi olandezul Frans Timmermans. În această calitate, el va fi nu doar un înlocuitor al lui Juncker, când acesta nu va fi disponibil, ci şi un super ministru de justiţie, care se va îngrijii ca legea şi carta drepturilor fundamentale să fie respectate în toate activităţile Comisiei.
Juncker are nouă femei în noua comisie, acelaşi număr ca în echipa actualului preşedinte Jose Manuel Barroso, însă puterea de decizie a femeilor este mai mare ca niciodată.
Între cei 7 vicepreşedinţi sunt 3 femei. Este vorba despre vicepreşedintele pentru buget şi resurse umane, Kristalina Georgieva din Bulgaria, Alenka Bratusek din Slovenia, responsabilă cu uniunea energetică, şi Federica Mogherini, din Italia, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politici de Securitate.
Şi România este reprezentată în noua Comisie tot printr-o femeie. Este vorba despre eurodeputata Corina Creţu, care va deţine portofoliul Politicilor Regionale.
Este considerat un portofoliu important, în condițiile în care are unul dintre cele mai mari bugete alocate. Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate politicii regionale şi de coeziune sunt de peste 351 miliarde de euro.
Membrii noului executiv comunitar urmează să fie audiați de diverse comisii din Parlamentul European, urmând ca acesta să se pronunțe prin vot în plen asupra întregii Comisii Europene în sesiunea din 20-23 octombrie de la Strasbourg.
Noii comisari europeni ar urma să-și înceapă mandatele la 1 noiembrie.

Finanțare suplimentară de 30 de milioane de euro din fondurile UE pentru programele de promovare a politicii agricole comune (PAC)

Publicat de Monica Slavici, 11 septembrie 2014, 09:09 / actualizat: 11 septembrie 2014, 15:17

Comisia Europeana a confirmat intenția de a aloca o finanțare suplimentară de 30 de milioane de euro din fondurile UE pentru programele de promovare a politicii agricole comune (PAC), începând din 2015, la cele 60 de milioane de euro, prevăzute anual în bugetul PAC.

Pe de o parte, sancțiuni impuse Rusiei, pe de altă parte, măsuri pentru a contracara embargoul de la est pentru diferitele produse ce vin din comunitate, acestea sunt liniile sub care se consumă începutul de toamnă de la Bruxelles.
Interdicția rusă vizează anumite sectoare, în special cel al fructelor și legumelor. 29 % din exportul de fructe și legume al UE merge la Rusia, dar, de asemenea, și sectorul de brânzeturi, unde 33 % din exportul UE ajunge în Rusia .
Pe aceste paliere Comisia Europeană a confirmat că are intenţia de a aloca o finanţare suplimentară de 30 de milioane de euro pentru programele de promovare ale Politicii Agricole Comune (PAC) care încep în 2015, pe lângă cele 60 de milioane de euro prevăzute deja anual în bugetul PAC pentru aceste programe, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Având în vedere că aceste scheme sunt cofinanţate, modificarea operată de CE ar putea să însemne o finanţare suplimentară în valoare de 60 de milioane de euro pentru măsurile de promovare.
Confirmând această decizie, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dacian Cioloș a declarat

Am avut un prim pachet de măsuri, după cum știți, adoptat la 11 august, pentru piersici și nectarine; apoi la18 august am ajuns , împreună cu un pachet mai larg care să acopere alte fructe și legume și apoi am anunțat măsuri pentru sectorul produselor lactate , în special ce vizează depozitarea de brânză , unt și lapte praf, depozitare temporară pentru câteva luni până când vom găsi alte piețe sau alte destinatii .

Acum, pot anunța că vom prezenta un pachet de 60 de milioane , astfel încât să putem finanța , pe cât posibil, un program de promovare, de marketing care să încerce să găsească piețe alternative, astfel că vorbim despre un buget total de 120 de milioane: 60 de milioane de la UE și 60 de milioane din sectorul privat .
Suntem perfect conștienți de faptul că , în anumite sectoare , în special pentru IMM-uri , care sunt deosebit de grav afectate , exploatații mici , ferme mici, în cazul în care mare parte din producția lor a fost în mod tradițional exportată în Rusia ar putea avea nevoie de ajutor sau sprijin specific , compensații financiare . Vom face , de asemenea, o analiz a altor posibilități și aștept cu nerăbdare să discutăm acest lucru cu miniștrii. Asta pentru că avem nevoie de acțiuni comune între Comisie și statele membre în condițiile în care executivul comunitar trebuie să acționeze în limitele bugetare stabilite de Parlamentul European și de Consiliul.

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dacian Cioloș. De adăugat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat recent că România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA şi Uniunea Europeană (UE), deoarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 de milioane de euro în 2013.

În urma unei investigaţii antitrust, Comisia Europeană a amendat cu 138 de milioane de euro trei companii care produc cipuri pentru carduri

Publicat de Monica Slavici, 10 septembrie 2014, 09:10

Trei producători de cipuri pentru carduri bancare şi telefoane mobile, Infineon Technologies, Samsung si Philips, au fost amendaţi de Comisia Europeană cu 138 de milioane de euro pentru formarea unui cartel între anii 2003 si 2005.

În urma investigaţiei antitrust, Comisia Europeană a concluzionat că cele trei companii şi-au transmis informaţii comerciale despre preţuri, clienţi şi capacitatea de producţie.

Dacă firmele aleg să încheie astfel de înţelegeri, de pe urma cărora companiile care cumpără cipuri şi consumatorii au de pierdut, acestea ar trebui să se aştepte la sancţiuni”, spune vicepresedintele CE, Joaquin Almunia:

“Comisia Europeană a descoperit un cartel format din producători de cipuri inteligente folosite pentru SIM-urile telefoanelor, cardurile bancare şi cărţile de identitate. Am aplicat amenzi de 138 de milioane de euro în acest caz. Companiile implicate în acest cartel sunt Infineon, Philips, Samsung şi un joint-venture între Hitachi şi Mitsubishi, numit Renesas.

Aceste companii s-au înţeles asupra comportamentului lor pe piaţă, au discutat şi au făcut schimb de informaţii comerciale sensibile privind preţurile, clienţii, negocierea contractelor, capacitatea de producţie sau de utilizare, precum şi informatii despre comportamentul lor pe piaţă, în viitor.

Acest cartel a fost organizat printr-o reţea de contacte bilaterale, între septembrie 2003 si septembrie 2005. Înţelegerea le-a permis să aibă raspunsuri la cererea clienţilor de a avea preţuri mai mici.”

Din totalul amenzii stabilite de Comisia Europeană, producătorul german de componente semiconductoare Infineon a primit cea mai mare parte, respectiv suma de 82,7 milioane de euro, în timp ce compania olandeză Philips are de achitat 20 de milioane de euro.

Vicepresedintele CE, Joaquin Almunia:

“Una dintre companii, Renesas, acest joint venture pe care l-am mentionat mai devreme, a scăpat fără sancţiuni, deoarece a fost compania care a dezvăluit Comisiei Europene existenţa cartelului.
Samsung a beneficiat de o reducere a sancţiunii cu 30% datorită cooperării pe parcursul investigatiei.”

Cipurile pentru carduri inteligente sunt utilizate în telefonia mobilă, în sistemul bancar, pentru cărţile de identitate şi paşapoarte, precum şi în diverse alte aplicaţii.

Cele utilizate în telefonia mobilă se bazează în principal pe memorie, de exemplu pentru a stoca numere de telefon. În alte aplicaţii, se bazează pe dispozitive de securitate pentru a asigura confidenţialitatea datelor.

Sprijin pentru sectorul laptelui din spatiul comunitar

Publicat de Monica Slavici, 8 septembrie 2014, 09:00

Comisia Europeană adopta masuri de protejare a producatorii de lapte pentru a atenua impactul restrictiilor rusesti la importurile de produse lactate din Uniunea europeana.
De asemenea, Comisia a precizat că perioada de intervenție publică în sectorul untului și laptelui praf degresat va fi prelungită până la sfârșitul anului.
Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne aduce informatii suplimentare despre acest subiect in rubrica Euranet Plus de azi.

Comisia Europeană a anunțat că va oferi sprijin pentru depozitarea în regim privat a untului, laptelui praf degresat și anumitor brânzeturi, cu scopul de a atenua impactul restricțiilor rusești la importurile de produse lactate din UE și pentru a limita efectele negative pe piața internă.
Având în vedere că valoarea exporturilor UE către Federația Rusă a fost anul trecut de un milliard de Euro, Comisia dorește să extindă această măsură și în acest sectorul brânzeturilor.
Deoarece regulile privind piața existente în cadrul Politicilor agricole comunitare prevăd doar plata unui sprijin pentru depozitarea în regim privat în cazul untului, laptelui praf degresat și doar anumitor brânzeturilor, măsuri excepționale vor trebui mobilizate pentru a acoperi marea varietate de brânzeturi exportate în Federația Rusă spune Roger Waite, purtatorul de cuvant al Comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dacian Cioloș.
El a explicat ca semnalele de pe piața europeană a produselor lactate în ceea ce privește prețurile arată că embargoul impus de Federația Rusă începe să afecteze acest sector.
Câteva state membre ale căror venituri din exporturi scad, trebuie să găsească noi piețe de desfacere. Sectorul european al produselor lactate are nevoie de timp și de ajutor pentru a se adapta mai spune Roger Waite:
”Ceea ce încercăm să facem este să apelam la depozite private pentru unt , lapte praf degresat si anumite brânzeturi, pentru că acum există un surplus de aceste produse pe piata europeană. Tocmai de aceea Comisia Europeana anunță că va oferi sprijin pentru depozitarea în regim privat a acestor produse, sprijin care să acopere costurile zilnice de depozitare a acestor produse intre 3 și 7 luni, astfel încât sa le fie usorin special țările membre să scadă presiunea prețului și să le dea timp acestora să caute alte piețe pentru a-si vinde produsele lactate.”
Potrivit regulilor privind piața existente deja în cadrul politicii agricole comune , Comisia ajută la finanțarea costurilor de depozitare temporară intre 90 și 210 de zile, pentru unt, lapte praf degresat si doar anumite brânzeturi.
Exporturile de produse lactate din UE către Federația Rusă au fost, anul trecut, în valoare de 2,3 miliarde €.
25 de state membre au exportation anul 2013 brânzeturi în Federația Rusă.
Cei mai mari exportatori europeni fau fost Olanda, Lituania, Finlanda, Polonia, Danemarca, Germania, Italia, Franța și Letonia.
Măsurile din sectorul produselor lactate vin ca adaos la măsurile de urgență de sprijinire a pieței deja anunțate pentru sectorul de piersici și nectarine.

