Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018: 

Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).

Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.

Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.

Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze  în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.

Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.

Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.

Siguranța dronelor / Regulile aviației civile.  Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.

Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Acordul UE-Turcia nu mai funcționează şi creşte numărul migranţilor care sosesc atât pe mare, cât și pe uscat

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 mai 2018, 09:45 / actualizat: 25 mai 2018, 13:29

“Situația rămâne fragilă”. Comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, nu ascunde acest lucru. În ultimii ani au fost realizate unele progrese, dar nu destul de multe pentru a putea spune că s-a găsit o soluţie la spinoasa problemă a gestionării fenomenului migrației. Ultimele cifre furnizate de Comisia Europeană în raportul privind progresele înregistrate în gestionarea fluxurilor demonstrează că problema este departe de a fi rezolvată. Marţi, comisarul Avramopoulos a cerut Italiei să nu schimbe politicile de imigrare.

Acordul cu Turcia nu mai funcţionează?

În 2016, UE și Turcia au semnat un pact pentru a opri sosirile migranților. Comparativ cu atunci, numărul solicitanților de azil “continuă să fie foarte mic”, ceea ce înseamnă că acordul a funcționat. Numai că acum pare să nu mai funcționeze. Funcţionarii de la Bruxelles au observat că „începând cu luna martie a anului 2018, numărul sosirilor din Turcia a înregistrat o creștere semnificativă, atât pentru insulele grecești (9.349 de la începutul anului 2018) cât și pentru frontiera terestră (6.108 până în prezent).“ În special aici, numărul cetățenilor din afara UE a crescut de nouă ori comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. Un adevărat semnal de alarmă.

A crescut şi numărul migranţilor proveniţi din zona Balcanilor de vest?

Solicitanții de azil nu ajung în UE doar prin traseul din estul Mediteranei, mai există şi ruta balcanică, cea închisă teoretic de către UE printr-un efort diplomatic și economic. Executivul UE nu poate să nu recunoască că da, “în general situația de-a lungul traseului Balcanilor de Vest s-a stabilizat”, însă în același timp “în ultimele luni au fost raportate mai multe deplasări prin Albania, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina”. Sunt semnale care nu trebuie subestimate, iar multe persoane pariază pe faptul că liderii UE care se vor întâlni miercuri seara la Sofia pentru summitul Balcanilor vor discuta acest subiect cu partenerii din zonă.

În Italia s-au înregistrat mai puţine debarcări

Mai există apoi ruta centrală mediteraneană, cea care priveşte îndeaproape Italia. Aici, în primele luni ale acestui an, s-a înregistrat o reducere de 77% a debarcărilor comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului 2017. O veste bună pentru autoritățile italiene, veste care riscă să se transforme însă într-un clasic bumerang. Deoarece în cazul în care țara nu ar mai fi considerată în situație de urgență, consecinţa directă ar fi o ulterioară dezangajare a partenerilor europeni. Apropo de Europa: autorităţile de la Bruxelles reamintesc faptul că UE a dat o mână de ajutor. Împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în 2018 au fost efectuate repatrieri voluntare din Libia pentru 6.185 de oameni, persoane care nu s-au îmbarcat de pe coastele italiene. Impresia este însă că în țară nu sunt percepute toate aceste progrese, în timp nemulțumirea generală față de rezistența unor state membre de a se ocupa de o parte a solicitanților de azil care sosesc în Italia creşte din ce în ce mai mult.

UE insistă asupra reformei sistemului comun de azil

Avramopoulos insistă asupra necesităţii de a reforma până în luna iunie sistemul comun de azil. Este, probabil, unul dintre ultimii care refuză să accepte faptul că reforma Regulamentului Dublin, sistemul juridic al mecanismului gazdă al UE, nu va funcţiona în aceşti termeni. „Situația continuă să fie fragilă, iar munca noastră este departe de a fi terminată“, repetă Comisarul. De-aici şi invitaţia adresată tuturor de a trimite “urgent” oameni şi instrumente de frontieră pentru operațiunile Pazei de Coastă și a graniței europene, dar şi de a „ajunge până în luna iunie la un acord privind reforma noastră în materie de azil.“ Cadrul situației „ne amintește că nu mai avem nici un moment de pierdut.“ Numai că statele nu urmează Comisia. Fapt demonstrat de lipsa de resurse din Fondul fiduciar pentru Africa, conceput special pentru a investi în continent astfel încât să se prevină plecările. Lipsesc 1,2 miliarde de euro, resurse promise de capitalele europene care nu şi-au ţinut însă cuvântul.

Articol de Emanuele Bonini

Investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre ale UE pentru combaterea bolilor cronice

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 mai 2018, 08:19 / actualizat: 25 mai 2018, 13:28

Daciana Sârbu cere Comisiei Europene investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre pentru combaterea bolilor cronice

Bolile cronice – precum diabetul, cancerul, afecțiunile cardiovasculare sau respiratorii – reprezintă principala cauză a mortalității în Europa, fiind responsabile pentru 86% dintre decese. Strategiile Comisiei Europene trebuie să pună un accent mult mai mare pe prioritățile în domeniul sănătății și să includă obiective concrete în privința combaterii bolilor cronice, a subliniat eurodeputata Daciana Sârbu astăzi la Bruxelles, în calitate de gazdă a conferinței pe tema bolilor cronice organizată de ECDA (European Chronic Disease Alliance).
Prevenția ar trebui să se bucure de un rol principal în cadrul acestor strategii, în condițiile în care printre factorii de risc ai bolilor cronice se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică, a subliniat eurodeputata, care este vicepreședintă a Comisiei de Sănătate publică din Parlamentul European.
“Ne confruntăm cu o adevărată criză generată de impactul bolilor cronice în Uniunea Europeană. Foarte mulți oameni sunt afectați, și numărul lor va continua să crească, din moment ce se acționează prea puțin la nivelul prevenției, prin măsuri care să vizeze factorii de risc ce țin de stilul de viață nesănătos. E nevoie de investiții serioase în prevenție, precum și în tratament și îngrijire, în cercetare și inovare. Reducerea inegalităților în materie de sănătate, atât între statele UE, dar și în interiorul acestora, trebuie să reprezinte de asemenea o prioritate. Este important ca instituțiile europene să colaboreze cu cele naționale, cu organizațiile pacienților, cu experții din domeniul medical pentru a găsi soluții”, a subliniat Daciana Sârbu.
Eurodeputata a lansat, cu acest prilej, Manifestul organizațiilor europene ce activează în domeniul bolilor cronice – un apel adresat Comisiei Europene pentru tratarea sănătății ca prioritate și obiectiv central în anii următori, cu accent special pe lupta împotriva bolilor cronice.
Manifestul cere elaborarea unui cadru structurat al Uniunii Europene în domeniul gestionării bolilor cronice, dezvoltat în parteneriat cu statele membre și cu organizațiile societății civile, dar și cu reprezentanții altor sectoare precum agricultura și mediul. Se mai solicită Comisiei și finanțare sporită, cu ținte clare, care să vizeze acțiuni pentru combaterea bolilor cronice, precum și stabilirea unei Zile europene de conștientizare a bolilor cronice, pentru creșterea informării publice și a educației în privința acestora.

Pescuitul recreativ maritim în atenţia Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 mai 2018, 08:17 / actualizat: 25 mai 2018, 13:27

Pescuitul recreativ din zonele maritime va fi mai bine reglementat și monitorizat la nivelul Uniunii Europene, după ce Comisia Parlamentară pentru pescuit a adoptat, acum două zile, raportul eurodeputatei liberale Norica Nicolai privind situația pescuitului recreativ în UE, cu o majoritate de 21 de voturi pentru și 2 împotrivă.

”Am propus și am lucrat acest raport de inițiativă deoarece la nivelul Uniunii avem din ce în ce mai multe discuții cu privire la importanța economică și socială a pescuitului recreativ maritim, dar și cu privire la impactul asupra stocurilor de pește pe care această activitate o are. Trebuie subliniat faptul că domeniul de aplicare al raportului se referă doar la pescuitul recreativ maritim, care se află într-o situație duală. Această activitate este reglementată la nivelul statelor membre, fiind de competența acestora și nu a Uniunii Europene. În același timp, pescuitul recreativ maritim vizează aceleași stocuri de pește capturate și de pescuitul comercial sau artizanal, stocuri ce se află sub reglementarea Uniunii. Din păcate, nu avem date complete cu privire la acest impact, nu avem date complete cu privire la importanța economică a acestei activități, deși pescuitul recreativ maritim este inclus din ce în ce mai mult în planurile multianuale sau în planurile de urgență”, a explicat Norica Nicolai (MEP, ALDE) motivul pentru care a promovat acest subiect.

În consecință, raportul adoptat cere explicit statelor membre să își îndeplinească obligația de a culege datele necesare, cere Comisiei Europene să evalueze din toate punctele de vedere această activitate și să prezinte argumente dacă pescuitul recreativ maritim trebuie sau nu să fie inclus în Politica Comună în domeniul Pescuitului și astfel să devină o competență a Uniunii Europene.

***

În aceeași ședință a Comisiei Parlamentare pentru pescuit, a fost adoptat și raportul privind un sector durabil și competitiv al acvaculturii europene, unde eurodeputata Norica Nicolai, ca urmare a unui dialog constructiv cu Romfish, a reușit să promoveze o serie de amendamente de importanță majoră pentru România și pentru industria de piscicultură din țara noastră.

”Amendamentele pe care le-am depus, vizând sprijinirea sectorului piscicol din România, dar nu numai, au fost adoptate. O mare reușită o consider în același timp aprobarea, cu o diferență de un vot, a amendamentelor ce au eliminat din acest raport paragraful referitor la condiționarea accesului la Fondurile Europene pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) de îndeplinirea a cel puțin 50% din obiectivele definite în planurile strategice naționale”, a subliniat vicepreședinta grupului ALDE din Parlamentul European.

Europa de Sud-Est poate să economisească 4 miliarde de euro pe an dacă are acces la gaz, precum Europa de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2018, 14:30

Dacă regiunea Europei de Sud-Est are acces la gaze naturale la preţuri comparabile cu cele din Europa de Vest, se pot economisi circa 4 miliarde de euro pe an din facturile pentru gaze naturale. Asta a spus coordonatorul departamentului pentru legături şi iniţiative regionale din cadrul Direcţiei Generale pentru Energie de pe lângă Comisia Europeană, Katarina Sikov-Magni, în timpul unei întâlniri a preşedinţilor comisiilor pentru energie a parlamentelor naţionale, care a avut loc la Sofia, în cadrul presedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Conform afirmaţiilor sale, Europa este în mare măsură dependentă de o sursă de livrare de gaze naturale, ceea ce duce la preţuri mai mari pentru consumatori – cetăţeni şi industrie. O problemă e şi conectivitatea proastă a reţelelor de gaze în Europa.

„Interconectările de gaze existente se folosesc, însă nu la capacitate maximă. Capacitatea lor poate fi majorată şi noi avem discuţii intense cu vecinii noştri din statele din Africa de Nord, pentru a putea să extindem studiile privind zăcămintele şi transportul de gaze naturale”, a declarat Sikov Magni. Conform spuselor sale, realizarea interconectorului de gaze între Bulgaria şi Grecia, legătura între Bulgaria şi Serbia, precum şi coridorul BRUA care se construieşte în prezent, care leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, sunt de o mare importanţă pentru obţinerea diversificării de surse în regiune. Ea a adăugat că prin realizarea tuturor proeictelor pentru un acces mai bun de gaze naturale în regiune vor ajuta pentru atingerea obiectivelor Europei de Vest.

Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02

Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.

Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.

Deșeurile menajere: mai multă reciclare, mai puțină depozitare

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 aprilie 2018, 08:15 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:22

Eurodeputaţii au adoptat miercuri, 18 aprilie, o nouă legislaţie ce stabileşte ţinte mai ambiţioase pentru reciclarea deşeurilor în statele membre UE. Conform textului adoptat, până în 2025, cel puțin 55% din deşeurile municipale (din gospodării și de la companii) trebuie reciclate. Ţinta va creşte la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. Un procent de 65% din ambalaje va trebui să fie reciclat până în 2025 şi de 70% până în 2030. Ţinte separate sunt specificate pentru diferite ambalaje, cum ar fi hârtia, cartonul, plasticul, sticla, metalul și lemnul.