Proiectul CEEDs

Publicat de Monica Slavici, 22 august 2014, 10:43

Datele sunt peste tot: generate de oameni sau maşini, ele se constituie în mine de aur. Care însă trebuie exploatate… O adevărată provocare, având în vedere imensitatea seturilor de informaţii! Este nevoie de noi idei, instrumente şi infrastructuri adecvate procesării.

Cercetătorii care lucrează la proiectul CEEDs – Colective Experience of Empathic Data Systems, în traducere “Experienţa Colectivă a Sistemelor de Date Empatice” finanţat de Comisia Europeană, şi-au propus să transpună big data într-un mediu interactiv pentru a permite creierului uman să genereze mai efficient idei noi. Au construit ceea ce numesc “maşină de inducere a experienţei”, care se foloseşte de realitatea virtuală pentru a-l face capabil pe utilizator să pătrundă în seturile mari de date. Sistemul conceput la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona conţine o multitudine de senzori, care fac posibilă prezentarea informaţiei într-o manieră optimă, permanent adaptată la reacţiile utilizatorului. Aceste reacţii, cum ar fi gesturi, mişcarea ochilor, ritmul cardiac, sunt monitorizate de sistem, care în funcţie de ele adaptează în permanenţă prezentarea datelor. Sistemul sesizează oboseala sau suprasolicitarea participantului şi reacţioneză în consecinţă: fie că simplifică vizualizarea astfel încât să reducă încărcarea cognitivă, fie că ghidează persoana în domenii de date mai puţin saturate cu informaţii.
Pe ce se bazează noua tehnică? Pe exploatarea resurselor neutilizate ale creierului uman!
Suntem conştienţi de abia 10% din activităţile creierului nostru.
Restul se derulează în subconştient.
Jonathan Freeman, profesor de psihologie la Universitatea Goldsmith din Londra, coordonator al proiectului CEEDs:
Ştiinţa ne arată că o mare parte din procesarea aceea de fundal din subconştient, la care nu suntem atenţi, poate constitui o cale de scurgere a unor informaţii utile despre mediul nostru: poate identifica care sunt zonele de interes, dacă există ameninţări, eventual ceva captivant, care ne-a scăpat! În acelaşi mod în care ne folosim simţurile conştientizate – palparea, vederea sau auzul – la perceperea, interpretarea mediului, noi încercăm să facem din procesarea subconştientă un fel de nou simţ! Acest lucru ne conferă capacităţi, puteri noi pentru interpretarea seturilor de big data.
Pentru a înţelege mai bine modul de funcţionare, limitările creierului uman, cercetătorii se folosesc de un robot special conceput.
Paul Verschure, director ştiinţific al proiectului:
„Creierul nu este un calculator care controlează o ustensilă externă. Creierul este strâns cuplat cu corpul şi această legătură înseamnă constrângeri reciproce. De aceea pentru a înţelege creierul, trebuie să-l plasăm în contextul unui corp!”

Proiectul CEEDs finanţat de Comisia Europeană cu 6,5 milioane de euro a fost derulat de un grup de 16 instituţii partenere din 9 ţări ale UE.

Măsuri excepţionale de sprijin pentru producătorii de fructe şi legume perisabile din Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 21 august 2014, 09:00

Comisia Europeană a anunţat luni că acţionează imediat măsuri excepţionale de sprijin pentru producătorii de fructe şi legume perisabile din Uniunea Europeană, în contextul restricţiilor aplicate de Rusia pentru aceste produse. Rusia reprezenta, pentru mulţi producători europeni, una dintre principalele pieţe de desfacere, în anul 2013 ea importând legume si fructe din UE în valoare de 2 miliarde de Euro. De cealaltă parte, peste 40% din mâncarea ruşilor era importată.

Bugetul alocat acestor măsuri este de 125 milioane de Euro, iar măsurile vizează, în principal, retragerea produselor de piață, recoltarea înainte de coacere sau chiar nerecoltarea acestora. Ideea este de a ușura presiunea pusă pe piețele europene.

Asistenţa financiară va acoperi toţi producătorii, indiferent dacă fac parte din organizaţii sau nu, anunţa luni Comisia. Măsurile vor avea un efect retroactiv începând cu data de 18 august. Cu alte cuvinte, orice cantităţi retrase începând cu 18 august (sau care fac obiectul recoltării înainte de coacere, sau altor măsuri) vor fi deja acoperite de aceste măsuri suplimentare, cu condiţia efectuării controalelor necesare. Aceste măsuri se vor aplica iniţial până la sfârşitul lunii noiembrie.

Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, recunoaşte că lovitura suferită de români va fi mult mai blândă faţă de alţi producători. Din datele aflate la dispoziţia Comisiei Europene, România va fi afectată, în mod direct, mai puţin decât alte state europene de embargoul rus, a subliniat Cioloş. Comisarul a precizat totodată că toţi producătorii români sunt eligibili pentru aceste ajutoare, dacă pot demonstra că au suferit pierderi din cauza embargoului rus.

Adoptarea Acordului de Parteneriat dintre Comisia Europeană si România

Publicat de Stefania Grigore, 7 august 2014, 08:20

Învață programare la EU Code Week

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2014, 10:00

Ați terminat cartea pe care doreați să o citiți, iar cuvintele încrucișate și-au pierdut farmecul? Ce-ar fi ca în august 2014 să învățați un nou limbaj de programare? În pregătirea Săptămânii Un. Europ. a programării (EU Code Week), care se va desfășura în întreaga Europă în perioada 11-17 octombrie 2014 iată cîteva modalități prin care dumneavoastră, prietenii și familia dumneavoastră puteți învăța programare vara aceasta.

Doritorii se pot conecta la adresele electronice ale Europe Direct Network sau a Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti pentru a afla cînd se vor desfăşura evenimentele şi în ce locuri. Se poate participa şi on line prin intermediul paginii: http://codeweek.eu/resources/. Scrierea de programe este un domeniu modern, extreme de atractiv şi în plină dezvoltare după cum ne spune d-na Maria Ciorbă, reprezentînd centrul Europe Direct Network din Timişoara.

În Uniunea Europeană există, în prezent, 4 milioane de joburi în sectorul TIC cu o rată de creştere anuală de 100.000. Şi totuşi, există un deficit de pînă la 900.000 de profesionişti în domeniul TIC în întreaga Europă pînă în 2020.

Care sînt motivele pentru care să participăm la taberele de învăţare de scriere de coduri ?

În primul rind pentru că fiecare interacţiune dintre oameni şi computere este reglementată de cod. Este folosit atunci cînd se crează o aplicaţie web, la simularea formării unei stele sau a căilor neuronale din creier, pentru optimizarea softwere-lui  GPS sau pentru revoluţionarea interacţiunilor sociale. Mai mult decît atît, este un instrument divers şi un mod de a privi lumea. Este un mod de a “sparge” sarcinile, task-urile cum le zicem noi, în sub-seturi, un mod de gîndire analtic atît de util antreprenorilor sau managerilor de care, aşa cum ştim, avem nevoie să crească tot mai mult în economia europeană.

D-na Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda digitală, ne încurajează cu mult entuziasm să participăm la aceste tabere.

Creatorii de coduri sînt noile staruri rock! Scrierea de coduri este o abilitate care poate deschide o mulţime de oportunităţi atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei. Şi este important şi pentru Europa.Economia globală se bazează pe noi instrumente digitale iar eu vreau să văd Europa ca o elită. Aşadar, pentru a fi competitive, este esenţial să avem oameni cu creativitate şi capabili. Desigur, abilităţile în domeniul digital nu sînt singurele necesare pentru ca Ununea Europeană să fie lider în lumea digitală. Avem nevoie de o cultură potrivită şi de resurse care să susţină antreprenorii, reţelele potrivite pentru un trafic de date rapid şi fără taxe de roaming injuste. O reţea europeană care să vă ajute să vă faceţi cunoscute ideile pe tot continentul. Acestea sînt doar cîteva din modalităţile de susţinere ale Un. Europene, ale unui continent interconectat.

Doamna Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru agenda digitală, și doamna Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, au adresat o scrisoare comună miniștrilor educației din UE, îndemnându-i să încurajeze copiii să participe la Săptămâna UE a programării. „Promovarea competențelor de programare în Europa este una dintre soluțiile de combatere a șomajului în rândul tinerilor”, au declarat acestea.

Comisia Europeană a publicat cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economico-socială şi teritorială

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 iulie 2014, 10:15

Comisia Europeană a publicat cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economico-socială şi teritorială. Documentul grupat pe 8 capitole tratează tematici cum ar fi creşterea economică sustenabilă, inteligentă şi incluzivă, relaţia dintre investiţiile publice şi ieşirea din criză, impactul, strategia şi obiectivele politicii de coeziune. Un capitol separat este consacrat relaţiei dintre buna guvernare şi dezvoltarea economico-socială, respectiv fructificarea şanselor oferite de politicile de coeziune.

Cel de-al 6-lea raport al Comisiei Europene privind coeziunea constată că politicile din acest domeniu au contribuit simţitor la atenuarea declinului investiţiilor publice în perioada de criză pe care o parcurgem, injectând resurse financiare vitale în economia statelor Uniunii Europene.

Conform datelor din 21 mai anul curent, România se afla pe ultimul loc în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor de coeziune pentru perioada 2007-2013, nereuşind să atragă nici jumătate din acestea, mult sub performanţa Slovaciei şi Bulgariei, care o preced în acest clasament.

Din acelaşi tabel constatăm că România a obţinut cel mai slab rezultat şi la indicele eficienţei guvernării, unul din cei 6 indicatori utilizaţi de Bănca Mondială pentru evaluarea calităţii guvernării.

Dacă unii economişti susţin că buna guvernare poate fi un produs secundar al dezvoltării, din ce în ce mai mulţi sunt de părere că instituţiile eficiente şi buna guvernare condiţionează dezvoltarea economico-socială.

Sorin Ioniță, expert în politici publice, membru Team Europe:

„Până de curând buna guvernare nu era o temă tipic europeană, pentru că Uniunea era o asociaţie de state care deja erau bine guvernate în momentul în care intrau în asociere. Deci toată agenda aceasta est-europeană cu reforma e ceva cu totul nou şi este o abordare încă destul de timidă a bunei guvernări…Adică ce înseamnă aceasta? Poate însemna foarte multe de la reforma justiţiei, depolitizarea administraţiei, care sigur, au efectele lor în timp! Rate de absorbţie în sine nu e neapărat un indicator al bunei guvernări. Poţi să absorbi bani cu folos şi să se vadă asta în creştere economică, în îmbunătăţirea serviciilor sociale pe termen lung, sau poţi s-absorbi banii fără mare folos…

Imaginea este bineînţeles incompletă dacă performanţelor actuale nu le asociem şi o vedere de ansamblu, care să includă dinamica evoluţiei lor. Capitolul referitor la buna guvernare ne oferă şi astfel de date.

Din cifrele Eurostat rezultă că în perioada 2011-2012 am înregistrat cea mai mare creştere în ceea ce priveşte procentul populaţiei care utilizează serviciile de e-guvernare, iar în privinţa numărului de întreprinderi care utilizează internetul pentru a participa la licitaţiile publice, am depăşit chiar media europeană. Din 2006 până în prezent, România şi-a îmbunătăţit mult mediul de afaceri, similar cu Croaţia, Polonia, Cehia sau Slovenia. Dacă dinamica de până acum a fost una relativ bună, nivelul la care ne aflăm este încă unul modest.

Sorin Ioniţă, expert Team Europe:

„Să ştiţi că o firmă în România a ajuns să nu se mai creeze chiar aşa de-ncet şi nici costurile nu-s foarte mari! Deci nu-i o problemă să-ţi faci o firmă. Problemele încep după ce ţi-ai făcut-o! Funcţionarea este cea care le dă peri albi antreprenorilor români!”

Comisia Europeană –se arată în raport – împreună cu OECD şi alte instituţii internaţionale, a recunoscut importanţa îmbunătăţirii actului de guvernare la toate nivelele Uniunii Europene şi a ţinut cont de aceasta inclusiv la elaborarea Politicii de Coeziune pentru următorii şapte ani.

Uniunea Europeană susține reformele cheie din Republica Moldova

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iulie 2014, 10:30 / actualizat: 30 iulie 2014, 11:51

Comisia Europeană a anunțat marți un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova. Acesta este destinat modernizării instituțiilor publice importante, îmbunătățirii politicilor de finanțe și de management, prin implementarea Acordul de Liber Schimb, semnat cu Uniunea Europeană.

Această noua finanțare va stimula, de asemenea, competitivitatea în afaceri în mediul rural și va asigura protecție minorităților și grupurilor sociale vulnerabile.

Vorbim despre un prim pachet de asistență bilaterală ce prevede o alocare de 101 milioane de euro pentru țara vecină.
Cea mai mare parte din sumă, 64 de milioane, va fi folosită pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.
Restul banilor se alocă sprijinirii instituțiilor cheie, precum Ministerul Finanțelor pentru a continua politicile fiscale eficiente.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în cursul unei vizite oficiale efectuate luna trecută,la Chișinău:

„Colaborarea noastră este puternică şi devine încă şi mai puternică. Moldova a investit mult în viitor şi e dornică să facă şi mai mult. Noi, Uniunea Europeană, vă împărtăşim încredera şi energia şi vrem să participăm alături de voi la acest efort.”

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso
Pe 2 mai 2014, Comisia Europeană a mai aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele UE și promovarii exporturilor

Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei, legate de situația din Ucraina

Publicat de Stefania Grigore, 29 iulie 2014, 14:30 / actualizat: 30 iulie 2014, 8:51

Jonathan Todd, purtător de cuvânt:

” Propunerile de sancțiuni includ accesul pe piețele financiare, bunurile cu dublă întrebuințare, apărarea și tehnologiile sensibile, inclusiv sectorul energetic.
Președintele Barosso a apreciat că este un pachet de măsuri bine țintit și balansat, dovedind flexibilitatea noastră în adaptarea reacțiilor la schimbările din teren, și a exprimat speranța că țările membre vor cădea de acord cu acest pachet legislativ pe parcursul acestei săptămâni.”

Barosso a mai declarat ca prin aceste măsuri se dorește obținerea unei soluții politice negociate a crizei – soluție care rămâne prioritatea fermă a Uniunii Europene.
Statele membre trebuie să se pună de acord cu aceste propuneri ale Comisiei. Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Consiliului au sarcina să parcurgă aceste propuneri legislative astăzi, 29 iulie.

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu referitor la obezitatea infantilă

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iulie 2014, 08:49

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu care inventariază politicile privind alimentaţia în şcoli, ca parte a eforturilor de reducere a obezităţii infantile.

Toate ţările cuprinse în studiu,cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia şi Elveţia au orientări privind alimentaţia în şcoli, însă acestea variază considerabil, de la dimensiunea porţiilor de mâncare până la amplasarea automatelor de băuturi în şcoli. Aproximativ jumătate dintre ţările studiate au interzis distribuitoarele. Majoritatea sprijină accesul gratuit la apă potabilă proaspătă. Nici dulciurile şi gustările nu sunt permise.

Inventarierea s-a realizat cu ajutorul grupului pentru nutriţie şi activitate fizică al Uniunii Europene, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Au fost mai multe criterii care au fost luate în considerare, inclusiv modul de alcătuire al meniurilorpentru copii în şcoli, acceptarea sau nu a companiilor de catering cu diferite produse care sunt nerecomandate copiilor. Toate aceste lucruri au fost analizate şi s-a realizat această radiografie la nivel european. Scopul a fost de a crea un plan de acţiune pentru următorii ani, în perioada 2014-2020, care să prevină şi să combată obezitatea la copii.

România se află printre statele care au în vigoare norme obligatorii privind alimentaţia corectă în şcoli. Încă de acum câţiva ani a impus restricţii la comercializarea produselor alimentare nesănătoase în instituţiile de învăţământ şi în preajma acestora, spune Ioan Moatăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin.

Magazinele care comercializează în interiorul unităţilor de învăţământ, ele au un regim special, în sensul că desfac doar produse preambulate şi nicidecum băuturi alcoolice sau ţigări. Cât despre despre magazinele care se află în apropierea unităţilor de învăţământ, conform legii, acestea trebuie să fie la o distanţă de cel puţin 500 de metri de unitatea de învăţământ.

În 2008, Ministerul Sănătăţii a stabilit o listă cu alimentele care sunt interzise în şcoli, cum ar fi chipsuri, hamburgeri, alune, prăjituri, bomboane sau sucuri carbogazoase.

Obezitatea infantilă a ajuns la proporţii alarmante în Uniunea Europeană şi trebuie neapărat luate măsuri, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Aproape o treime dintre copii europeni sunt supraponderali sau obezi şi riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. În acest context, şcolile sunt nişte parteneri deosebit de importanţi în efortul de a încuraja copii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase.

Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2014, 11:00

După ce, anul trecut, liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri pentru  reducerea preţurilor la energie, Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”:

Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia Europeană pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică.

Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte.

CE a realizat şi un document intitulat “Studiu aprofundat al securităţii energetice europene.”

Una dintre concluziile acestui studiu este că în ultimii ani energia a căpătat o tot mai puternică semnnificaţie politică.

De aceea trebuie gestionată cu mare atenţie pentru a rămâne doar un bun comercial şi nu unul strategic sau de presiune politică.

Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, declara recent că Uniunea trebuie să consolideze solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili, subliniind că Letonia, Lituania, Estonia şi Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze din Rusia.

La rândul său, referindu-se la România, europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan, a ţinut să sublinieze:

”România este o ţară care, în prezent, are supracapacităţi în domeniul energiei, dar nu le poate valorifica, pentru că nu avem o piaţă unică a energiei în UE. Şi acest lucrut este recunoscut de către toţi, dar există şi state membre care în mod constant tergiversează să adopte reformele pentru ca piaţa energiei să devină într-adevăr o piaţă unică. Din această cauză, când trebuie să importe gaze naturale, România nu are decât o singură sursă şi anume Federaţia Rusă, la preţurile pe care le cunoaştem, foarte mari, deci avem nevoie de această piaţă unică a energiei poate mai mult decât alte ţări.”

Europarlamentarul român făcea referire în declaraţia sa în primul rând la piaţa gazelor naturale, un subiect de mare actualitate în contextul crizei din Ucraina.

Trebuie spus că UE insistă de mult timp în favoarea unei pieţe unitare integrate pentru vânzare şi cumpărare de energie.

Acest lucru este mai aproape de realizare în ceea ce priveşte energia electrică.

Însă, când vine vorba despre gaze, acest deziderat este mai greu de realizat. În primul rând pentru că încă nu sunt finalizate toate acele conducte de legătură între diversele sisteme naţionale de transport al gazelor naturale.

În prezent, România are asemenea conducte de legătură transfrontaliere cu Ungaria, cu Ucraina şi cu Bulgaria. De asemenea, legătura cu Republica Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie operaţională încă în cursul acestui an.

Comisia Europeană insistă pe realizarea infrastructurii care să permită interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale între statele membre, pentru că în acest fel se poate reacţiona rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării, prin direcţionarea fluxurilor de energie în funcţie de necesităţi şi acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE.