Un partener stabil în locul unui premiant. Despre vizita lui Frans Timmermans în Polonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 aprilie 2018, 10:30

Nu se întâmplă des ca un politician al Uniunii, care vine pe Vistula, să se întâlnească în cursul unei singure zile cu vârful puterii politice și judecătorești. Așa s-a întâmplat însă în timpul vizitei de luni a lui Frans Timmermans. Acest lucru arată cât de importantă a fost ea pentru politicienii taberei puterii, care fac eforturi să îngroape securea de război cu Bruxelles-ul.

Vizita nu a adus nicio cotitură, dar însuși faptul că s-a ajuns la ea și că a decurs într-o atmosferă bună înseamnă deja mult. Ea poate fi tratată ca un nou pas diplomatic în aplanarea disputei Uniunii cu Polonia, după gesturile pozitive ale șefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a principalilor politicieni germani.

Este îmbucurător faptul că politicienii polonezi au început să folosească limbajul diplomației, ascunzând nu rareori retorica belicoasă dictată de electoratul său cel mai dur. Iar sentimentalismul și sloganurile despre „ridicarea din genunchi” le înlocuiește cu pragmatismul și așa-zisa Realpolitik. Și acestea, după cum se constată, fără daune pentru acele lucruri sfinte, ca suveranitatea și rațiunea de stat.

Această elasticitate era necesară de mai mult timp. Azi începe să înlocuiască tot mai mult dogma securii „niciun pas înapoi”. Este și acesta un semn că dreapta de la putere are deja în spate o etapă dificilă de maturizare, de familiarizare cu puterea obținută. Crește conștiința că am devenit de bună voie parte a organismului european, primind întregul inventar al binefacerii.

Vizita comisarului Timmermans a avut loc abia la o săptămână de la intrarea în vigoare a reformei radicale a Curții Supreme. Nu mă aștept azi la concesii violente din partea PiS. Nimic nu indică faptul că reforma a fost oprită. Pentru PiS renunțarea la ea, ca și la legile anterioare despre Curtea Constituțională și Consiliul Național al Magistraturii, ar fi de negândit din punct de vedere politic. Dreapta a investit foarte mult în aceste reforme, trezind așteptările puternice ale electoratului. O voltă violentă ar avea drept consecință pierderea alegerilor.

Și Bruxelles-ul este conștient de această situație, de aceea nu are sens atitudinea prezentată mai înainte de Timmermans, cerând renunțarea la reforme. Vor fi deci pași mici și concesii mici din partea Varșoviei, privind între altele vârsta de pensionare, competențele ministrului justiției și ale președintelui față de judecători, publicarea sentințelor Curții Constituționale – măsuri care nu tulbură scheletul reformelor, al căror principal scop în această etapă este schimbarea elitelor judecătorești. În schimb, Bruxelles-ul obține un aliat. Un stat mare, important în Europa Centrală și de Est, ale cărui autorități nu sunt lăsate deoparte, ci puse în fruntea instituțiilor Uniunii. Un stat, cu care se poate discuta despre viitorul Europei înglodate în probleme, fără necesitatea de a-l împinge la periferia civilizației occidentale, în care stau la pândă mişcările radicale respinse. Acesta este prețul de a avea alături un partener stabil.

Întreaga problemă are și un aspect de identitate a țărilor postcomuniste. Bruxelles-ul începe să înțeleagă că timpul ducerii de mână a „premianților” a trecut. Țările regiunii noastre consolidate sunt deja capabile să ducă o politică autonomă, în conformitate cu propriul lor interes. Iar în această situație este mai bine să ai un parteneriat decât un ton protector.

Opinie de Tomasz Pietryga

Modernizarea infrastructurii feroviare din România

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 aprilie 2018, 09:36 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:48

România se străduieşte de ani buni să-şi pună la punct infrastructura feroviară şi nu doar pentru transportul de marfă, cât mai ales pentru ca oamenii să călătorească mai bine cu trenul. 1,3 miliarde de euro sunt alocate de Comisia Europeană pentru refacerea Coridorului 4, Curtici – Constanţa. Aşa că, în câţiva ani, perspectiva de a ajunge cu trenul la Budapesta nu va mai suna la fel de rău.

Lucrările la calea ferată se vor concentra pe creşterea vitezei şi pe siguranţa deplasării. De altfel, este o certitudine faptul că la finalizarea lor nu vom mai vedea treceri la nivel cu calea ferată semnalizate rudimentar, precum Crucea Sfântului Andrei şi poate nici gări fără panouri cu afişaj electronic. Dar, până atunci, mai trebuie lucrat la viteza de deplasare a trenurilor şi, ca ele să meargă mai repede, se va constui o linie ferată nouă pe anumite porţiuni.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Din fondurile alocate de Comisia Europeană se finanţează lucrările de reabilitare a Coridorului 4, începute în perioada 2007 – 2013 pe secţia de circulaţie Simeria – Sighişoara şi lucrările noi începute în anul 2017 între Simeria şi km 614.”  

Până anul viitor, ar trebui să se circule mai bine pe sectorul Simeria – Sighişoara, însă pentru întregul tronson Constanţa – Curtici mai avem de aşteptat până în 2025, spune reprezentantul Căilor Ferate Române. Deocamdată, cu o altă investiţie europeană, s-a redus la două ore durata călătoriei cu trenul pe relaţia Bucureşti – Constanţa.

Un alt sector care îi preocupă pe cei aflaţi la conducerea Căilor Ferate este cel al interconectării căi ferate – porturi la Dunăre şi Marea Neagră. Aici, România are planuri mari, deocamdată, pe hârtie.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Legătura cu portul urmează să fie abordată în perioada următoare. Am semnat un contract de finanţare în vederea unei revizuiri a lucrărilor care vor avea loc în Portul Constanţa şi unui alt acces, mai facil, al operatorilor feroviari în zona respectivă.”

Banii europeni din Fondul de Coeziune vor fi folosiţi şi la reabilitarea gărilor şi haltelor aflate pe tronsonul Radna – Sighişoara, la îmbunătățirea sistemelor de semnalizare şi la construirea infrastructurii adiacente.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA “Avem în plan finalizarea lucrărilor de reabilitare a podurilor şi podeţelor, a podurilor dunărene de pe braţul Borcea şi Cernavodă. De asemenea, avem în derulare studiul de fezabilitate pentru redeschiderea circulaţiei peste podul de la Grădiştea şi reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, precum şi un studiu de fezabilitate pentru electrificarea liniei de cale ferată Cluj – Episcopia Bihor.”

Pentru ca transportul pe calea ferată să devină alternativa la cel rutier ar trebui să avem nu doar siguranţă şi viteză atunci când ne deplasăm cu trenul, ci şi condiţii bune de călătorie.

Autor: Cristina Ghelasie

Cele mai sărace regiuni ale UE mai au nevoie de sprijin și de strategii adaptate pentru a progresa

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 martie 2018, 10:23

Proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile UE trebuie să rămână în centrul politicilor UE de investiții, în ciuda presiunii asupra bugetului UE, au spus deputații marți.

Efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice, subliniază deputații în rezoluția adoptată marți cu 488 voturi la 90 și 114 abțineri.

Strategii adaptate

Alături de finanțările UE prioritare, aceste regiuni au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor, mai consideră deputații.

Ei ceri măsuri care:

• să definească regiunile ”cu întârzieri în dezvoltare” la nivelul NUTS III și să țintească mai bine finanțarea lor

• să susțină educația și formarea profesională pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni

• să asigure un acces mai ușor la credite pentru afaceri

• să sprijine și să îmbunătățească administrarea instituțiilor regionale

• să sprijine activitățile de afaceri, inclusiv turismul sustenabil, economia circulară și agricultura

Raportorul Michela GIUFFRIDA (S&D, IT) a declarat: “Acest raport urmează unei inițiative pe care am luat-o, în 2015, cu comisarul Corina Crețu pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților pe care le-au înfruntat, exacerbate de recesiune. Cred că este foarte important pentru noi să fim conștienți de rolul important jucat de politica de coeziune în creșterea competitivității. Aceste regiuni sunt foarte dezavantajate și a le ajuta trebuie să fie o prioritate a UE.”

Background
Comisia a publicat un raport privind ”competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creştere scăzute”, în aprilie 2017. Acesta s-a concentrat pe 47 de regiuni din 8 state membre: ”regiuni cu ritm de creștere scăzut” cu un PIB aproape de media UE, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia, Portugalia) și regiuni cu ”venituri mici” cu un PIB scăzut, dar tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia).

Aproximativ unul din şase locuitori UE trăieşte într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare (83 milioane de locuitori), dintre care 32 de milioane locuiesc în regiuni cu venituri mici și 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.

JOIA de film

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 martie 2018, 11:48

Spațiul Public European organizează joi, 8 martie, de la ora 19.00, proiecția filmului „Ma ma” (dramă, Spania, 2015, regia: Julio Medem, durata: 111 minute, clasificare C.N.C.: A.G.), în parteneriat cu Independența Film.

În prim-plan este povestea dramatică a Magdei, o femeie din Spania perioadei de criză 2010-2012, care devine şomeră  și  este părăsită de soț, ca mai apoi să trebuiască să se confrunte cu un diagnostic medical necruţător. Cu toate acestea, Magda găseşte puterea să lupte în continuare.

Filmul este subtitrat în limba română, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Nu este necesară o rezervare.

ma ma – o metaforă pentru Spania anului 2012

“Magda este o metaforă, este însăşi Spania”, dezvăluia regizorul Julio Medem într-o postare pe pagina sa de Facebook.

“Prin intermediul ei, întreaga lume poate trage cu ochiul, ca printr-o gaură a cheii, la situaţia paradoxală a Spaniei din vara lui 2012. În cel mai greu an de criză economică, cu un guvern aproape forţat să-şi declare falimentul, cu efecte devastatoare în ceea ce priveşte şomajul şi tăierile din sistemul de sănătate, Spania găseşte totuşi resursele necesare pentru atinge excelenţa în sport. Echipa naţională de fotbal ajunge în finala Cupei Campionilor Europeni şi, ulterior, câştigă Campionatul european pentru a doua oară consecutiv”. 

Penelope Cruz, actor şi producător pentru ma ma

Prezentă anul trecut la Cannes pentru proiecţia ma ma, Penelope Cruz, aflată aici şi în calitate de actor şi producător, spunea într-un interviu pentru Variety: “În urmă cu câteva luni, la un prânz, Julio Medem mi-a dat scenariul acesta. L-am citit chiar în acea noapte şi m-a impresionat. Este unul dintre cele mai complexe şi mai frumoase personaje care mi s-au oferit vreodată. Dar şi cel mai dificil.”

ma ma este primul film de lungmetraj produs de Penelope Cruz.

“Asta poate fi viitorul meu în cinematografie, pe următorii zece ani de-acum încolo”,a spus actriţa.

“Să nu fiu tot timpul numai în faţa camerei, ci şi în spatele ei. Deocamdată am regizat reclame şi videoclipuri. Şi îmi place. E cel mai bun mod de a învăţa. Îmi place să înaintez încet, pas cu pas.” 

Cu acelaşi prilej, Julio Medem remarca:

“ma ma este fix genul meu de film. De mare intensitate dramatică şi emoţională: o femeie şi doi bărbaţi care o iubesc, plus un băiat de 10 ani. Este pentru prima dată când creez personaje care nu sunt femeie sau amantă, ci mamă. Maternitatea este cheia în ma ma. De aici pleacă tragedia de fapt. (…) Însă filmul nu este neapărat despre tragedie, cât despre cum să reacţionezi la ea. E un film subiectiv care crează dorinţa de a trăi, de a fi fericit”.

Ideea poveştii din ma ma a pornit de la o statuie de bronz

Ideea filmului i-a venit în 2006, în timp ce vizita Muzeul de Artă din Düsseldorf. Cea care l-a impresionat profund a fost statueta “Femeia de bronz nr. 6”, de Thomas Shütte. “O singură dată am văzut-o şi mi-a fost suficient. Nu i-am făcut poze atunci şi nici nu am mai căutat-o pe internet. Acea femeie contorsionată de durere, părând a fi invadată atât de moarte cât şi de viaţă, a fost originea scenariului din ma ma. În jurul acelei imagini care mi-a rămas înfiptă în minte am scris povestea Magdei”.

Julio Medem s-a născut în San Sebastian, Spania. A studiat medicina, specializarea chirurgie. În 1992 a câştigat Premiul Goya pentru “Cel mai bun regizor”, cu filmul Vacas. În 2012 a fost nominalizat la Cannes cu un scurtmetraj în cadrul filmului Şapte zile în Havana, alături de Benicio del Toro, Gaspar Noe, Laurent Cantet sau Elia Suleiman. În 1998 a participat în Competiţia oficială a Festivalului de film de la Veneţia cu Lovers of the Arctic Circle.

ma ma este adus în România de Independenţa Film, casă de distribuţie care promovează filme independente de referință, de nișă sau câștigătoare ale unor premii internaționale prestigioase.

Subiectul filmelor incluse în seria JOIA de film nu reprezintă, în mod necesar, poziția Comisiei Europene sau a altei instituții UE.

Liderii europeni s-au reunit pentru a dezbate aspecte privind primul buget post-Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 martie 2018, 13:50

Pierderea contribuției britanice, după 2020, îi pune pe cei 27 în fața unor decizii importante, care trebuie tranșate în lunile următoare

Pentru prima dată, liderii europeni s-au întâlnit, vineri, 23 februarie, pentru a dezbate în 27 despre bugetul UE după 2020 și plecarea Regatului Unit, așteptând propunerile oficiale ale Comisiei în mai.

Șefii de stat au analizat şi modul de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, o miză care divide.

După ce a făcut față unor provocări inedite în ultimii ani, în materie de securitate internă sau de primire a migranților, UE este gata să se doteze cu mijloacele financiare pentru a răspunde acestora cu ocazia viitorului său cadru financiar plurianual (CFP).

Dar se pune problema finanțării acestor noi măsuri în situația în care bugetul UE va pierde unul din principalii contributori, Regatul Unit, adică circa 10 miliarde de euro pe an, potrivit Consiliului European, instanța care regrupează statele membre.

Pentru acest buget post 2020 (CFP actual este valabil șapte ani: din 2014 până în 2020), ideea Comisiei este de a decide prioritățile, apoi, în consecință, de a ajusta bugetul.

Alegeri strategice

Trebuie făcute alegeri, a avertizat deja Bruxellesul. Cea mai mare parte a bugetului UE, circa 70%, este pentru moment consacrată pilonilor istorici ai Uniunii: politica de coeziune, urmărind să permită regiunilor celor mai sărace să-și reducă rămânerile în urmă, și politică agricolă comună (PAC). “Există țări care nu vor să plătească mai mult și care nu vor să primească mai puțin”, a rezumat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Potrivit înaltului oficial european, majoritatea statelor membre este de acord să susțină ideea unei creșteri a contribuției lor, dar “cele care sunt sceptice sau împotrivă sunt foarte hotărâte”.

Cei 27 și-au prezentat prioritățile în așteptarea propunerilor executivului european, care vor fi discutate la începutul lui mai.

Plecarea Regatului Unit produce o dezbatere în cadrul UE privind viitorul ei și cei 27 au programat deja să se întâlnească în mai 2019 la Sibiu (România), pentru a-și pregăti viitoarea “agendă strategică” pentru perioada 2019-2024.  Acest summit se va ține chiar înaintea alegerii unui nou Parlament European și formarea unei noi Comisii, al cărei președinte, succesorul emblematicului Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliu cu aprobarea eurodeputaților.

Frans Timmermans încurajează România să scape de MCV

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 februarie 2018, 12:02

Vice președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în 28 februarie și 1 martie la București, încurajează autoritățile române să scape de monitorizarea europeana (MCV). El a reluat acum la Bruxelles metafora “maratonului” din care României i-au mai rămas de parcurs ultimii metri.

“Nu discutăm cu România în contextul articolului 7, ci în cadrul MCV”, a precizat el la Bruxelles în timpul unei conferințe de presa dedicate de fapt cazului Poloniei.

“Asta le voi spune autorităților române: dacă faceți tot ceea ce vă cerem, puteți scăpa de MCV”, a precizat el adăugând că nu poate fi avansată acum o dată pentru ridicarea monitorizării. Totul depinde de fapt de București.

Unele dintre recomandări au fost urmate, iar Comisia Europeană cere României să nu se întoarcă din drum acum la sfârșitul “maratonului”.

În ultimul raport MCV  în noiembrie 2017 ca și în cadrul altor declarații care au urmat, Bruxelles a avertizat că există pericolul ca reformele făcute de România în justiție și progresele în combaterea corupției să fie puse în pericol.

Comisia Juncker a promis, încă din 2014, că MCV-ul va fi ridicat până în 2019, dar concret asta depinde de România. I se cere Bucureștiului ca progresele sa fie “durabile și ireversibile”. Această cale fără întoarcere a reformelor este acum pusă la îndoială de evenimentele politice recente din România.

Alături de România, Polonia dă și ea motive de îngrijorare Comisiei Europene, Polonia fiind singura țară din istoria UE amenințată de sancțiunile articolului 7 al Tratatului Comunitar (posibila suspendare a dreptului de vot pe plan UE).

Timmermans a spus acum “o reformă a justiției nu poate scuza întărirea controlului politic asupra justiției”. Declarația se referea la Polonia, dar poate fi înțeleasă în context mai larg.

Agenda Parlamentului European, 26 februarie – 4 martie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 februarie 2018, 15:54 / actualizat: 1 martie 2018, 17:15

Săptămâna aceasta, în perioada 26 februarie – 4 martie, principalele teme din agenda Parlamentului European, sunt:

Summit UE. Deputații europeni vor dezbate rezultatul ședinței informale a șefilor de stat sau de guvern din 23 februarie, unde se vor concentra asupra procesului Spitzenkandidaten (candidat cap de listă), asupra componenței Parlamentului după alegerile din 2019 și asupra bugetului pe termen lung al UE după 2020. (Miercuri)

Polonia / articolul 7. Parlamentul va sprijini solicitarea Comisiei Europene adresată guvernelor UE de a stabili dacă Polonia este în pericol clar de încălcarea gravă a valorilor UE. Deputații europeni vor avea posibilitatea de a-și exprima preocupările legate de statul de drept în Polonia, separaţia puterilor, independența sistemului judiciar și drepturile fundamentale. O rezoluție privind decizia Comisiei de a declanșa articolul 7 alineatul (1) din Tratatul UE va fi supusă la vot joi.

Miere și albine. Deputații europeni vor dezbate miercuri modalități de a proteja mai bine sănătatea albinelor, de a intensifica lupta împotriva falsificării mierii, de a spori sprijinul pentru apicultorii din UE și de a promova beneficiile consumului de miere în UE. O rezoluție va fi supusă la vot joi.

Evaziune fiscală. În încercarea de a combate planificarea fiscală transfrontalieră agresivă, după cum reiese din documentele Panama și Paradise Papers, Parlamentul va dezbate și va vota o lege care va impune furnizorilor de servicii care ajută firmele și persoanele fizice să evite impozitarea prin sisteme transfrontaliere complexe, să raporteze automat aceste sisteme autorităților. (Joi)

Comitetul special pentru taxe. Într-un răspuns la dezvăluirile privind Paradise Papers și la lucrările comisiei parlamentare PANA, deputații europeni vor vota cu privire la înființarea unei comisii speciale care să examineze criminalitatea financiară și evaziunea fiscală. (Joi)

Comisii

Pachetul de legi privind deșeurile. Acordul cu Consiliul de Miniștri privind legislația care stabilește obiective mai ambițioase de reciclare a deșeurilor municipale și deșeurilor de ambalaje și reducerea depozitării va fi supus la vot în cadrul Comisiei pentru mediu. Dosarele fac parte din așa-numitul pachet pentru „economia circulară”. (Marţi)

Dialog monetar cu Mario Draghi. În după-amiaza de luni, Comisia pentru afaceri economice și monetare va discuta despre ultimele evoluții din economia europeană cu Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene.

Vot privind numirea lui Luis de Guindos. Comisia pentru afaceri economice și monetare va organiza un schimb de opinii cu Luis de Guindos, candidat la funcția de vicepreședinte al BCE, luni după-amiază. Un vot privind numirea sa va avea loc marți.

Jurnalul Președintelui. Miercuri, la prânz, președintele Tajani va semna legislația privind geoblocarea cu ministrul bulgar Lilyana Pavlova (zona de presă PHS, etajul 9). La ora 17.00 (ora României), va semna Memorandumul de înțelegere EP-UNWTO (Organizația Mondială a Turismului) împreună cu  Secretarul General al UNWTO, Zurab Pololikashvili, înainte de a vorbi la deschiderea Zilei Parlamentare a Turismului UE-China la ora 17.40 (ora României).

Nouă ţări europene au primit un ultimatum din partea Comisiei Europene care le cere să ia măsuri împotriva poluării mediului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 februarie 2018, 12:06

Litigiile pot fi evitate numai dacă țările iau măsuri suficiente pentru a soluționa problema poluării mediului

În cadrul unei reuniuni, privind poluarea aerului, care a avut loc  la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, a declarat că nouă state membre ale UE pot fi aduse în faţa instanţei pentru depășirea nivelului admisibil de poluare a aerului.

Este vorba despre Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, România, Slovacia, Franța și Republica Cehă.

Comisia Europeană a dat ultimatum celor nouă state membre, cărora le cere să prezinte până de urgenţă noi măsuri pentru a soluționa problema calităţii şi a poluării aerului, în caz contrar, comportamentul acestora va fi judecat de Curtea de Justiție a UE.

„Chiar și astăzi, în 2018, 400.000 de oameni mor prematur, în fiecare an, din cauza incapacității de a aborda problema calității aerului”, a explicat comisarul responsabil, Karmenu Vella, după un mini-summit cu miniștrii mediului din 9 țări. „În unele state membre, sentimentul de urgență nu este evident“, a concluzionat Vella.  „Singurul lucru care ne poate opri să prezentăm cazul în Curtea de Justiție ar fi ca planurile prezentate să fie în măsură să atingă în mod eficient şi fără întârziere obiectivele“, a adăugat comisarul.

Un miliard de euro pentru supercalculatoare europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 ianuarie 2018, 12:37

Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de măsuri care au drept scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Inițiativa prevede investiții din partea UE și a statelor membre.
Este nevoie de supercalculatoare pentru a procesa cantități din ce în ce mai mari de date. În același timp, acestea aduc beneficii pentru societate în multe domenii, de la asistență medicală și energie din surse regenerabile la siguranță auto și securitate cibernetică.
Inițiativa Comisiei prezentată astăzi este esențială pentru competitivitatea și independența UE în domeniul economiei datelor. În prezent, în Uniunea Europeană se poate constata că, din ce în ce mai mult, oamenii de știință și industria își procesează datele în afara UE, pentru că la nivel european nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare a datelor. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor, secretul comercial și proprietatea asupra datelor, în special în cazul aplicațiilor sensibile.
Întreprinderea comună EuroHPC, o nouă structură juridică și de finanțare, va crea o infrastructură pentru calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing – HPC), pe care o va exploata pe plan european. De asemenea, EuroHPC va sprijini un program de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii și de mașini (hardware) și aplicații (software) care ar putea fi instalate pe aceste supercalculatoare.
Contribuția UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane de euro în baza actualului cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de aproximativ 1 miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai inițiativei vor furniza contribuții în natură.
Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Supercalculatoare sunt motorul economiei digitale. Concurența este strânsă, iar UE a rămas în urmă: nu avem niciun supercalculator în topul 10 mondial. Prin lansarea inițiativei EuroHPC, dorim ca până în 2020 să le oferim cercetătorilor și întreprinderilor din Europa o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare, pentru a le permite să dezvolte tehnologii cum ar fi inteligența artificială și ă elaboreze aplicații de viitor uzuale în domenii precum sănătatea, securitatea sau ingineria.”
Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală și societate digitală, a adăugat: „Supercalculatoarele ocupă deja un rol major în cadrul principalelor evoluții și inovații tehnologice în multe domenii care afectează în mod direct viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. Ne pot ajuta să dezvoltăm medicina personalizată, să economisim energie și să combatem schimbările climatice într-un mod mai eficient. O mai bună infrastructură europeană de tehnici de calcul superperformante are un mare potențial pentru crearea de locuri de muncă și reprezintă un factor esențial pentru digitalizarea industriei și creșterea competitivității economiei europene.”