Comisia Europeană a publicat recent statisticile referitoare la programul Erasmus

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 iulie 2014, 10:45 / actualizat: 22 iulie 2014, 9:07

Comisia Europeană a publicat recent statisticile referitoare la programul Erasmus pentru perioada 2012-2013. Conform acestora, un număr record, de aproape 270.000 de studenţi au beneficiat de burse UE pentru studiu sau practică în străinătate. Mai multe detalii aflăm de la colegul nostru Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Erasmus este un program deosebit de popular. În cei 27 de ani care au trecut, acesta a făcut posibil ca peste 3 milioane de studenţi să-şi lărgească orizontul, să-şi perfecţioneze aptitudinile peste hotare – sublinia  Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Şansa de a învăţa câteva luni la o universitate din străinătate reprezintă în continuare cea mai populară opţiune pentru studenţi, însă stagiile de lucru Erasmus efectuate în cadrul unor întreprinderi sau societăţi deţin o pondere din ce în ce mai însemnată. La ora actuală fiecare al cincilea bursier optează pentru această posibilitate.

Popularitatea acestui program, implicit şi participarea este impresionantă inclusiv în cazul instituţiilor de învăţământ superior din România.

Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj este lider regional de necontestat la capitolul schimburi internaţionale. Prof. Dr. Dan Dumitraşcu, prorectorul universităţii, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale:

„Noi trimitem în fiecare an – mă refer la toate facultăţile: Medicină, Medicină Dentară, Farmacie şi programele scurte, de trei ani şi de patru ani, de Asistenţă Medicală – am început deci în urmă cu câţiva ani cu câte 60 de studenţi cu care eram deja primii pe ţară, dar în prezent avem 120-150, în ultimii doi ani am avut în jur de 150 de studenţi, care au plecat! Dar noi ne mândrim şi cu faptul că aproape în fiecare an vin 40-50 de studenţi din străinătate la noi să facă şi ei stagii Erasmus şi asta deja mi se pare important!

Universitatea noastră are peste 100, mai exact 105 contracte bilaterale, unde avem latitudinea de a trimite proprii studenţi.”

De programul Erasmus beneficiază nu numai studenţii, ci şi cadrele didactice. Instituţiile de învăţământ superior au astfel şansa de a dobândi o vizibilitate sporită pe plan internaţional inclusiv prin profesorii lor invitaţi să ţină cursuri la universităţi din străinătate, pe de altă parte pot beneficia ele însele de cursurile unor invitaţi de renume.

Din acest an programul Erasmus a devenit unul şi mai cuprinzător, în acelaşi timp mai accesibil.

Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret:

„Erasmus plus, noul program pentru educaţie, formare şi sport, care a demarat în ianuarie, va oferi şi mai multe oportunităţi pentru următorii şapte ani, mulţumită unei extinderi de 40% a bugetului general, comparat cu programele precedente. În următorii 7 ani un total de 7 milioane de persoane vor dobândi o experienţă internaţională prin studiu, stagiu de muncă sau voluntariat în străinătate. 

În aceste timpuri cu rate ale şomajului deosebit de ridicate în rândurile tineretului, este crucial să oferim şanse adiţionale pentru obţinerea unui loc de muncă. În septembrie – în premieră – Comisia va publica un studiu privind impactul programului Erasmus asupra angajabilităţii.”

Comisia recomandă principii pentru protecția consumatorilor de jocuri de noroc online

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 21 iulie 2014, 9:21

Comisia recomandă o serie de principii pentru asigurarea unei protecții eficace a consumatorilor care utilizeazaserviciile de jocuri de noroc online.

Recomandarea Comisiei stabilește o serie de principii pe care statele membre sunt invitate să le integreze în reglementările naționale privind jocurile de noroc

Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne prezinta mai multe informatii despre aceasta recomandare a comisiei Euroipene in rubrica Euranet de astazi

Această recomandare încurajează statele membre să garanteze un nivel ridicat de protecție pentru consumatori, jucători și minori, prin adoptarea unor principii care să se aplice serviciilor de jocuri de noroc online și care să asigure activități responsabile de publicitate și sponsorizare a acestora.

Vicepreședintele Michel Barnier, responsabil cu piața internă și serviciile spune ca 75 la sută dintre cetațenii Uniunii europene care au mai puțin de 17 ani folosesc internetul si acestei categorie de vârsta trebuie să – i se acorde o atenție deosebită.

”Trebuie deci ca Uniunea Europeana să cadă de acord asupra unei norme comune de protecție a minorilor și a publicului vulnerabil. Aș dori să sensibilizăm mai mult părinții, să-i obișnuim cu instrumentele care blochează accesul la anumite site-uri web, să încurajăm elaborarea unor principii și instrumente comune care să permită operatorilor să filtreze conținutul on-line, atunci când este vorba de jocurile de noroc si să reusim să sensibilizăm publicul in general în ceea ce priveste pericolele acestor jocuri de noroc on-line.”

Principiile au drept obiectiv protejarea sănătății și reducerea la minimum a eventualelor prejudicii economice care ar putea rezulta din comportamente de joc compulsive sau excesive .

Vicepreședintele Michel Barnier, responsabil cu piața internă și serviciile invită statele membre, dar și operatorii de jocuri de noroc online, să asigure un nivel ridicat de protecție pentru consumatorii din întreaga UE în cadrul acestui sector digital cu creștere rapidă.

”Primul obiectiv este respectarea dreptului European, al doilea  intărirea supravegherii și favorizarea cooperarii administrative. Pentru a asigura respectarea regulilor la nivel national ca și la nivel European avem nevoie de autorități de reglementare competitive care să coopereze stâns. Iată de ce solicităm statelor membre, acolo unde nu s-a făcut deja, să inființeze autorități de reglementare care să aibă competente clare și care să dispună de mijloace suficiente.”

De asemenea, statele membre sunt invitate să desfășoare campanii de sensibilizare cu privire la jocurile de noroc și la riscurile aferente acestora, precum și să strângă date cu privire la deschiderea și închiderea conturilor jucătorilor și la încălcările normelor privind comunicarea comercială. Recomandarea reprezintă unul dintre elementele esențiale ale planului de acțiune al Comisiei privind serviciile de jocuri de noroc online, adoptat în 2012.

Recomandarea invită statele membre să informeze Comisia în legătură cu măsurile adoptate în urma recomandării în termen de 18 luni de la data publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia va evalua măsurile adoptate de statele membre în termen de 30 de luni de la publicare.

Acordul de Parteneriat 2014-2020 va fi aprobat la sfârşitul verii

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iulie 2014, 10:10

Recent, în timpul unei vizite la Bruxelles, ministrul  Fondurile Europene, Eugen Teodorovici, anunța că acordul de Parteneriat 2014-2020 va fi aprobat la sfârşitul verii – începutul toamnei. Ulterior, pe același subiect,  într-un comunicat era anunțat faptul că România a trimis oficial propunerea actualizată de Acord. Conform textului, alocările financiare la nivelul programelor operaționale însumează 22,8 miliarde de euro. Cele mai mari sume sunt așezate în dreptul Programului Operațional Infrastructură Mare 9,4 miliarde de euro și în dreptul Programului Operațional Regional 6, 7 miliarde de euro.

Într-un interviu acordat în exclusivitate, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la București, Angela Filote a explicat importanța acordului și care au fost pașii care s-au făcut pentru a se ajunge la o versiune care să corespundă cerințelor de la Bruxelles.

Este un document strategic foarte important. El practic așează trenul finanțărilor europene pe șine pentru următorii șapte ani și atunci vrem să ne asigurăm că prioritățile sunt clare și că ele sunt reflectate și de alocările bugetare. Acum, ni se pare că, în linii mari, toate priritățile au fost clarificate.

Trebuie să vedem o coerență deplină între priorități așa cum au fost ele formulate și alocări bugetare realiste astfel încât obiectivele pe care ni le-am propus să poată să fi și atinse; și, în același timp, o echilibrarare între diversele sectoare. Una din observațiile noastre, de exemplu,  a fost că ar trebui un echilibru între investițiile în domeniul transporturilor și cele în domeniul protecției mediului înconjurător.

La un moment dat, partea română venea cu proiecte. Comisia Europeană cerea altceva, strategii care să rezolve anumite chestiuni de ordin punctul la nivel național. S-a trecut de această etapă?

S-a trecut de această etapă și aș vrea să fac o  precizare. Este o etapă prin care am trecut cu toate statele membre. Noi negociem cu fiecare stat membru în parte  un astfel de acord de  parateneriat și ce este important este ca statul membru să aibă libertatea de a-și decide  prioritățile, iar noi să ne asigurăm că acele priorități ajută la rezolvarea problemelor așa cum au fost ele identificate tot de statul membru.

În cazul României, priorități, dați-mi câteva exemple, dacă s-a ajuns în acest punct.

Ce pot eu să spun din punctul de vedere al Comisiei Europene  este că este o definire strategică, solidă, serioasă a acestor priorități și că suntem de acord cu viziunea României în soluționarea probelemelor pe următorii șapte ani. De exemplu, o priorittate este investiția în oameni, iar asta se regăsește în Acordul de Parteneriat. Ce am dorit să vedem este  că prin Programul Operațional vom rezolva problemele care s-au înregistrat în trecut pe POSDRU, pe resurse umane, și  se vor găsi poate soluții mai intelgente de rezolvare, de exemplu, a dezechilibrelor care există între sistemul de învățământ și piața forței de muncă.

Plan al Comisiei Europene pentru pescuit în 2015

Publicat de Stefania Grigore, 16 iulie 2014, 08:00

Stocurile de peşti din nordul şi vestul Europei sunt în curs de refacere, dar în Marea Mediterană persistă încă probleme grave legate de pescuitul excesiv.
Conform raportului din acest an al Comisiei Europene, şi Marea Neagră se confruntă cu pescuitul excesiv.

Comisia a putut lua în considerare, pentru prima dată, avizele ştiinţifice referitoare la starea stocurilor din Marea Mediterană şi din Marea Neagră. Oamenii de ştiinţă au evaluat mult mai multe stocuri de peşti în ultimii cinci ani, iar verdictul lor este categoric: Marea Mediterană este grav supraexploatată. Şi Marea Neagră are stocuri de peşti exploatate excesiv.