Avantajele supercalculatoarelor
Tehnica de calcul de înaltă performanță este un instrument esențial pentru a înțelege și răspunde la marile provocări societale și științifice, cum ar fi depistarea precoce și tratamentul bolilor sau dezvoltarea unor noi terapii bazate pe medicina personalizată și de precizie. HPC este utilizat, de asemenea, pentru prevenirea și gestionarea catastrofelor naturale de mare amploare, în special pentru previzionarea traseelor uraganelor sau simulări de cutremur.
Infrastructura EuroHPC va facilita accesul industriei europene, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la supercalculatoare pentru a dezvolta produse inovatoare. Utilizarea calculului de înaltă performanță are un impact din ce în ce mai mare asupra industriilor și întreprinderilor, reducând semnificativ ciclurile de proiectare și producție, accelerând conceperea de noi materiale, limitând costurile, sporind eficiența utilizării resurselor și optimizând și reducând durata proceselor de decizie. De exemplu, datorită supercalculatoarelor, ciclurile de producție în industria auto pot fi reduse de la 60 la 24 de luni.
Tehnica de calcul de înaltă performanță este, de asemenea, esențială pentru sistemele naționale de securitate și apărare, de exemplu în elaborarea de tehnologii complexe de criptare, trasare și combatere a atacurilor cibernetice, în procedurile de investigare criminalistică sau în simulările nucleare.

Infrastructuri de cercetare și inovare relevante
Inițiativa de astăzi va reuni investiții pentru a crea în Europa supercalculatoare de înaltă performanță și o infrastructură pentru volume mari de date. Întreprinderea comună EuroHPC își propune să achiziționeze sisteme cu performanță „pre-exascale” (o sută de milioane de miliarde (1017) de operațiuni pe secundă) și să sprijine dezvoltarea de sisteme exascale (un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă) bazate pe tehnologia UE, până în 2022-2023.
Activitățile acestei întreprinderi comune vor consta în:
Achiziționarea și exploatarea  a două mașini de calcul intensiv de talie mondială pre-exascale (capabile să efectueze circa 1016operațiuni pe secundă) și furnizarea și gestionarea accesului la aceste supercalculatoare pentru o gamă largă de utilizatori publici și privați, începând din 2020.

Un program de cercetare și inovare cu privire la HPC: pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul, inclusiv a primei generații de microprocesoare europene cu consum redus și conceperea de aparate europene de exascale, precum și promovarea de aplicații,dezvoltarea de competențe și o utilizare mai largă a tehnicilor de calcul de înaltă performanță.
Întreprinderea comună EuroHPC va funcționa în perioada 2019-2026. Infrastructura prevăzută va fi deținută și exploatată în comun de către membrii săi, aceștia fiind, într-o primă etapă, țările care au semnat declarația EuroHPC (a se vedea lista de mai jos) și membrii privați din mediul academic și sectorul industriei. Alți membri se pot alătura în orice moment, furnizând o contribuție financiară.

Context
Începând din 2012, Comisia promovează inițiativele UE în acest domeniu, printre care:
• Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului din 19 aprilie 2016, parte a strategiei de digitalizare a industriei europene, care a promovat crearea unui ecosistem european pentru volume mari de date, bazat pe o infrastructură HPC de date și rețea de talie mondială
• Declarația EuroHPC, semnată la 23 martie 2017, cu ocazia Zilei digitale de la Roma de către șapte state membre (Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos), cărora li s-au alăturat în 2017 Belgia, Bulgaria, Croația, Elveția, Grecia și Slovenia. Aceste țări au convenit să construiască o infrastructură paneuropeană de calcul intensiv exascale. Celelalte state membre și țările asociate sunt încurajate să semneze Declarația EuroHPC.

9,65 milioane de euro pentru 193 de IMM-uri inovatoare

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 decembrie 2017, 16:09

Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu face parte dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie. Proiectul său ARIN(link is external) (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural.

Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 de euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.

Volumul total de finanțare se ridică la 9,65 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22).  Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28).

Numărul total de propuneri de proiecte depuse spre finanțare a fost 2.596.

Context

Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, precum și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai.

Cerere de finanţare pentru Magistrala 6 de metrou

Publicat de adinaiftime, 28 decembrie 2017, 11:00

Ministerul Transporturilor a transmis la Comisia Europeană cererea de finanţare pentru Magistrala 6 de metrou 1 Mai – Otopeni.

Valoarea totală a proiectului se ridică la aproximativ 1,4 miliarde de euro.
Din această sumă, Metrorex dispune deja de 300 de milioane de euro dintr-un credit acordat încă din 2010 de Guvernul Japoniei.

Proiectul vizează realizarea unei conexiuni directe între Bucureşti şi Otopeni, respectiv între Gara de Nord şi Aeroportul Henri Coandă, prin construirea unei noi linii de metrou cu o lungime de 14,2 km şi 12 staţii.

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a promis recent că Magistrala 6 va fi gata până în 2020, deşi estimările arată că această linie are termen de execuţie de 4 ani, iar licitaţia nu a fost încă lansată.

Carmen Gavrilă de la Radio România a câștigat concursul „Reporter și Blogger European”

Publicat de adinaiftime, 22 decembrie 2017, 11:30

Reprezentanța Comisiei Europene în România a anunțat, în data de 20 decembrie, câștigătorii concursului „Reporter și Blogger European”, ediția 2017.

Câștigătorii sunt:

Categoria 1 (presă audio): Carmen Gavrilă (Radio România);
Categoria 2 (presă video): nu se acordă premiu;
Categoria 3 (presă scrisă și online): Bogdan Stanciu (Transilvania Reporter și Revista Sinteza);
Categoria 4 (opinie/editorial): Vlad Epurescu (Adevărul);
Categoria 5 (reportaj, anchetă, interviu): Mădălin Necșuțu (Evenimentul Zilei);
Categoria 6 (blog): Oana Bonu (Cityfemme.com)
Categoria 7 (galerie): Paul Sinka (Paulsinka.blogspot)
Au primit mențiune: Robert Lupițu și Aurel Marin (ambii categoria 3); Liviu Iancu (categoria 4); Teodora Baciu (categoria 5); Doina Țăranu și Irina Bartolomeu (ambele categoria 6); Ecaterina Dobroiu (categoria 7).

Festivitatea de premiere va avea loc la începutul anului 2018, iar premiile constau în câte o tabletă iPad și o vizită de 2 zile la Bruxelles, în cursul anului 2018, unde câștigătorii vor avea ocazia să se întâlnească cu oficiali europeni.

Polonia ar putea rămâne fără drept de vot

Publicat de adinaiftime, 20 decembrie 2017, 20:00

Comisia Europeană a decis miercuri să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia, relatează agenţiile internaţionale de presă.

Această procedură este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene.

Legile respective se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale. Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general.

Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept.

Comisia Europeană investighează stingerea datoriilor la CFR Marfă

Publicat de adinaiftime, 19 decembrie 2017, 12:20

Comisia Europeană a declanşat o investigaţie aprofundată privind stingerea de către statul român a datoriilor companiei CFR Marfă.

Executivul comunitar consideră că necolectarea datoriilor companiei de către statul român i-au conferit acesteia un avantaj neloial, cu încălcarea normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. CFR Marfă este deţinută în totalitate de stat şi are un nivel ridicat de îndatorare.

În martie, Asociaţia Transportatorilor Feroviari Privaţi din România a adresat Comisiei o plângere oficială, prin care acuză operatorul de stat CFR Marfă că ar fi beneficiat de ajutoare de stat, cu încălcarea normelor europene.

EURACTIV: Reacția adversă a legilor regresive îngrădește drepturile femeilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 decembrie 2017, 12:56

Drepturile sexuale și reproducătoare ale femeilor sunt „în pericol”, a avertizat Consiliul Europei.

Într-un raport publicat marți, instituția alcătuită din 47 de state europene și însărcinată cu protejarea drepturilor omului  a declarat că „în ultimii ani, au apărut în Europa amenințări resurgente la adresa drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.”

Îngrădirea dreptului la avort

Între acestea se numără propuneri de interzicere aproape totală a avortului în Lituania, Slovacia, Spania, Polonia și Rusia. Deși respinse în urma valurilor de indignare publică, acele propuneri oferă „o exemplificare solidă privind amploarea și natura reacției adverse contra progresului drepturilor femeilor și egalității sexelor în unele părți ale Europei”, se afirmă în raport.

În Armenia, Macedonia, Georgia, Rusia și Slovacia au fost introduse noi prevederi legale precum „perioade obligatorii de așteptare” și consiliere tendențioasă, care, conform OMS, nu servesc niciunui scop medical dar subminează în schimb luarea unor decizii de către femei. Letonia, Lituania și România au venit și ele cu propuneri similare.

Și chiar și atunci când avortul e legal, femeile nu sunt întotdeauna în măsură să aibă acces la servicii medicale, din cauză că medicii le refuză din motive de conștiință. În Italia aproximativ 70% din personalul medical refuză să acorde îngrijiri în cazurile de avort, fiind astfel îngrădite drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.

Atacarea apărătorilor drepturilor omului

Raportul evidențiază de asemenea amenințarea existentă la adresa apărătorilor drepturilor omului: „Recenta introducere a reglementărilor restrictive și a politicilor care afectează societatea civilă în general, cum ar fi cele în vigoare acum în Ungaria și Federația Rusă, a avut implicații directe și concrete pentru apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile care lucrează spre beneficiul sănătății și drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.”

Legea Ungariei privind „ONG-urile finanțate din străinătate” le cere tuturor organizațiilor care primesc donații ori burse de la donatori non-ungari să-și declare finanțarea cheltuielilor – într-o încercare de a submina credibilitatea ONG-urilor cu o agendă progresistă.

Reka Safrani de la o organizație ungară de lobby pentru femei a primit burse de la Fundația Societate Deschisă a lui George Soros. Ea spune că de fapt a profitat de pe urma legii, întrucât mulți donatori au trecut la acțiune din solidaritate, însă ea cunoaște multe alte ONG-uri mai mici care lucrează cu femei care au trebuit să treacă de la angajare la voluntariat din cauza tăierilor de fonduri operate de guvern – lucru care inevitabil le afectează pe beneficiarele lor, adică pe femeile care au nevoie de ajutor.

Faza a doua a negocierilor privind Brexit-ul

Publicat de adinaiftime, 8 decembrie 2017, 23:00

Comisia Europeană recomandă trecerea imediată la faza a doua a negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Drepturile cetățenilor europeni care trăiesc în Regatul Unit și cele ale cetățenilor britanici în statele membre vor rămâne neschimbate după ce Marea Britanie va părăsi spaţiul comunitar.

Bruxelles-ul constată că s-au realizat progrese suficiente în fiecare dintre cele trei domenii prioritare, și anume: drepturile cetățenilor, dialogul privind Irlanda de Nord și, respectiv, decontul financiar.

Comisia s-a asigurat, de asemenea, că toate procedurile administrative vor fi ieftine și simple pentru cetățenii Uniunii din Regatul Unit.

Şefii celor 27 de state membre se vor reuni la Bruxelles în 15 decembrie şi vor evalua această poziţie a Comisiei Europene.
Negocierile ar trebui să fie finalizate până în toamna anului 2018.

România trimisă la Curtea Europeană de Justiţie

Publicat de adinaiftime, 7 decembrie 2017, 23:20

Comisia Europeană dă în judecată România pe tema gestiunii colective a drepturilor de autor.

Executivul european trimite patru state, printre care şi România, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu au notificat transpunerea integrală în legislaţia naţională a normelor privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor.

Comisia solicită Curţii să impună sancţiuni financiare acestor 4 state membre. Penalizarea României ar putea fi de peste 40.000 de euro pe zi.

Reprezentanța Comisiei Europene în România lansează Monitorul educației și formării 2017

Publicat de adinaiftime, 4 decembrie 2017, 19:55

Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează, în data de 5 decembrie, începând cu ora 9:30, conferința de lansare a Monitorului educației și formării 2017. Evenimentul are loc la sediul Reprezentanței, în sala Nicolae Titulescu (str. Vasile Lascăr, nr. 31, et. 1, București).

Monitorul educației și formării 2017 a fost publicat de Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, în data de 9 noiembrie 2017 și analizează cele mai recente date pentru UE și România și relevanța lor pentru politicile educaționale.

Principala temă a raportului din acest an este echitatea în educație. Evenimentul va facilita dialogul între autorități publice, instituții în domeniul educației, societate civilă și alte părți implicate în domeniul ocupării forței de muncă, politicilor sociale și cercetării științifice, în vederea încurajării unei discuții asupra principalelor concluzii și facilitării schimbului de bune practici.
Evenimentul va fi deschis de Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene, iar printre principalii vorbitori se numără Liviu Pop, ministrul educației naționale, consilierul de stat Ligia Deca, precum și Stefaan Hermans și Alexandra Tămășan, reprezentanți ai Comisiei Europene.

Parlamentul European NU interzice produsele de tip shaorma, gyros sau kebab

Publicat de adinaiftime, 4 decembrie 2017, 10:00 / actualizat: 5 decembrie 2017, 12:07

În legătură cu informațiile apărute în presă, referitoare la posibilitatea ca Parlamentul European să decidă ,,interzicerea” unor produse alimentare din categoria shaorma, gyros, kebap, aducem o serie de precizări:

În prezent, utilizarea fosfaților în prepararea produselor menționate anterior NU este permisă de legislația europeană. În general, aditivii din categoria fosfaților sunt interziși, existând un număr de excepții de la această regulă.

Comisia Europeană a elaborat o propunere legislativă prin care propune să se permită utilizarea fosfaților în aceste produse alimentare.

Comisia pentru Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a respins prin vot propunerea Comisiei Europene (32 de voturi în favoarea raportului de respingere, față de 22 împotrivă).

Parlamentul European va lua o decizie finală în cadrul sesiunii plenare din 11-14 decembrie 2017. În cazul confirmării deciziei Comisiei ENVI și a respingerii de către plen a propunerii Comisiei Europene, legislația va fi blocată și Comisia va trebui să o reformuleze.

Indiferent de decizia Parlamentului European, în niciun caz nu vor fi interzise produsele de tip shaorma, gyros și kebap. În cazul respingerii propunerii Comisiei Europene, utilizarea fosfaților va continua să fie interzisă, la fel cum este și în prezent.

Potrivit unui studiu ştiinţific din 2012, există o potenţială legatură între fosfaţi şi riscul cardiovascular crescut, iar un alt studiu din 2013 sugerează o legătura între o dietă bogată în fosfor şi creşterea mortalităţii cetăţenilor americani. Anunţul privind interzicerea kebab-ului şi shaormei în Europa nu a fost bine primit în Germania, care este cel mai mare producător şi consumator de kebab din Europa, relatează Euronews.

Detalii suplimentare despre acest subiect sunt disponibile și în acest comunicat de presă.

Comunicat MAE referitor la liberalizarea regimului de vize pentru Canada în beneficiul cetățenilor români

Publicat de adinaiftime, 30 noiembrie 2017, 08:40

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, începând cu data de 1 decembrie 2017, de la orele 16.00 (ora României), cetățenii români vor beneficia de posibilitatea de a călători în Canada fără vize, pentru șederi de maxim 6 luni în scop turistic (inclusiv pentru vizitarea familiei / cunoștințelor sau pentru prospectarea oportunităților de afaceri), pe baza oricărui pașaport românesc valabil.

Ministerul Afacerilor Externe salută decizia autorităților canadiene de liberalizare a regimului de vize pentru cetățenii români, decizie care încununează demersurile diplomatice susținute din ultimii ani, la nivel bilateral româno-canadian, precum și în format trilateral, cu participarea Comisiei Europene.

Conform regimului aplicabil resortisanților tuturor celorlalte state exceptate de la obligativitatea vizelor de intrare în Canada, cetățenii români care intenționează să călătorească pe calea aerului spre Canada, pentru ședere sau tranzit, trebuie să obțină în prealabil o Autorizație de călătorie electronică (Electronic Travel Authorization – eTA).

Autorizația de călătorie electronică eTA se va putea obține doar online, prin accesarea paginii de internet www.Canada.ca/eTA-Romania. Aplicația aferentă va deveni disponibilă pentru cetățenii români numai din data de 1 decembrie 2017, de la orele 16:00 (ora României). În consecință, cetățenii români care și-au planificat zboruri directe cu destinația Canada, cu decolare înainte de ora respectivă, nu vor putea obține eTA anterior îmbarcării și nu vor putea intra în Canada decât în baza unei vize valabile, chiar dacă avionul va ateriza pe teritoriul canadian ulterior orei specificate.

Cetățenii români care intenționează să intre în Canada pe cale terestră (rutieră / feroviară) sau maritimă (la bordul unei ambarcaţiuni, inclusiv al unui vas de croazieră) trebuie să dețină doar un pașaport valabil, fără a mai fi necesară obținerea eTA.

Informații suplimentare:

Autorizația de călătorie electronică (eTA) reprezintă o cerință impusă tuturor cetățenilor străini exonerați de obligativitatea vizei canadiene, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizația eTA are o valabilitate de 5 ani (sau, după caz, până la expirarea valabilității pașaportului).

Procedura obținerii eTA este simplă, durează doar câteva minute și se realizează exclusiv online, prin completarea unui formular electronic cu datele personale ale pasagerului.

Pentru obținerea eTA și, ulterior, pentru accesul pe teritoriul canadian, cetățenii români trebuie să fie în posesia unui pașaport valabil, indiferent de tipul acestuia (pașaport simplu electronic, pașaport simplu, pașaport simplu temporar, pașaport diplomatic, pașaport de serviciu).

Cetățenii români care dețin deja o viză canadiană valabilă o pot utiliza în continuare, până la expirarea termenului de valabilitate, fără a mai fi necesară obținerea eTA.

Cetățenii români care au obținut deja eTA după data de 01.05.2017, întrucât se încadrau la categoriile cărora li s-a aplicat prima etapă de liberalizare a regimului de vize (titulari ai unei vize de rezidență temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA), pot continua să călătorească pe calea aerului în Canada, pe baza aceleiași eTA, până la expirarea valabilității acesteia sau a pașaportului.

Cetățenii români care intenționează să urmeze în Canada studii cu durata de peste 6 luni sau să exercite activități lucrative, indiferent de durată, trebuie să obțină în prealabil un permis de studii, respectiv de muncă.

Mr. Euro şi cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 noiembrie 2017, 16:53

Cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară sunt crearea Fondului Monetar European , finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Primul pilon este crearea Fondului Monetar European care va fi de fapt o transformare a ESM într-un FMI al ţărilor europene. Această schimbare este pregătită, este finalizată din punct de vedere tehnic şi ceea ce se cere este aprobarea acestei „transformări” de către Parlamentele naţionale. Participarea statelor-membre se va face pe baza cotelor şi capitalurilor valabile în prezent, ceea ce înseamnă că Germania va continua să aibă primul cuvânt.
Fondul Monetar European se va împrumuta pentru a împrumuta apoi membrii săi aflaţi în stare de necesitate finaciară şi va reprezenta mecanismul de sprijin de ultimă instanţă al Uniunii. În afara garanţiilor pe care statele-membre le vor oferi Fondului, va fi creată şi o mare „pernă-tamponă” (buffer) ca mecanism de siguranţă pentru crizele viitoare. Trebuie precizat că această idee ca soluţie pentru perioade de crize a fost deja proiectată şi aplicată în Grecia, care creează deja o „pernă-tampon” de 20 de miliarde de euro din tranşele de împrumut şi din excedentul bugetar primar în perspectiva revenirii sale pe pieţele financiare.

Al doilea pilon al proiectului este crearea instituţiei ministrului de finanţe al zone euro – Mr. Euro – care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Prin urmare, va fi persoana-cheie, dat fiind că va concentra în persoana sa nu numai funcţii şi atribuţii, ci şi puteri în exercitarea politicii economice din zona euro.
Toate aceste mari schimbări vor fi discutate pe 14 şi 15 decembrie la summitul UE la care participă toate statele-membre UE, nu numai membrii zonei euro.

Al treilea pilon îl reprezintă finalizarea uniunii bancare, noul element fiind decizia ca până în 2019 să se ajungă la o garantare totală a depozitelor, indiferent de valoare. Astăzi depozitele sunt garantate până la suma de 100.000 de euro per persoană şi per bancă.
Garantarea depozitelor de la primul până la ultimul euro este marea schimbare care, pe de o parte, va readuce încrederea deponenţilor în euro şi în bănci şi, pe de altă parte, va consolida încrederea pieţelor faţă de construcţia bancară europeană.
În paralel cu consolidarea EMU şi a euro la nivel politic, Comisia Europeană acţionează metodic pentru a limita – şi dacă este posibil pentru a „anihila” – consecinţele Brexit atât în economie, care pare a anticipa evenimentele, cât şi la nivelul ideii de Europa.
Din acest motiv s-a decis o accelerare a extinderii. În 2019 se aşteaptă să adere la euro ţările care îndeplinesc criteriile de la Maastricht, prima fiind Croaţia.
Proiectul prevede ca la data de 29 marite 2019, data Brexitului, la reuniunea la vârf care se va desfăşura la Sibiu, România, un oraş din Transilvania, să fie anunţaţi paşii următori pentru integrarea în Uniunea Europeană a Serbiei şi Muntegrului.
În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, primul obiectiv este ca acestea să adere la Spaţiul Schengen astfel încât să existe o zonă unitară de la Marea Neagră la Marea Egee, ceea ce va ajuta şi la dezvoltarea Greciei. În paralel, se desfăşoară programe de asistenţă economică şi tehnică pentru ca şi aceste economii să adere la euro.
Scopul planului este clar: în momentul în care britanicii pleacă, Europa se va mări.

Comisia Europeană: Îmbunătățirea accesului la apa potabilă și o mai bună rețea de transport în România datorită fondurilor europene

Publicat de adinaiftime, 29 noiembrie 2017, 09:00

Aproape 176 de milioane de euro din Fondul de Coeziune sunt investiți în infrastructura de gestionare și distribuție a apei în multe zone urbane din județul Vrancea, în estul României, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Acest proiect sprijinit de Europa, care include construirea și reabilitarea unei rețele de distribuție și canalizare de sute de kilometri, va permite ca aproape 66.460 de persoane din regiune să aibă acces la apă potabilă sigură și de calitate. Proiectul ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2021.

„Accesul la apa de calitate nu ar trebui să fie un lux, totuși mulți români erau în această situație înainte de intrarea în vigoare a politicii de coeziune. Iată un exemplu concret de solidaritate europeană”, a afirmat comisarul pentru politica regională Corina Crețu.

În plus, 76 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională sunt investiți în lucrări de renovare ale drumului național E79, care traversează țara și o conectează la sud cu Grecia și la nord cu Ungaria. Lucrarea, care are drept scop îmbunătățirea siguranței rutiere și confortul călătoriei, se referă la secțiunea dintre orașul Deva din Transilvania și Oradea, la granița cu Ungaria.

„Acest drum leagă România de vecinii săi, și vestul țării de centru, este la o oră de județul Sibiu, toate drumurile duc la Sibiu”, a adăugat comisarul Crețu.

Schimbările pregătite de Bruxelles pentru noua Uniune Economică şi Monetară

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 noiembrie 2017, 12:47

Comisia Europeană pune în aplicare noua arhitectură a Uniunii Economice şi Monetare (EMU), principiile şi structurile care vor proteja economia europeană şi euro de viitoare crize. Este vorba de schimbări mari dictate de incapacitatea înfruntării imediate a crizei care a început de la bănci şi apoi s-a transformat într-o criză a datoriei, dar şi de nevoia amortizării şocurilor provocate de cutremurul produs de Brexit.

În privinţa EMU şi a ceea ce puterea de la Bruxelles numeşte „noul euro”, ideile sunt pe masa de discuţii, agenda este stabilită, propunerile urmând a fi prezentate la începutul lunii decembrie şi finalizate la data de 29 martie 2019, ziua Brexitului. Astfel, problema datoriei greceşti trece în plan secund, deoarece rezolvarea ei se înscrie într-un plan mai general al Bruxelles-ului şi al centrelor europene de putere.