Pescuitul intensiv aduce în discuţie şi tema capturilor accidentale şi obligaţia de a le rearunca în mare.
Comisia intenţionează, în principal, să elimine treptat pescuitul excesiv, practica de aruncare a capturilor nedorite înapoi în mare şi să restituie puterea de decizie la nivel regional.

În prezent, părţile interesate îşi pot exprima opiniile prin intermediul unei consultări publice online. Consultarea are loc înainte de prezentarea, în toamnă, a propunerilor Comisiei privind posibilităţile de pescuit pentru anul 2015.

Parlamentul European se reunește în ședință plenară la Strasbourg

Publicat de Stefania Grigore, 14 iulie 2014, 11:59

Punctul cel mai important de pe agenda reuniunii îl reprezintă votul pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.
Cu cele mai multe șanse de a fi ales este creditat Jean Claude Juncker, candidatul Popularilor Europeni, grupul cel mai numeros din Parlamentul European, numărând 221 de membri.
Fost prim ministru al Luxembourgului, este un susținător al integrării Uniunii Europene, fiind numit deseori un ”federalist”.
Membrii PPE îl susțin în totalitate, a declarat săptămâna trecută Manfred Weber, președintele grupului:

”Cea mai importantă problemă pentru noi este creșterea competitivității, în contextul unor noi locuri de muncă. Ne dorim o stabilitate a politicii fiscale, ne dorim o Comisie Europeană eficientă, mai puțin birocratică, dorim ca vocea Europei să fie una puternică. Acestea sunt prioritățile noastre și am convenit cu Jean Claude Juncker asupra lor.”

Șeful guvernului de la Londra, David Cameron, a făcut un lobby puternic împotriva lui Juncker înaintea nominalizării sale. Prim ministrul britanic este de părere că viziunea fostului premier luxembourghez despre Europa este în defavoarea statelor naționale și a intereselor individuale ale acestora.
Votul pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene va avea loc mâine, 15 iulie.

Construirea, utilizarea şi demolarea clădirilor are un impact negativ asupra mediului înconjurător

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 14 iulie 2014, 15:05

Construirea, utilizarea şi demolarea clădirilor are un impact negativ asupra mediului înconjurător. Chiar dacă în Uniunea Europeană s-au înregistrat  în ultimii ani mari progrese în domeniul eficienţei energetice, în prezent sunt disponibile foarte puţine informaţii despre performanţa de mediu a clădirilor.

Cercetările au demonstrat că 79% din gospodăriile din Europa ar dori să poată include aspecte de mediu atunci când cumpără sau închiriază o proprietate. Cu toate acestea, acest lucru a fost posibil în cazul a mai puţin de 1% din clădirile din Europa.

Comisia Europeană va elabora un instrument de evaluare a performanţei de mediu a clădirilor, care va putea fi utilizat pretutindeni în Europa. În acest fel se încearcă sprijinirea arhitecţiilor, producătorilor de materiale de construcţii, societăţilor de construcţii şi celor care doresc să închirieze sau să cumpere un imobil. Primul set de indicatori ar trebui să fie disponibil în următorii doi sau trei ani.

Vor fi luate, de asemenea, măsuri de îmbunătăţire a performanţei de mediu a clădirilor. Noile propuneri vor facilita reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, precum şi reutilizarea acestora pentru construirea de clădiri noi sau renovarea celor existente. Aceasta înseamnă că în depozitele de deşeuri vor ajunge cantităţi mai mici de deşeuri şi că vor fi necesare mai puţine materiale noi.

Comisarul european  pentru mediu  Janez Pototnik:

Europa are o populaţie densă, este bogată în resurse însă se confruntă cu o creştere a preţurilor, ceea ce influenţează deja costul construcţiilor pentru majoritatea companiilor. Deci dacă vrem să menţinem calitatea vieţii nu avem altă opţiune decât să îmbunătăţim performanţa de mediu. Acest pachet este un răspuns la schimbările globale. Este un răspuns la felul cum trebuie menţinută Europa puternică. Este esenţial pentru viitorul nostru să construim clădiri cu mai puţin material şi apă. Propunem să transformăm Europa într-o societate fără deşeuri.

Noile rezultate ar trebui să fie benefice pentru mediu, cetăţeni şi sectorul construcţiilor. Aproape jumătate din consumul de energie al Uniunii Europene și aproximativ o treime din consumul de apă se utilizează în construcția și întreţinerea clădirilor.

Clădirile durabile sunt mai ieftine în ceea ce privește funcționarea și întreținerea și au efecte pozitive asupra sănătății și a calități vieții celor care le ocupă. De asemenea, sectorul construcțiilor din Europa generează aproape 10% din Produsul Intern Brut și oferă 20 de milioane de locuri de muncă.

Comisia Europeană a anunțat, ieri, acordarea unei finanțări în valoare de 1 miliard de euro pentru susținerea a 19 proiecte menite să combată schimbările climatice

Publicat de Stefania Grigore, 9 iulie 2014, 09:36

Banii sunt obținuți prin așa numitul program NER 300 care obligă poluatorii să plătească pentru dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Printre proiectele selectate se află, în premieră, unul prin care se va capta și stoca în siguranță carbonul provenit de la arderea cărbunelui într-o centrală din Marea Britanie.
Acest proiect va îndepărta anual o cantitate de bioxid de carbon echivalentă cu cea produsă prin circulația a peste 1 milion de mașini.
O altă noutate o reprezintă realizarea, tot cu ajutorul acestei surse de finanțare, a primului proiect transfrontalier, ce presupune construirea, peste granița franco-germană, a unei instalații geotermale.
Comisarul european pentru politici climatice, Connie Hedegaard explică importanţa acestei finanţări:

„Europa este, de departe, cea mai mare importatoare de combustibili fosili din lume.
Rusia si alţii pot ameninţa cu oprirea aprovizionării cu petrol și gaze, dar nimeni nu poate îngheța soarele nostru sau vântul. Nimeni nu ne poate taxa pentru energia pe care nu o consumăm, energia pe care o salvăm. Deci, securitatea energetică și conservarea mediului trebuie să meargă mână în mână și acesta este motivul pentru care energiile regenerabile și eficiența energetică sunt două ingrediente-cheie în tranziția spre o societate bazată pe emisii reduse de carbon.”

Lucrările de modernizare la Gara Slatina se apropie de final

Publicat de Stefania Grigore, 7 iulie 2014, 17:00

În doar câteva zile şantierul deschis în urmă cu doi ani se va închide. Renovările au vizat birourile, sala de aşteptare, iar peroanele au fost refăcute în întregime. În plus, în gara din Slatina a fost instalat un sistem de supraveghere.

Modernizările au fost finanțate de Comisia Europeană şi Guvernul României.

Se mentin provocarile pe piata muncii din UE!

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iulie 2014, 13:09

Provocările ce țin de piața muncii din Uniunea Europeană se mențin, chiar dacă sunt semne de revigorare economică.

Discrepanțele sociale, șomajul, excluziunea socială fac parte din ceea ce analizează Comisia Europeană.

Pe acest subiect Horia Daraban de la Radio Iasi

Numărul persoanelor care deţin carduri europene de asigurări sociale de sănătate este în continuă creștere

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iulie 2014, 09:40

În prezent, mai mult de jumătate din populația asigurată din Uniunea Europeană deține deja un astfel de card, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd:

Aproape 200 de milioane au carduri europene de sănătate. În 2013, numărul acestora este cu 8 milioane, adică 4% mai mare decât în anul precedent.

Cardul european de asigurări de sănătate poate fi obţinut gratuit, iar cu ajutorul acestuia, persoanele care au probleme în timpul unei vacanţe pot beneficia de servicii medicale în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi tarife ca asiguraţii din ţara respectivă. Este bine de ştiut că acesta nu este o alternativă la asigurarea de călătorie, nu acoperă costurile serviciilor medicale private şi nici nu poate fi utilizat pentru a acoperi tratamentele medicale planificate în altă ţară.

Cardurile europene de sănătate se eliberează de casa naţională de asigurări de sănătate din ţara de domiciliu, iar perioada de valabilitate variază de la o ţară la alta.

România este statul cu cel mai mic procent de asiguraţi care au intrat în posesia unui card european de sănătate – 0,7%. Doar 262.000 de români au card, iar 84.000 certificate provizorii, deşi numărul de asiguraţi depăşeşte 18.000.000.
Momentan, eliberarea cardului european de sănătate a fost sistată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate deoarece a expirat contractul cu firma care tipărea aceste carduri. Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din Caraş-Severin, Tudoriţa Nicula:

Momentan este sistată editarea cardurilor de sănătate, dar asiguraţii beneficiază de certificate provizorii, care au aceeaşi valabilitate şi beneficii. Cererile sunt în creştere în perioada aceasta a vacanţelor. Pacienţii îşi i-au şi aceste certificate pentru că aşa cum spuneam drepturile sunt aceeleaşi, atâta că este un certificat, nu este un card., diferă doar modul de prezentare.

Spitalele din Uniunea Europeană care asigură servicii de sănătate publică sunt obligate să recunoască cardul. În cazul unor probleme, persoanele în cauză pot sesiza autoritatea competentă din domeniul sănătăţii din ţara unde se află în vizită. Numerele de contact pentru cazuri de urgenţă sunt accesibile prin intermediul unei aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete.
Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene explică:

Aplicaţia oferă detalii despre sistemul medical din fiecare stat, în 25 de limbi, inclusiv numerele de telefon de urgenţă. Deci dacă o persoană are problem poate folosi aplicaţia pentru a afla pe cine trebuie să contacteze în ţara unde se află în vacanţă.

83% din forta de munca din Romania nu detine competente digitale suficiente, iar 41% sunt analfabeti digital

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2014, 15:50

Cele mai recente date lansate de Comisia Europeana, arata ca astazi, chiar daca tot mai multi oameni sunt conectati on-line, aproape 50% din populatia Europei are competente digitale insuficiente pentru mediul de lucru de acum. Romania depaseste cu mult valorile medii europene, asa cum a relevat Raportul Agendei Digitale (Digital Agenda Scoreboard), care a evaluat progresele inregistrate cu privire la obiectivele stabilite in Agenda digitala pentru Europa (DAE).

Iata ca diviziunea digitala persista, desi ne aflam intr-un moment in care este nevoie de mai multi specialisti in domeniul ITC decat oricand inainte si locuri de munca legate de ITC sunt create cu mult mai repede decat in alte sectoare. Cererea si angajarea fortei de munca ce detine competente digitale a crescut cu peste 2 milioane de locuri de munca din anul 2000, iar aceste locuri de munca sunt in crestere de sapte ori mai rapid decat ocuparea fortei de munca in general (sursa Comisia Europeana).

Numarul de persoane care folosesc Internetul cel putin o data pe saptamana in UE a crescut de la 60% la 72% incepand cu anul 2010 si Romania se afla intre tarile ce a inregistrat importante progrese in acest sens. De asemenea, Romania detine in continuare o valoare fruntasa cand vine vorba de viteza conexiunilor digitale, dar, daca la nivel european doar 20% din populatie nu a utilizat vreodata Internetul, la noi in tara procentul este dublu (42%). Acest fapt se reflecta la nivelul fortei de munca unde, daca in Europa 39% dintre angajati si potentialii angajati detin competente digitale insuficiente si doar 14% nu poseda deloc abilitati digitale, in Romania 83% din forta de munca nu detine competente digitale suficiente, iar 41% sunt analfabeti digital. La nivelul UE jumatate din populatie a cumparat online si a interactionat cu administratia publica prin e-guvernare, in timp ce la nivel national doar 8,3%, respectiv 5% din populatie a folosit aceste servicicii.

Raportul Agendei Digitale a aratat date conform carora Comisia este pe cale de a finaliza 95 din cele 101 de actiuni digitale pana in 2015, ceea ce arata un progres bun. Cetatenii si organizatiile din UE sunt din ce in ce mai mult on-line, fac cumparaturi mai mult si au o mai mare incredere si competente in domeniul ITC. Cu toate acestea, de multe ori le lipseste conexiunea de mare viteza – in special in zonele rurale – pentru a-si satisface acest apetit digital si decalajul competentelor digitale ce se profileaza ramane inca o mare problema.

Tarifele de roaming în Uniunea Europeană scad, cu peste 50%, de săptămâna viitoare

Publicat de DSRNetworkAdmin, 26 iunie 2014, 16:38

Comisia Europeană încearcă de câtiva ani să elimine total aceste costuri, initiativă care ar putea fi dusă la bun sfârsit până în decembrie.

De la 1 iulie, plafoanele tarifare pentru descărcarea de date scad de la 45 de centi pe megabyte la 20 de centi.

Pe lângă reducerile la descărcarea de date, de martea viitoare utilizatorii vor plăti cel mult 19 centi/minut pentru un apel efectuat, 5 centi pentru primirea unui apel si cel mult 6 centi pentru trimiterea unui mesaj text.

Preturile sunt fără TVA. Uniunea Europeana a intervenit asupra tarifelor de roaming în anul 2007.

De atunci, preturile s-au redus cu peste 80%

Piaţa laptelui şi a produselor lactate se află în atenţia Comisiei Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iunie 2014, 13:41

Piaţa laptelui şi a produselor lactate se află în atenţia CE, cel puţin aşa arată un raport din domeniu. Care sunt aspectele pozitive şi negative şi în ce direcţie se indreaptă sectorul laptelui,  aflăm de la responsabilul networking din cadrul Europe Direct Craiova, Adrian Preda.

Raportul CE se adresează tuturor, fie ca sunt producători, distribuitori, comercianţi sau simpli consumatori, iar această preocupare nu este una nouă. Încă din 2012 CE a început monitorizarea evoluţiei pieţei laptelui şi a produselor lactate şi a elaborat funcţionarea „Pachetului privind laptele”.

Măsurile incluse în acest pachet urmăresc să consolideze poziţia producătorilor şi să pregătească sectorul pentru un viitor mai sustenabil şi mai orientat către piaţă. În acest sens, statele membre au opţiunea de a face obligatorie încheierea de contracte scrise între producătorii şi procesatorii de lapte, iar agricultorii au posibilitatea să negocieze colectiv clauzele contractuale, inclusiv preţul laptelui crud. Această recomandare se aplică şi în Romania cu succes, iar normele specifice la nivelul spaţiului comunitar permit organizaţiilor să desfaşoare o serie de activitaăţi. Totodată ele permit statelor membre să aplice, în anumite condiţii, norme de reglementare a ofertei de lactate şi produse lactate.

Care sunt concluziile acestui ultim Raport al Comisiei Europene?

Concluziile Raportului sunt, în cea mai mare parte, pozitive, pentru că dispoziţiile „Pachetului privind laptele” au fost puse în aplicare, iar cea mai bună veste constă în faptul că din 2015 va fi eliminat regimul de cote.Tot aici este confirmat faptul că incheierea de contracte între agricultori şi procesatori a devenit obligatorie în 12 ţări membre, printre care şi România, în timp ce în alte ţări, precum Belgia şi Marea Britanie, organizaţiile de agricultori şi cele de procesatori au convenit asupra unor coduri de bune practici.

Adoptarea măsurilor necesare pentru aplicarea efectivă a posibilităţilor oferite de întregul Pachet necesită timp şi iniţiative puternice din partea agricultorilor.

Care sunt referirile şi demersurile CE pentru ca din 2015 să fie înlăturat regimul de cote?

Raportul subliniază eforturile CE pentru mărirea transparenţei din domeniu. În acest fel, vor putea fi văzute toate costurile reale.Iar ca o măsură suplimentară, după eliminarea cotelor, Comisia a lansat recent un  Observator European al pieţei laptelui. Acesta are rolul să îmbunătăţească transparenţa şi analiza pieţei în beneficiul operatorilor economici. Acest Observator va ajuta Comisia să monitorizeze evoluţiile pieţei, să implementeze în mod proactiv dispoziţiile privind „plasele de siguranţă” şi să reacţioneze în cazuri de urgenţă.

La Bruxelles a fost lansată o campanie de conștientizare cu ocazia Săptămânii Internaționale a Securității Produselor

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2014, 10:29 / actualizat: 19 iunie 2014, 14:58

Cu ocazia Săptămânii Internaționale a Securității Produselor, s-a lansat ieri, la Bruxelles, o campanie de conștientizare a riscului folosirii bateriilor de tip buton sau monedă. Acestea sunt utilizate într-o mulțime de dispozitive electronice, dar, în foarte multe cazuri, sunt înghițite de copii și cauzează grave probleme de sănătate sau chiar moartea. D-nul Neven Mimica, membru al Comisiei Europene, responsabil cu politica consumatorilor, a declarat:

Design-ul industrial este cel care trebuie sa previna accesul prea usor la baterii. De asemenea,pasul urmator va fi să colectăm toate datele – și sunt multe incidente nefericite legate de ingestia bateriilor- numai in Uniunea Europeana s-a înregistrat decesul a 3 copii, în Franța și Letonia. Apoi, probabil ne vom gândi la următoarele măsuri legislative, pentru a crește nivelul securității, în producția de baterii

De asemennea, dnul Elliot Kaye, director executiv al Comisiei pentru securitatea productiei si consumatori din Statele Unite a apreciat că:

Încercăm, cu siguranță, să facem mai mult pentru educația consumatorilor. Cred că cei care produc bateriile au toate șansele să se miște mai repede, dacă vom lucra împreună, dacă vom colabora

Activitățile campaniei se deruleaza la nivel mondial, până în 20 iunie

A zecea reuniune la nivel înalt a liderilor religioşi cu reprezentanţii Comisiei, Consiliului şi a Parlamentului European

Publicat de DSRNetworkAdmin, 17 iunie 2014, 11:00

Recent a avut loc cea de a zecea reuniune la nivel înalt a liderilor religioşi cu reprezentanţii Comisiei, Consiliului şi a Parlamentului European. Mai multe detalii ne oferă Papp-Zakor Andras de la Radio România Cluj:

Consfătuirile preşedinţilor Comisiei, Consiliului respectiv Parlamentului European cu liderii comunităţilor de diferite confesiuni au devenit o practică obligatorie odată cu semnarea Tratatului de la Lisabona.

Anul acesta s-au marcat zece ani, de când aceste consultări au dobândit un caracter regulat, anual.

Surján László, vicepreşedinte al Parlamentului European:

Comisia Europeană are un departament în ale cărui atribuţii intră aceste chestiuni, menţine o legătură permanentă cu diverşii lideri religioşi, se consultă cu ei. Tema întâlnirilor anuale este propusă de preşedintele Comisiei, deci actualmente domnul Barroso. O temă prestabilită ne-a părut necesară pentru a eficientiza mersul consultărilor care în lipsa unui astfel de făgaş ar putea glisa în dezbateri interminabile despre subiecte multiple. În decursul timpului s-a format un scenariu stabil, pe placul tuturor.

În ceea ce priveşte derularea acestor consultări, ele încep tradiţional cu câteva idei introductive exprimate de domnii preşedinţi Barroso şi van Rompuy, respectiv – în ultimii trei ani- de subsemnatul, după care iau cuvântul liderii religioşi, care-şi prezintă propriile opinii referitoare la subiectul dezbătut.

Cele spuse se consemnează într-un proces verbal. Sub aspect juridic, acest for este unul consultativ şi nu decizional.

Tema celui mai recent schimb de idei a fost viitorul Uniunii Europene. Gazdele întâlnirii, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi vicepreşedintele Parlamentului European, László Surján având ca parteneri de dialog 19 lideri religioşi ai comunităţilor creştine, evreieşti, musulmane, hinduse, mormone şi sikh, au abordat problematici cum ar fi evoluţiile sociale din Uniune, poziţia Europei în lume şi rolul religiilor în acest context.