Potrivit unor surse europene de la nivel înalt, cei trei piloni ai planului Juncker sunt crearea Fondului Monetar European (care duce de facto la scoaterea FMI din spaţiul european), finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Filosofia lui Juncker este ca până la alegerile europarlamentare din 2019 să se deschidă o „fereastră de oportunitate” pentru Europa, dat fiind că pentru prima dată cele 28 de ţări ale Uniunii se află pe o traiectorie de dezvoltare, iar şomajul scade.

Prin urmare, pentru Comisia Europeană şi pentru preşedintele Juncker, prioritatea absolută este „să construim acoperişul casei acum când nu plouă” şi să clădim „noua EMU, noul euro”.

Comisia Europeană avertizează România

Publicat de adinaiftime, 23 noiembrie 2017, 08:20

Comisia Europeană avertizează România asupra modului în care Guvernul cheltuieşte banii publici. Mai precis, oficialii europeni atrag atenţia că Executivul nu a luat măsuri suficiente pentru a echilibra balanţa venituri-cheltuieli, aşa cum Bruxelles-ul ceruse în iunie, anul acesta. Comisia Europeană cere României să facă o corecţie de cel puţin 0,8 la sută din PIB, adică să reducă masiv cheltuielile. Forul comunitar recomandă de asemenea României să utilizeze toate câștigurile pentru reducerea deficitului bugetar, în timp ce măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire de durată a structurii balanței guvernamentale într-o manieră care să susțină creșterea economică. România trebuie să raporteze Consiliului European, în luna aprilie 2018, acțiunile adoptate de autorități ca răspuns la noile recomandări ale Comisiei.

Sediul Autorităţii Bancare Europene va fi la Paris

Publicat de adinaiftime, 22 noiembrie 2017, 00:14

Autorităţile franceze se felicită pentru că au reuşit să atragă la Paris sediul Autorităţii Bancare Europene, una din agenţiile cheie ale Uniunii, care urmează să se mute de la Londra odată cu ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Au fost recunoscute astfel atractivitatea şi angajamentul european la Franţei. „Sunt fericit şi mândru pentru ţara noastră”, a declarat președintele Emmanuel Macron. Comisia Europeană a făcut la sfârşitul lunii septembrie o evaluare a candidaturilor, bazată pe criterii cum ar fi facilităţile, mai ales de transport, de care dispuneau fiecare din sediile propuse, precum şi perspectivele soţilor şi soţiilor celor 170 de angajaţi ai Autorităţii Bancare Europene de a-şi găsi la rândul lor un loc de muncă. Opt oraşe europene îşi prezentaseră candidatura pentru sediul Autorităţii Bancare Europene. Alegerea finală s-a făcut însă între Paris şi Dublin, la al treilea tur de scrutin, practic prin tragere la sorţ, capitala franceză şi cea irlandeză obţinând acelaşi număr de voturi. Dintre oraşele eliminate fac parte: Frankfurt, Bruxelles, Varşovia şi Viena.

A doua agenţie, cea pentru medicamente, va fi relocată la Amsterdam, după o competiţie acerbă în care figurase şi Bucureştiul.

„Forumul pentru aer curat” aduce noi măsuri

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 noiembrie 2017, 11:20

Cu ocazia Forumului pentru aer curat, organizat de Comisia Europeană, între 16-17 noiembrie, la Paris, Agenția Europeană de Mediu va lansa un instrument nou, indicele de calitate a aerului. Acesta le va permite cetățenilor să verifice aproape în timp real calitatea aerului din zona în care locuiesc.

„Există prea mulți oameni ce respiră aer care le poate face rău. Acest aspect reprezintă o povară imensă pentru sistemele noastre de sănătate și ne afectează nivelurile de productivitate de la locul de muncă. Am stabilit standarde privind calitatea aerului și trebuie să ne asigurăm că acestea sunt respectate la nivelul întregii UE pentru a îmbunătăți starea de sănătate a cetățenilor. Implementarea integrală a normelor UE privind aerul curat va reduce numărul de decese premature cu aproape 50 % până în 2030”, a declarat Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

Forumul pentru aer curat pune accentul pe trei subiecte: calitatea aerului în orașe, agricultura și calitatea aerului, oportunitățile de afaceri asociate aerului curat.

Evenimentul va reuni experți în domeniu și factori de decizie, iar dezbaterile vor fi inițiate de peste 30 de vorbitori, printre care: comisarul european Karmenu Vella; comisarul european Pierre Moscovici, responsabil pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă; Anne Hidalgo, primarul Parisului; Nicolas Hulot, ministrul francez al ecologiei; Valérie Pécresse, președintele regiunii Ile-de-France; Shirley Rodrigues, viceprimar Londra; Hans Bruyninckx, director executiv al Agenției Europene de Mediu.

Context

După schimbările climatice, poluarea aerului reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru cetățenii UE în legătură cu mediul înconjurător și totodată este principala cauză a peste 400.000 de decese premature anual. Costurile cu poluarea aerului depășesc 20 de miliarde de euro anual.

În acest context, UE a luat mai multe măsuri dedicate îmbunătățirii aerului, precum: reducerea traficului, sprijinirea dezvoltării de autovehicule nepoluante, ecologizarea mijloacelor de transport în comun, stabilirea de rețele extinse pentru biciclete. De asemenea un impact major îl are programul LIFE, care susține proiectele din domeniul mediului. Politicile UE privind aerul curat au contribuit semnificativ la reducerea nivelului poluanților din aer și la garantarea faptului că aerul pe care îl respirăm nu este nociv. Totuși sunt necesare acțiuni suplimentare, astfel că eforturile vor continua în această direcție cu noi măsuri, precum lansarea indicelui de calitate a aerului.

Economia României a crescut cu 7% în primele 9 luni

Publicat de adinaiftime, 14 noiembrie 2017, 20:30

Produsul intern brut al României a crescut în 2017 în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei față de trimestrul precedent, în timp ce raportat la perioada similară a anului trecut avansul a fost de 8,8% pe serie brută și de 8,6% pe serie ajustată sezonier, potrivit estimărilor „semnal” date marți publicității de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni din acest an, economia României a înregistrat o creștere cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.

„Produsul intern brut în trimestrul trei 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%. Față de același trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2016, cu 7% pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul INS.

Institutul Național de Statistică a revizuit în creștere la 2%, de la 1,7% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi față de trimestrul precedent.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2017. Astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Națională de Prognoză a revizuit, în sus, estimările privind creșterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnă. De asemenea, și Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Prognoza publicată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la începutul acestui luni, arată că economia României ar urma să înregistreze în 2017 o creștere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic să se reducă ușor, la 4,2%.

Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.

În luna octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și prognoza privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, față de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.

Conform documentului, România și Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, de 5,5%.

Radio România vă invită la GAUDEAMUS 2017! 22 – 26 noiembrie, Pavilionul Central Romexpo

Publicat de adinaiftime, 14 noiembrie 2017, 08:30

A mai rămas puțin până la debutul celui mai aşteptat eveniment anual din industria cărţii, de aproape un sfert de veac, prea repede scurs: Târgul Internaţional GAUDEAMUS Carte de Învăţătură! Iniţiat şi organizat de Radio România, Gaudeamus, „cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio” – va avea loc în intervalul 22 – 26 noiembrie, în Pavilionul Central Romexpo. Invitatul de onoare al ediţiei cu numărul 24 este COMISIA EUROPEANĂ, prezentă la târg cu un stand generos şi cu un program de evenimente bogat şi variat, adresat deopotrivă profesioniştilor din industria de editare şi publicului larg, de toate vârstele.

Preşedintele de onoare al Târgului GAUDEAMUS 2017 va fi binecunoscutul dramaturg și jurnalist Matei Vișniec. Sute de mii de titluri, multe disponibile în premieră, peste 800 de evenimente editoriale şi profesionale, derulate non-stop pe parcursul celor cinci zile ale târgului, personalităţi ale peisajului cultural naţional, numeroase ateliere de creaţie şi evenimente dedicate celor mai tineri vizitatori, constituie reperele majore ale acestei ediţii.

Deschiderea oficială a ediţiei 2017 a Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de Învăţătură va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12.00.
Conferinţa de presă care precede deschiderea ediţiei se va desfăşura joi, 16 noiembrie, începând cu ora 12.00, la Centrul de Presă al Radio România (foaierul Sălii de Concerte “Mihail Jora”, str. General Berthelot nr. 60 – 64).

Ca şi la ediţiile precedente, numeroase categorii de public vor avea accesul gratuit: preşcolari, elevi, studenţi, cadre didactice, bibliotecari, profesionişti din domeniile editorial/educaţional, jurnalişti, pensionari, persoane cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, grupuri organizate. Pentru vizitatorii care nu se încadrează în aceste categorii, accesul în incintă se va face pe baza biletelor (în valoare de 5 lei) şi a abonamentelor de intrare (în valoare de 10 lei, valabile pentru toată perioada), care vor constitui totodată şi suportul pentru Tombola GAUDEAMUS. Programul de vizitare este zilnic între orele 10.00 şi 20.00.

Acreditarea jurnaliştilor la Târgul Internaţional GAUDEAMUS 2017 se poate face astfel: – prin expedierea către Secretariatul Târgului (office@gaudeamus.ro) a unei cereri de acreditare care să includă următoarele informaţii: numele şi datele de contact ale instituţiei (telefon, e-mail), numele şi datele de contact ale jurnaliştilor pentru care se doreşte acreditarea (telefon mobil, e-mail) şi specializarea editorială (dacă este cazul); – prin participarea la conferinţa de presă organizată înainte de debutul târgului (joi, 16 noiembrie, ora 12.00, Centrul de Presă al Radio România – Str. G-ral Berthelot nr. 60-64); – prin înscrierea în baza de date a jurnaliştilor acreditaţi, miercuri, 22 noiembrie, în prima zi a Târgului, la Biroul de presă care va funcţiona în incintă (nivelul 3.20).

GAUDEAMUS – un eveniment Radio România

UE a ajuns la o înțelegere privind reforma pieței carbonului

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 noiembrie 2017, 09:05

Acordul a fost încheiat joi dimineață, după luni de discuții prelungite între statele UE, Parlamentul European și Comisia Europeană pentru finalizarea reformelor prevăzute pentru Sistemul de Tranzacționare a Emisiilor (ETS) al UE, după 2020.
Sistemul de plafonare și tranzacționare este cel mai important instrument UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru atingerea obiectivelor climatice prin reglementarea emisiilor de aproximativ 12.000 de unități industriale și energetice.
El a suferit însă de o saturație a permiselor, conferind inițiativei de reformă un caracter de urgență politică.
Negocierile se împotmoliseră în privința utilizării unui nou fond pentru tehnologii curate, unii parlamentari și state membre cerând ca uzinelor care emit mai mult de 450 de grame de carbon per kilowatt/oră să le fie interzis să primească fonduri. Acest lucru ar fi însemnat excluderea centralelor electrice pe cărbune.
Blocul de 28 de state încearcă să ajungă la o înțelegere săptămâna aceasta, în privința climei, pentru a demonstra, în cursul discuțiilor ONU de luna acesta, că e capabil să conducă. SE are în vedere găsirea unor modalități de implementare a acordului de la Paris din 2015 pentru limitarea celor mai grave efecte ale încălzirii globale.
Rezultatul compromisului dintre parlamentarii UE încă mai trebuie să fie aprobat formal de statele membre și de Parlament.
Polonia dependentă de cărbune a luptat din greu împotriva restricțiilor de utilizare a Fondului de Modernizare și este probabil să mai aibă încă rezerve față de acord.
Acordul provizoriu a atins un echilibru delicat, încercând să fie ambițios în privința climei, dar concomitent și protector față de industriile mari consumatoare de energie, în cazul cărora există riscul de a se muta în străinătate pentru a scăpa de sub incidența legislației climatice.
Plafonul general al volumului total de emisii va fi coborât anual cu câte 2,2%.

Activități organizate de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța

Publicat de adinaiftime, 31 octombrie 2017, 19:00

Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța în parteneriat cu Liga Studenților din cadrul Universității Ovidius Constanța, Organizația Nonguvernamentală Toghether Everyone Achieves More, CREE Constanța, ANITP Constanța, Asociația Elevilor din Constanța organizează următoarele activități în cadrul săptămânii 30 octombrie – 3 noiembrie 2017:

– ”Halloween TreasureHunt 1.0” – Liga Studenților din cadrul Universității Ovidius Constanța în Parcul Tăbăcărie, începând cu ora 18.00 va realiza diferite activități de orientare – treasure hunt al căror beneficiari vor fi 75 de tineri grupați în echipe formate din 5 persoane. În cadrul traseului vor primi sarcini de joc. Obiectivul fiind parcurgerea traseului având cel mai bun timp si cat mai multe sarcini îndeplinite.