Surján László:

Din partea cultelor s-au pronunţat critici politicos formulate, totuşi aspre. L-aş cita în primul rând pe eminenţa sa, Cardinalul Reinhard Marx, preşedintele conferinţei episcopale a ţărilor din Uniunea Europeană. Dânsul ne-a spus următoarele: Dacă Uniunea Europeană se ocupă de rezolvarea problemelor concrete ale cetăţenilor şi la sfârşitul câte unui mandat un comisar anume sau preşedintele Comisiei este în măsură să ne spună „v-am rezolvat cutare şi cutare lucru”, iar oamenii pot vedea efectiv că aşa este, automat creşte prestigiul Uniunii!

Tocmai am trecut de alegeri şi-am fost mai mulţi care am remarcat că acestea au însemnat într-un sens un eşec, în măsura în care participarea a rămas redusă…Cu toţii am fost de părere că aceasta este de fapt o critică la adresa modului în care funcţionează Uniunea Europeană.

Într-adevăr, este nevoie de o politică mult mai apropiată de cetăţeni, de nevoile lor, toţi liderii religioşi au fost de acord cu acest lucru!

Comisia Europeană a lansat un nou Cadru strategic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 iunie 2014, 12:26 / actualizat: 16 iunie 2014, 15:11

Comisia Europeană a lansat un nou Cadru strategic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă pentru perioada 2014-2020, în care se identifică principalele provocări şi obiective strategice în materie şi care prezintă totodată acţiunile-cheie şi instrumentele necesare pentru a le soluţiona. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Obiectivul este protecţia a peste 217 milioane de lucrători din UE de accidentele de muncă şi de bolile profesionale.

Acest nou cadru vizează asigurarea continuării îndeplinirii de către UE a rolului de lider în promovarea unor standarde înalte în materie de condiţii de muncă, atât în Europa, cât şi la nivel internaţional, în conformitate cu Strategia Europa 2020 În condiţiile în care în UE, în fiecare an, peste 3 milioane de lucrători sunt victime ale unor accidente grave la locul de muncă, soldate cu 4000 de decese se dovedeşte a fi necesar un nou cadru strategic pentru îmbunătăţirea calităţii condiţiilor locurilor de muncă .

În cadrul strategic sunt identificate trei mari provocări în materie de sănătate şi securitate la locul de muncă ne spune László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune:

Cele trei provocări identificate sînt: prevenţia bolilor asociate, dobîndite la locul de muncă; prevenirea accdidentelor prin aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă –accentul se va pune, în special, pe capacitatea întreprinderilor mici şi mijllocii de a aplica strategii de minimizare a riscului de accidente. În al doilea rînd, pentru a preveni răspîndirea bolilor profesionale, ar fi utilizarea nanotehnoilogiilor cu risc scăzut, fără a neglija chestiunile medicale datorate pfroblemelor scheleto-musculare. Şi, în a treilea rind, să conştientizăm procesul de îmbătrînire al forţei de muncă în aşa fel încît strategiile naţionale să se alinieze proiectului 2020.

Noul cadru vizează şapte obiective strategice ce, pe de o parte continuă proiectul precedent, pe de altă parte, urmăresc îmbunătăţirea aplicării măsurilor, asigurarea respectării legislaţiilor naţionale, precum şi consolidarea coordonării cu organizaţii internaţionale. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune:

Noul Cadru strategic va ajuta ţările membre să-şi consolideze legislaţiile referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă prin schimburi de experienţă şi de bune practice. Fondul Social European poate juca un rol important în sprijinul legislaţiilor naţionale. De ex., Fondul poate contribui la creşterea nr. de persoane angajate, a celor cu boli cornice care pot reveni în cîmpul muncii ca şi scăderea număruu celor ca ear ajuge expuse substanţelor toxice. Acest cadru mai sublilniază că angajaţi şi angajatori un în mod egal un rol crucial în dezvoltarea normelor de sănătate şi siguranţă cît şi în aplicarea acestora.

Cadrul va fi revizuit în 2016 pentru a ţine seama de implementarea sa şi pentru a se lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare, în curs de desfăşurare, evaluări ce vor fi încheiate până la sfârşitul anului 2015.

Profilul audienţei produselor audiovizuale realizat în 10 state membre, cinematografele din România …

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2014, 11:00

Conform unui studiu privind profilul audienţei produselor audiovizuale realizat în 10 state membre, cinematografele din România se află printre cele cu cel mai mic număr de spectatori.

Acelasi studiu releva faptul ca cele mai populare filme sunt cele americane, urmate de cele europene şi apoi cele româneşti. Acest studiu confirmă faptul că industria de film europeană nu îşi exploatează la maximum potenţialul.

Festivalurile de film, precum TIFF, pot contribui la creşterea audienţei filmelor europene.

Comisia europeana da un impuls diversității culturale și competitivității în era digitala prin noua strategie în domeniul cinematografiei

Detalii ne ofera astazi, Claudia Ruse de la Bucuresti FM

Deși producțiile europene reprezintă aproape două treimi din totalul filmelor distribuite în cinematografele din UE, succesul lor de casă se reduce la doar o treime din vânzările de bilete.

Cu toate că numărul filmelor produse în Europa a crescut, majoritatea lor  sunt prezentate numai în țara în care au fost realizate și sunt rareori distribuite dincolo de granițele naționale.

Comisia Europeană a lansat o nouă strategie a Uniunii pentru „Filmul european în era digitală ”,cu scopul de a gasi soluții pentru problemele  din acest domeniu. Accentul va fi pus pe  necesitatea valorificării potențialului noilor modalități de distribuție,  pentru a promova diversitatea culturală și a da un impuls competitivității.

Documentul care prezintă strategia Comisiei sugerează că finanțarea publică ar trebui să se concentreze mai mult pe creșterea audienței filmelor europene și pe acordarea unui sprijin mai consistent dezvoltării, promovării și distribuției international . Acesta este unul dintre obiectivele subprogramului MEDIA al programului Europa Creativă și un domeniu în care se poate aduce  valoare adăugată reală la nivel european.  Trebuie insă să se facă mai mult pentru creșterea audienței filmelor realizate în Europa și pentru îmbunătățirea cooperării transfrontalier spune  Comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret Androulla Vassiliou

”Filmele romanesti au de spus povesti interesante  si importante. De aceea trebuie să prezervăm diversitatea culturală pentru ca fiecare tară europeană produce filme foarte apropiate de inima sa, de cultura sa . Dar este foarte important să le conserve si să le facă cunoscute și peste granite….”

În prezent, aproape 70% din fondurile publice naționale sunt destinate producerii filmelor, fiind alocate mult mai puține fonduri pentru creșterea potențialului de audiență.

De aceea, sunt necesare abordări flexibile și experimentale în ceea ce privește modul și locul în care sunt proiectate filmele, dată fiind popularitatea tot mai mare a platformelor de vizionare la cerere  și a opțiunilor de descărcare a filmelor de pe internet.

Anual sunt  alocate fondurile europene pentru cinematografie in valoare de peste   2 miliarde de euro pentru a sprijini industria audiovizuală.

Din această sumă, 110 milioane de euro provin din subprogramul MEDIA al programului „Europa Creativă”.

În 2012, în UE au fost produse aproximativ 1.300 de filme, în comparație cu circa 800 în Statele Unite.

Numai 8% dintre filmele europene sunt distribuite în sălile de cinema din țări din afara UE.

În 2012, peste 60% dintre toate filmele distribuite în UE au fost filme europene, dar numai o treime din biletele vândute au fost bilete pentru un film european. Pentru comparație, producțiile americane au reprezentat 20% din filmele distribuite în săli și 65% din vânzările de bilete în UE.

De regulă, pentru distribuția filmului se cheltuiește mai puțin de 10% din bugetul unui film.

Televiziunea rămâne platforma cea mai utilizată pentru vizionarea filmelor

România nu îndeplineşte încă toate criteriile pentru aderarea la zona euro.

Publicat de Alina Dragomir, 5 iunie 2014, 10:12

Este conclizia raportului de convergenţă publicat ieri de Comisia Europeană. Raportul evaluează stadiul de pregătire pentru opt state membre în vederea adoptării monedei unice de la 1 ianuarie 2015 şi constată că progresele realizate de acestea sunt inegale. Lituania este singura ţară care îndeplineşte criteriile de convergenţă. România a îndeplinit cerinţele referitoare la finanţele publice şi nivelul dobânzilor pe termen lung, dar nu şi pe cele privind stabilitatea preţurilor şi rata de schimb. Potrivit Tratatul Uniunii Europene, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care doreşte să adere la zona euro, Comisia Europeană analizează îndeplinirea condiţiilor necesare pentru adoptarea monedei unice.

Comisia Europeană vine în sprijinul familiilor din UE ai căror membri locuiesc în ţări diferite

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 iunie 2014, 10:00 / actualizat: 5 iunie 2014, 11:24

Comisia Europeană încearcă să vină în sprijinul familiilor ai căror membri locuiesc în ţări diferite din Uniunea Europeană pentru a avea parte de claritate juridică atunci când divorţează, mai ales dacă la mijloc este şi un copil.

În acest scop, a fost lansată o amplă consultare publică, care se va desfăşura până la 18 iulie. Se caută soluţii de simplificare a procesului legislativ. În paralel se desfăşoară şi o campanie de sensibilizare şi informare a cuplurilor internaţionale care decid să se despartă. Familiile internaţionale vor primi informaţii privind drepturile şi obligaţiile ce le revin, despre răpirea transfrontalieră a copilului de către un părinte, despre încredinţarea copilului şi programul de vizită.

La nivelul Uniunii Europene au loc anual 140.000 de divorţuri internaţionale. Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding este de părere că în urma unui divorţ, copiii trebuie să păstreze legătura cu ambii părinţi chiar dacă aceştia nu locuiesc în aceeaşi ţară.

„Trebuie simplificată procedura de recunoaştere şi executare a hotărârilor de divorţ internaţional, astfel încât decizia judecătorească dată de un stat membru să fie recunoscută de un alt stat membru şi pusă în aplicare fără obstacole. Trebuie să facem acest lucru pentru adulţii care decid să-şi continue viaţa separat, dar mai ales pentru copii, care în astfel de situaţii sunt puşi într-o situaţie vulnerabilă. În ceea ce priveşte custodia copilului, ca formalitate suplimentară, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti este necesară pentru ca cei mici să nu aibă prea mult de suferit. Audierea copilului în cazul unui divorţ nu este obligatorie”.

Comisia Europeană a depistat mai multe deficienţe în regulamentul privind divorţul internaţional, care nu a mai fost actualizat din anul 2003. Trei ani mai târziu, Comisia a propus introducerea unor norme privind legislaţia matrimonială, însă nu s-a putut ajunge la un acord în unanimitate. Pe baza propunerilor însă, mai multe state membre au convenit să instituie o cooperare consolidată între ele.

Printre deficienţele constatate de Comisia Europeană se numără absenţa unor norme uniforme privind competenţa instanţelor în materie matrimonială şi de răspundere părintească, problemă care duce la accesul inegal la justiţie pentru cetăţenii Uniunii Europene.

De asemenea, libera circulaţie a deciziilor judecătoreşti nu este încă pe deplin garantată întrucât anumite categorii de hotărâri trebuie încă să facă obiectul unor proceduri îndelungate şi costisitoare înainte de a putea fi recunoscute într-o altă ţară din Uniunea Europeană. O altă problemă este că hotărârile judecătoreşti pronunţate în alte state membre se dovedesc deseori dificil de executat.

Fără plase de pescuit în derivă în apele Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 29 mai 2014, 11:19 / actualizat: 30 mai 2014, 4:53

Comisia Europeană crea să interzică, de la 1 ianuarie 2015, utilizarea oricărui tip de setcă în derivă pentru pescuitul în apele UE. În pofida normelor în vigoare, în aceste plase se fac capturi accidentale de mamifere marine, de broaşte testoase şi de păsări de mare, unele specii capturate fiind protejate prin legislaţia europeană.

Detaliază subiectul Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.

OLAF a reușit să intensifice lupta împotriva fraudei în Europă

Publicat de DSRNetworkAdmin, 7 mai 2014, 10:34 / actualizat: 30 mai 2014, 16:29

În 2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a reușit să intensifice lupta împotriva fraudei în întreaga Europă. Cetățenii și instituțiile publice au raportat mai multe informații susceptibile să prezinte interes pentru investigațiile OLAF ca oricând. OLAF a finalizat un număr record de investigații, reducând durata totală a acestora, și a emis cele mai multe recomandări din ultimii cinci ani. Felicia Ristea, Radio Tm.

Oficiul European de Luptă Antifraudă investighează cazurile de fraudare a bugetului Uniun. Europ., acte de corupţie şi de culpă profesională gravă la nivelul instituţiilor europene şi elaborează politica antifraudă în numele Comisiei Europene.

Traficul cu diferite produse de larg consum, fraudarea fondurilor europene sînt doar două domenii majore ale activităţii OLAF. D-na Alina Burea, purtător de cuvânt al Oficiul European de Luptă Antifraudă ne-a comunicat că cele mai multe investigații OLAF din 2013 au vizat sectorul fondurilor structurale. Investigațiile OLAF privind protecţia intereselor financiare ale UE au în mod frecvent o dimensiune transfrontalieră. Ele de referă adeseori la operatori economici din mai multe state membre, analizează fraude potenţiale de dimensiuni europene a concluzionat d-na Alina Burea, purtătorul de cuvînt al Oficiului European de Luptă Antifraudă. Activitatea organismului european s-a intensificat. De la înfiinţarea sa, în 1999, OLAF a efectuat 3 500 de investigaţii care au avut drept rezultat recuperări la bugetul UE de peste 1,1 miliarde de euro şi condamnări la închisoare totalizând 900 de ani. Giovanni  Kessler, directorul general al OLAF, a declarat că se aşteaptă ca şi societatea europeană să înţeleagă importanţa combaterii fraudei.

„Vreau să subliniez (pentru că am această convingere) lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie o precupare exclusivă a instituţiilor care urmăresc aplicare legii. Ar fi greşit să considerăm că doar investigatorii şi oamenii legii trebuie să fie implicaţi în lupta împotriva corupţiei! Dacă dorim să păstrăm regulile democraţiei şi să avem o societate civilă  aptă să funcţioneze nu putem conta numai pe aceste instituţii. Desigur, ele poartă responsabilitatea şi sînt răspunzătoare pentru activitatea lor dar această responsabilitate ar trebui să se extindă şi asupra reprezentaţilor politici precum şi a societăţii în ansamblul ei. Aş mai completa atrăgînd atenţia asupra importanţei muncii jurnalistice de investigaţie. La sesizarea mass media sau văzînd descoperirile jurnaliştilor am deschis deja mai multe investigaţii. Dar am deschis investigaţii şi la sesizarea unor instituţii, a unor persoane private şi chiar la atenţionări anonime dacă erau bine argumentate. Oricum, doresc să sublineiz importanţa jurnalismului de investigaţie”

În ceea ce privește perspectivele pentru 2014, directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a declarat în cadrul conferinței de presă anuale că activitățile de investigare vor continua și vor contribui la dezvoltarea politicii europene antifraudă.

Loca-Regional-European

Publicat de DSRNetworkAdmin, 16 aprilie 2014, 13:37

Economia subterana si descurajarea muncii nedeclarate in Europa Potrivit unor estimari, economia subterana reprezinta aproximativ 15% pana la 20% din PIB-ul european. in acelasi context, aproximativ unul din zece europeni admite ca a achizitionat bunuri sau servicii care implica munca nedeclarata.

Nu in ultimul rand, 4% recunosc ca au lucrat fara a decalra activitatea. Acestea ar putea fi repere pentru ceea ce propune Comisia Europeana. Cu detalii, Horia Daraban in cadrul secventei Local, regional, european, rubrica Euranet Plus.

Concursul „Juvenes Translatores”, la final

Publicat de DSRNetworkAdmin, 14 aprilie 2014, 13:25 / actualizat: 28 mai 2014, 2:42

Saptamana trecuta, Comisia Europeana a premiat castigatorii Concursului pentru tinerii traducatori din Uniunea Europeana – „Juvenes Translatores”, cate unul din fiecare stat membru. Castigatoarea din Romania se numeste Andreea Florina Sandita si este eleva in clasa a XI-a la Colegiul National Radu Greceanu din Slatina, judetul Olt. La aceasta editie a Concursului „Juvenes Translatores” au participat peste 3 mii de adolescenti din 750 de scoli. Mai multe amanunte ne ofera Andrada Cojocaru de la Radio Oltenia-Craiova.

Propuneri legislative in ceea ce priveste acordarea vizelor

Publicat de DSRNetworkAdmin, 11 aprilie 2014, 13:17 / actualizat: 28 mai 2014, 3:12

CE a initiat doua propuneri legislative pentru a imbunatati politica UE in ceea ce priveste acordarea vizelor pentru cetatenii din state din afara spatiului comunitar in urma cu cateva zile Comisia Europeana a initiat doua propuneri legislative pentru a imbunatati politica Uniunii Europene in ceea ce priveste acordarea vizelor pentru cetatenii care vin din state din afara spatiului comunitar. si Romania va trebui in viitor sa ia masurile necesare pentru a-si armoniza prevederile legale cu propunerile ce au in vedere modificarea normelor europene in domeniul politicii de vize din spatiul Schengen, odata ce acestea vor deveni parte integranta a legislatiei UE. Claudia Ruse de la Bucuresti FM dezvolta subiectul astazi in rubrica Euranet Plus.

Local-Regional-European

Publicat de DSRNetworkAdmin, 8 aprilie 2014, 12:55

Comisia Europeană a aprobat la inceputul acestei luni, pentru Romania, harta privind acordarea de ajutoare de stat Comisia Europeana a aprobat la inceputul acestei luni, pentru Romania, harta privind acordarea de ajutoare de stat pentru dezvoltare regionala in perioada 2014-2020.

Este vorba despre regiunile ce pot beneficia de ajutoare regionale pentru investitii, acordate de autoritatile romane. Documentul stabileste nivelurile maxime ale ajutoarelor ce pot fi acordate intreprinderilor din regiunile eligibile. Harta va fi valabila pentru perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2020. Cu detalii vine astazi Claudia Ruse de la bucuresti Fm in rubrica Euranet Plus.

Viitorul pensiilor in Europa

Publicat de DSRNetworkAdmin, 8 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 3:13

Au trecut doi ani de cand Comisia Europeana a adoptat Cartea Alba privind pensiile, document avand ca subtitlu: O agenda pentru pensii adecvate, sigure si viabile.
Aniversarea a fost marcata la Bruxelles prin organizarea unei conferinte pe aceasta tema. Mai multe detalii ne ofera Papp-Zakor Andras de la Radio Romania Cluj.

Dialog paneuropean cu cetatenii

Publicat de DSRNetworkAdmin, 3 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 25 mai 2014, 20:16

Comisia Europeana a organizat, saptamana trecuta, un eveniment de anvergura. Zece comisari europeni au dialogat cu 150 de cetateni pe teme precum schimbarile climatice, drepturile cetatenilor UE, depasirea crizei, protectia consumatorilor. Cu amanunte despre dialogul paneuropean, Horia Daraban de la Radio Iasi.

Campanie de informare paneuropeana pentru cercetatori

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 martie 2014, 10:00 / actualizat: 27 mai 2014, 22:11

Comisia Europeana a lansat o campanie de informare paneuropeana pentru a ajuta cercetatorii sa gaseasca consiliere profesionala si locuri de munca prin intermediul portalului EURAXESS. in cadrul manifestarii itinerante, care dureaza doua luni, vor fi vizitate 29 de orase europene din 22 de tari. Saptamana trecuta, autocarul special amenajat a ajuns la Universitatea Politehnica din Bucuresti, unde studenii si cercetatorii aflati la inceput de cariera au primit informatii interesante despre acest program. Claudia Ruse de la Bucuresti FM ne spune mai multe despre acest program in rubrica Euranet Plus de astazi.