– ”Halloween-ul Tinerilor” – aflat la a cincea ediție, alături de TEAM – 100 de tineri vor participa la diferite ateliere creative – concurs de dovlecei sculptati, concurs de costume, diferite activități de animație socio – educativă prin dans;

– În cadrul activităților ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA, la Liceul Teoretic Ovidius , CREE Constanța organizeaza cu sprijinul DJST Constanța diferite activități de educație antreprenorială, finalitatea fiind realizarea de diferite strategii de eliminarea riscului, marketing, profilul oamenilor de succes – beneficiari fiiind 150 de tineri. În cadrul activităților au fost prezentate diferite oportunități oferite de Comisia Europeană pe linie de tineret – ERASMUS+, serviciul de informare EURODESK, Corpul European de Solidaritate, Platforma Europeană de Tineret si campania de informare timetomove.info cu prezentarea domeniilor – studii in Europa, stagii și muncă , voluntariat și călătorii.

– Alături de ANITP Constanța în unitățile școlare constănțene se desfășoară campania de informare și de prevenire IA ATITUDINE! ÎMPREUNĂ PENTRU SIGURANȚA TA. În cadrul acestei campanii, tinerii beneficiază de informații utile cu privire la consecințele săvârșirii faptelor antisociale asociate traficului de persoane și consumului de factori de risc în toate formele sale de săvârșire.

– Asociația Elevilor din Constanța alături de DJST Constanța au desfășurat diferite activități de recrutare voluntari însă și campania de informare cu privire la drepturile și obligațiile elevilor STATUTUL ELEVULUI. În cadrul campaniei mai mult de 35 de unități școlare vor fi vizitate.

Grecia la nivelul României şi Slovaciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 octombrie 2017, 13:11

O abatere de ordinul a 28,27% au prezentat veniturile din încasările de TVA în Grecia în 2015, ducând la o pierdere de 5 miliarde de euro, conform unui raport publicat în acest sens de Comisia Europeană cu privire la capacitatea statelor-membre UE de a-şi îndeplini obiectivele.

Grecia prezintă cea de-a treia proastă performanţă, după România (37,18%) şi Slovacia (29,39%). În total, pierderile de venit în UE din încasarea TVA-ului ajung la 152 de miliarde de euro.

În dificilul an 2015, Grecia a majorat diversele cote de TVA cu scopul consolidării veniturilor. Însă veniturile reale au crescut cu numai 200 de milioane de euro, iar prăpastia TVA a crescut de la 25 la 28%.

În cursul aceluiaşi an, cele mai mici deficite au fost observate în Spania (3,5%) şi Croaţia (3,9%), în timp ce cea mai mare îmbunătăţire a diferenţei dintre ţinta stabilită şi încasări au înregistrat Malta, România şi Spania.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, din această situaţie rezultă că există o nevoie serioasă de reformă astfel încât statele-membre să poată folosi în totalitate veniturile din TVA pentru bugetele lor. Raportul a fost publicat în vederea propunerilor pe care Comisia Europeană le va face în luna octombrie, cu privire la reformarea radicală a sistemului TVA.

Parlamentul European cere verificarea pesticidelor ce ar putea afecta sistemul endocrin. Sănătatea oamenilor trebuie să fie pe primul loc

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 octombrie 2017, 11:39

„Protecția copiilor și a albinelor este mai importantă decât interesele economice pe termen scurt”, susține raportorul PE Jytte Guteland (S&D, Suedia).

Pe 4 octombrie, Parlamentul a blocat propunerea Comisiei Europene care ar fi scutit unele substanțe chimice din pesticide de la identificarea perturbatorilor endocrini, chiar dacă unele au fost proiectate pentru a ataca sistemul endocrin al organismului, de exemplu în dăunători.

„Criteriile propuse de Comisie nu pot fi numite științifice”, a declarat unul dintre raportori, Jytte Guteland (S&D, Suedia). Celălalt raportor este Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda).

Conform unei decizii din 2015 a Curții Europene de Justiție, Comisia a încălcat legislația UE prin faptul că nu a stabilit criterii științifice pentru identificarea la timp a perturbatorilor endocrini, adică până la sfârșitul anului 2013. Comisia a susținut că evaluarea impactului reglementării perturbatorilor endocrini, inclusiv a aspectelor economice, trebuie să vină pe primul loc. Curtea a spus că aspectele științifice și alte aspecte referitoare la perturbatorii endocrini ar trebui să fie separate.

„Știm că proiectele de criterii au fost pregătite cu mulți ani în urmă, dar apoi s-au retras din nou după presiunea din industrie”, a explicat doamna Guteland, adăugând că întârzierea este complet inacceptabilă.

Ce este un sistemul endocrin?

Sistemul endocrin reprezintă ansamblul de glande care secretă hormoni. Funcțiile fizice, de la metabolism și creștere până la reproducere, de la somn la starea de spirit, depind în mod esențial de funcționarea normală a sistemului endocrin.

Ce sunt substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin?

Perturbatorii endocrini interferează cu funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceștia imită hormonii sau blochează receptorii hormonilor din celule, aducând confuzie în sistemul endocrin.

Care sunt problemele de sănătate care pot fi legate de expunerea la perturbatorii endocrini?

Cancer legat de hormoni, obezitate, diabet zaharat, pierderea inteligenței și a deprinderilor motorii, dizabilități de învățare, infertilitate.

Unde pot fi găsiți perturbatorii endocrini?

În îmbrăcăminte, mobilier, recipiente pentru băuturi, ambalaje alimentare, electronice, jucării și chiar biberoane pentru bebeluși.

Pentru a ucide și a controla dăunătorii, multe pesticide și erbicide pulverizate pe legume și fructe conțin substanțe care vizează sistemele endocrine ale organismelor.

Glifosatul de la Monsanto: omniprezent, dar sigur?

Având în vedere îngrijorările legate de proprietățile perturbatoare endocrine și cancerigene ale glifosatului, cel mai răspândit și mai folosit erbicid din lume, deputații europeni au cerut în aprilie 2016 Comisiei să-și reînnoiască aprobarea de introducere pe piață pentru doar șapte ani. Comisia propune acum reînnoirea aprobării pentru 10 ani; majoritatea necesară a statelor membre a fost evazivă.

Actuala aprobare de introducere pe piață a glifosatului în UE expiră la 15 decembrie 2017.

Confruntându-se cu acuzațiile că a realizat cercetări de tip fantomă privind siguranța erbicidului său, Monsanto a fost invitat să se explice în cadrul unei audieri organizate de comisia pentru protecția mediului și agricultură pe 11 octombrie.

Documentele arată în mod clar o istorie a înșelăciunii din partea companiei Monsanto, a declarat Carey Gillam, jurnalistă de investigație de la US Right to Know, un ONG care se concentrează asupra problemelor sistemului alimentar. Încercând să manipuleze factorii de decizie politică, compania a creat rețele de oameni de știință în SUA și UE pentru a impune glifosatul – rețele ce se pretind independente, a avertizat dumneaei.

Reprezentanții companiei au refuzat să se prezinte în fața deputaților europeni, spunând că audierea nu este „un forum adecvat” pentru a aborda problema. Conferința Președinților a interzis apoi grupul de interese Monsanto din Parlament.

Documentele Monsanto, e-mailurile interne și documentele pe care compania a fost obligată să le dezvăluie în instanțele americane care investighează legăturile dintre glifosat și leucemie au pus la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto, au declarat deputații în iunie 2017.

Studiile au făcut parte din dovezile utilizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) pentru a evalua siguranța glifosatului.

În 2016, o companie germană farmaceutică și de pesticide, Bayer, a oferit 66 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Monsanto din SUA. Acordul este acum examinat de avocații Comisiei pentru concurență. Fuziunea va crea cel mai mare grup de pesticide și semințe din lume în industria deja concentrată la nivel global.

O inițiativă a cetățenilor europeni a strâns 1,3 milioane de semnături pentru interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice.

O nouă taxă în buzunarele românilor: taxa de solidaritate de 2%

Publicat de adinaiftime, 20 octombrie 2017, 11:00

Ministrul Finanţelor anunţă introducerea unei taxe de solidaritate de 2%. Aceasta va fi în sarcina angajatorului.

Ministrul Ionuţ Mişa, a precizat că taxa care ar urma să fie introdusă de anul viitor este prevăzută la nivelul Comisiei Europene şi se aplică atât în în sistemul de stat cât şi în mediul privat.

El a mai anunţat că impozitul pe venit va fi de 10% pentru toate persoanele, inclusiv pentru cei cu salarii de sub 2.000 de lei, măsură ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018 pentru absolut toate veniturile.

În schimb, în ceea ce privește impozitul zero pentru salariile mai mici de 2.000 de lei, Ionuț Mișa a răspuns că această măsură nu va fi implementată.

„Ameninţare din Est” pentru coeziunea Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2017, 15:15

Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.

Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.

Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.

Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.

Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).

Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.

Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.

În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.

Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.

O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.

Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.

La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.

Nivelul salarial scăzut din ţările membre UE se apropie cel european

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 octombrie 2017, 11:11

După cum a precizat Comisia Europeană la Bruxelles, în statele din zona euro salariile au crescut anul trecut cu 1,2 procente. Salariile au crescut şi în aproape toate statele membre UE. Ţări cu un nivel scăzut, cum ar fi statele baltice, Ungaria şi România au înregistrat creşterea cea mai puternică. După cum se afirmă, salariile medii înregistrează o tendinţă de creştere în întreaga Europă.

România vrea clarificări în privința standardelor duble de calitate a alimentelor

Publicat de adinaiftime, 16 octombrie 2017, 08:30

Țara noastră agreează și susţine ideea că, la nivelul Uniunii Europene se impune stabilirea unei baze legislative clare, a unor metodologii de control specifice cu caracter unitar și a cooperării între statele membre și Comisia Europeană. În acest fel, statele membre vor putea răspunde la problematica dublului standard într-un mod eficient, cred autoritățile române, reprezentate la Summitul Consumatorului de la Bratislava prin secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Mihai Vișan și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Bogdan Pandelică.
Inițiativa reuniunii a aparținut Slovaciei și Cehiei iar obiectivul a fost identificarea modalităților de combatere a standardelor duble ale produselor alimentelor.

Agenţia Europeană a Medicamentului angajează masiv persoane cu contract temporar de muncă

Publicat de adinaiftime, 7 octombrie 2017, 09:20

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a publicat o ofertă pentru locuri de muncă temporare, evaluată la 31,8 milioane de lire sterline, pentru angajaţi cu contract temporar de muncă, pe fondul dificultăţilor legate de relocarea forţată din Londra după Brexit, transmite Reuters.

Instituţia are 890 de angajaţi şi sediul central la Londra din anul 1995.

Pe lângă sutele de locuri de muncă bine plătite, EMA atrage anual aproximativ 36.000 de experţi la reuniunile sale, o adevărată mană cerească pentru hoteluri. Şi, mai important, Agenţia care aprobă şi monitorizează siguranţa medicamentelor din Uniunea Europeană (UE) poate fi un magnet pentru viitoarele investiţii în sectoarele farmaceutic şi al biotehnologiei.

Deşi EMA angajează în mod regulat persoane cu contract temporar de muncă, oferta de vineri este neobişnuit de mare şi vine într-o perioadă de incertitudini pentru angajaţi, mulţi dintre ei preferând mai degrabă să părăsească instituţia decât să plece din Londra.

Director Guido Rasi a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că activitatea esenţială, de la aprobarea noilor medicamente la efectuarea verificărilor privind siguranţa medicamentelor se va confrunta cu riscuri dacă politicienii aleg o nouă locaţie inadecvată.

Oferta de locuri de muncă anunţată de Agenţia Europeană a Medicamentului vizează vorbitori de limbi străine, în domeniul administrativ, de reglementare, ştiinţific, expertiză legală, care să lucreze în actualul sediu al EMA din Londra.

Până în 30 septembrie, Comisia Europeană (CE) a evaluat diferitele oferte, pe baza unor criterii convenite anterior, precum acces la infrastructură şi posibilitatea continuării activităţilor, înainte ca miniştri din cele 27 de stat membre UE să ia o decizie prin vot în luna noiembrie. Procedura de vot va fi una secretă, dar acest lucru nu exclude negocierile din culise, în presă apărând deja speculaţii că Franţa a acceptat ca Frankfurt să obţină sediul EBA cu condiţia ca noul sediul al EMA să fie la Lille.

”Estimarea se bazează în întregime pe informaţiile trimise de statele membre. Agenţiile au fost de asemenea consultate în acest proces”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Evaluarea Comisiei include rezumatele celor două seturi de oferte sub formă de grilă, însoţite de comentarii efective la fiecare criteriu.

În cazul României, Comisia Europeană a informat că oferta arată disponibilitatea curselor aeriene directe între Bucureşti şi 23 de capitale din UE, zboruri de legătură către restul capitalelor blocului comunitar şi o frecvenţă de la două la 12 zboruri pe zi, plus transportul public către sediul propus ”în mai puţin de 16 minute”. În privinţa hotelurilor, în oferta capitalei României se menţionează ”10.000 de camere existente de hotel, de la hoteluri exclusiviste la locuri de cazare de categorie medie”.

Agenţia Europeană a Medicamentului a informat Comisia Europeană că oraşul preferat de către angajaţii săi pentru noul sediu este Amsterdam, în urma planificatei mutări din Londra după Brexit, a anunţat recent site-ul Politico.

Un studiu realizat în rândul a 92% dintre salariaţii EMA a arătat că mai puţin de jumătate din personal ar fi dispus să se mute în nouă din oraşele candidate. În opt dintre aceste oraşe – pe care EMA nu le-a nominalizat – ar vrea să se mute sub 30% din angajaţii agenţiei. Nouă din zece angajaţi EMA ar prefera să demisioneze decât să se mute în oraşe ca Varşovia, Bucureşti sau Sofia.

Angajaţii EMA au indicat că sunt reticenţi în a se muta în multe dintre cele 19 oraşe propuse să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului.

Ediţia europeană a Politico informează că cei 900 de angajaţi care au participat la studiu au indicat că oraşul preferat pentru noul sediu este Amsterdam, iar EMA a informat Comisia Europeană că relocarea în oraşul olandez ar duce la cele mai reduse pierderi de personal.

Alte oraşe preferate de către angajaţii Agenţiei Europene pentru Medicamente sunt: Barcelona şi Viena, urmate de Milano, Copenhaga, Atena şi Dublin, susţine Politico.

Menţinerea personalului este esenţială pentru menţinerea serviciilor esenţiale, apreciază conducerea EMA.

În cazul României, Guvernul de la Bucureşti a anunţat, pe 21 iulie, că dosarul de candidatură pentru relocarea de la Londra la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente a fost finalizat, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.

Cehii își apără băutura tradiţională, rom, în fața UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 octombrie 2017, 10:10

Romul produs din cartofi este cea mai populară băutură cehă. În opina UE, în producerea lui se folosește o substanță cancerigenă, dar cehii tratează această opinie ca un atentat la tradiția lor națională.

„Bruxelles-ul să nu ne comande” – se revoltă cehii după comunicatul Institutului European pentru Securitatea Alimentelor, potrivit căruia extractul de rom folosit la producerea romului ceh din cartofi conține un ester cancerigen de acid metilic.

Producătorii cehi, care au avut la dispoziție 10 ani pentru a găsi ceva ce ar putea înlocui această substanță, se revoltă împotriva posibilei interziceri a folosirii acesteia și vorbesc de șicane din partea Bruxelles-ului. Este vorba însă de bani uriași, deoarece romul ceh reprezintă un sfert din consumul total de băuturi alcoolice în Cehia. Cu un consum de 12 litri de persoană pe an, cehii se plasează pe locul doi la consumul de alcool printre țările dezvoltate. Consumul de rom ceh în țară este de circa 1,5 litri de persoană pe an, adică circa 15 milioane litri la nivelul țării. O parte din producție este destinată și exportului.

Fabricile producătoare, care știau de problemă deja de 10 ani și nu au făcut în această chestiune nimic, par surprinși și protestează. „Noi considerăm că acesta este un atentat potențial împotriva tradiției băuturilor alcoolice cehe, care datează din secolul XIX” – a spus pentru portalul iDNES.cs Jaroslav Burkar, directorul Uniunii Producătorilor și Importatorilor de Băuturi Alcoolice. „În plus, substanța aceasta în romul ceh este folosită în cantitate mică”, a afirmat.

Întrucât interzicerea producției de rom ceh potrivit rețetei de până acum va fi sancționată de Comisia Europeană, această argumentație a vrut inițial să o folosească și ministrul agriculturii, Marian Jurecka, dar și-a schimbat opinia.

„Trebuie să verificăm dacă în cantitățile folosite în romul nostru această substanță este într-adevăr periculoasă pentru sănătate. Consider însă că oricum va trebui să ne concentrăm să vedem dacă nu o putem înlocui cu ceva mai sigur și mai bun” – a spus ministrul săptămâna trecută după întoarcerea de la Bruxelles. Este cât se poate de clar că printre ceilalți producători de rom tradițional din cartofi din Austria și Germania nu a găsit aliați care să fie dispuși împreună cu el să se opună interdicției UE.

O mare supărare a provocat cehilor, în anul 2014, nevoia de a schimba denumirea untului pentru prăjit, inventat ca substitut al untului adevărat. Bruxelles-ul a cerut ca denumirea să nu-i ducă în eroare pe clienți (untul pentru prăjit conținea numai 30% unt autentic), lucru pe care cehii l-au tratat ca fiind o “dictatură” a UE. La fel ca și reacția la recenta interzicere a fumatului în restaurante.

Grija UE pentru protejarea sănătății și a drepturilor consumatorilor este prezentată de către o mare parte a politicienilor cehi ca o dictatură a Bruxelles-ului. Nimeni nu este interest de explicarea argumentelor raționale și a motivelor restricțiilor introduce.

Rezultatul este, între altele, locul fruntaș al cehilor pe listele mondiale cu popoarele care trăiesc cel mai nesănătos. Așa reiese din portalul britanic Clinic Compare, care a comparat frecvența apariției obezității, a consumului de alcool și a țigărilor în 179 de țări.

Comisia Europeană anunţă măsuri pentru reducerea fraudării TVA

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 octombrie 2017, 09:40

Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit

Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.

Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.

Fraudă transfrontalieră03

Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.

Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.

Agenda Parlamentului European, 2-5 octombrie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 octombrie 2017, 14:30 / actualizat: 3 octombrie 2017, 10:21

Principalele subiecte ale Sesiunii Parlamentului European, aflate pe ordinea de zi, din această săptămână, sunt:

Brexit. Marți, deputații europeni vor evalua progresele înregistrate în negocierile cu Brexit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu negociatorul-șef al UE, Michel Barnier. Tot marţi vor vota cu privire la o rezoluție care să cuprindă recomandările Parlamentului pentru summit-ul din 20 octombrie UE-27 de la Bruxelles.

Summit-ul UE. Miercuri, deputații europeni vor discuta despre migrație și modul de stabilire a unui sistem comun de azil cu primul vicepreședinte al CE, Frans Timmermans. De asemenea, vor mai fi discutate planurile comune de apărare și agenda digitală, ca dezbateri preliminare, înaintea summit-ului european care va avea loc pe 19 și 20 octombrie Bruxelles.

Procurorul european. Deputații europeni urmează să aprobe intensificare cooperării judiciare între 20 de state membre ale UE prin înființarea unui Parchet European. Ca organism independent, Procuratura va lupta împotriva fraudei și a utilizării abuzive a fondurilor europene. (Dezbatere miercuri, vot joi)

Criminalitatea informatică. Creșterea numărului de infracțiuni cibernetice și inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor asupra infrastructurilor critice sau a abuzului sexual online sunt în curs de dezbatere luni. Parlamentul va vota marți recomandările sale.

Zborurile anulate. Deputații europeni vor discuta cu Consiliul și cu Comisia despre modul de aplicare a drepturilor pasagerilor în cazul anulării masive a zborurilor, cum ar fi cele ale companiei Ryanair. (Dezbatere marți)

Turcia. Deputații europeni sunt îngrijorați de faptul că Turcia utilizează mandate de arestare Interpol pentru a urmări activiști sau oponenți politici dincolo de frontierele sale. În cadrul unei dezbateri cu Consiliul și Comisia, miercuri seara, vor examina cazurile a doi jurnaliști și scriitori care posedă dublă cetățenie turcă și europeană și care sunt reținuți de autoritățile spaniole.

Pachetul de telecomunicații. O reformă a normelor europene în domeniul telecomunicațiilor va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru industrie. Scopul pachetului este de a promova conectivitatea în întreaga UE și de a face din 5G o realitate pentru toți cetățenii UE. Deputații ar putea modifica propunerea pentru a solicita eliminarea costurilor suplimentare pentru apelurile intra-UE și crearea unui sistem de alertă a cetățenilor în situații de urgență. (Luni)

Candidați selectați pentru Premiul Saharov. Deputații europeni vor prezenta cei șase candidați pentru Premiul Saharov 2017 la o reuniune comună a Comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare și drepturile omului. Cel de-al 29-lea Premiu Saharov va fi premiat în sesiunea plenară din 13 decembrie.

Agenda preşedintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va prezida marți dezbaterea despre Brexit și va participa la o conferință de presă cu coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după dezbatere. Miercuri, Antonio Tajani va prezida dezbaterea privind summitul european. După-amiaza, se va întâlni cu președintele Casei Reprezentanților australieni.

Brexit: lipsa unui progres suficient privind termenii divorțului cu UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 octombrie 2017, 11:11

Progresul privind prioritățile UE în primele patru runde de negocieri cu Marea Britanie nu a fost suficient, se arată în propunerea de rezoluție a Parlamentului.

Consiliul European ar trebui să confirme că nu au fost făcute ”progrese suficiente” privind cele trei obiective principale ale UE – asigurarea drepturilor cetățenilor UE și britanici, clarificarea angajamentelor financiare ale Marii Britanii și rezolvarea chestiunii frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord – în cazul în care a cincea rundă de negocieri nu aduce modificări substanțiale privind aceste subiecte, se arată într-o propunere de rezoluție adoptată joi (n.r. 28 septembrie 2017) de Conferința Președinților din Parlament (președintele PE și liderii grupurilor politice).

Rezoluția, redactată de Grupul de coordonare pentru Brexit din Parlament, va fi dezbătută și supusă la vot în plen, marți 03 septembrie 2017.

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: ”Salutăm abordarea constructivă a premierului May în discursul recent de la Florența. Protecția drepturilor cetățenilor este prioritatea absolută a Parlamentului European. Acordul de retragere ar trebui să păstreze întreg pachetul de drepturi de care se bucură în prezent cetățenii, așa cum sunt definite de legislația relevantă din UE. Garanții suplimentare că legile UE vor fi respectate până când va avea loc de facto retragerea Marii Britanii sunt, la rândul lor, un element-cheie pentru a asigura încheierea rapidă a primei runde de negocieri.”

Coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstandt, a adăugat: ”Premierul May a deschis ușa pentru progres în discursul de la Florența din 22 septembrie, de exemplu privind rolul Curții Europene de Justiție. Dar am dori să vedem mai multă claritate din partea guvernului britanic. Încă așteptăm răspunsuri la chestiuni vitale, cum ar fi cum să păstrăm Irlanda de Nord în uniunea vamală sau cum să găsim un aranjament special care să prevină solidificarea frontierei. În ceea ce privește drepturile cetățenilor și aranjamentul financiar, așteptăm răspunsuri concrete la propunerile echipei de negociere UE.”

Deputații vor dezbate rezoluția, marți (n.r. 3 sept), cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și negociatorul șef pentru Brexit Michel Barnier.
Rezoluția votată va reprezenta contribuția Parlamentului la reuniunea la nivel înalt din 20 octombrie EU27, de la Bruxelles, unde liderii europeni vor evalua progresul negocierilor Brexit.
Orice acord de retragere, la încheierea negocierilor Marea Britanie – UE, va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.